ICCJ. Decizia nr. 582/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 582/2012
Dosar nr.3203/54/2010
Şedinţa publică din 7 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 174 din 29 martie 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată şi precizată de reclamantul C.V., în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin care contesta Decizia nr. 10193/FF din 07 decembrie 2009 emisă de pârâtă, solicitând anularea valorii în cuantum de 190.500 RON şi acordarea despăgubirilor în valoare de 14.023.169,87 RON, stabilită prin raportul de expertiză evaluare extrajudiciară.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că acţiunea este inadmisibilă, întrucât reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, adresându-se direct instanţei judecătoreşti pentru anularea actului administrativ contestat.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a respins acţiunea pentru lipsa condiţiei referitoare la îndeplinirea procedurii prealabile, de vreme ce în cuprinsul deciziei contestate se menţionează că aceasta poate fi atacată la curtea de apel; de asemenea, recurentul reiterează argumentele de fond invocate în faţa primei instanţe.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu criticile invocate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, "Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea despăgubirilor pot fi atacate în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor".
Or, sintagma "în condiţiile legii contenciosului administrativ" impune respectarea tuturor dispoziţiilor acestei legi, inclusiv în ceea ce priveşte cerinţa formulării plângerii prealabile, potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Ca urmare, reţinând că reclamantul nu a parcurs această procedură obligatorie ci a sesizat direct instanţa de judecată, contrar dispoziţiilor art. 109 alin. (2) C. proc. civ., în mod corect instanţa de fond a respins acţiunea, ca inadmisibilă.
Întrucât argumentul principal al respingerii cererii de chemare în judecată a fost cel referitor la neîndeplinirea de către reclamant a condiţiei referitoare la efectuarea plângerii prealabile, în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aspect care, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., prevalează şi face de prisos analizarea altor aspecte ale cauzei, problema netemeiniciei cererii de chemare în judecată nu va mai fi analizată în recurs, ea fiind, de altfel, reţinută de către instanţa de fond numai în mod subsidiar.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menţinându-se sentinţa criticată, ca fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul C.V. împotriva Sentinţei nr. 174 din 29 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2012.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 581/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 585/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
