ICCJ. Decizia nr. 70/2013. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 70/2013
Dosar nr. 617/59/2011
Şedinţa publică de la 11 ianuarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul P.D. a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României – Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor la recunoaşterea calităţii sale de luptător rănit în revoluţie, conform prevederilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, la emiterea certificatului doveditor şi la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost participant activ la evenimentele ce au dus la schimbarea regimului comunist din cursul lunii decembrie 1989, că a depus actele necesare pentru recunoaşterea calităţii de luptător cu merite deosebite în temeiul Legii nr. 42/1991, că deţine înscrisuri care dovedesc că a fost împuşcat în picior în cursul evenimentelor menţionate, în corpul său existând şi în prezent schije de la glonţul care l-a rănit.
Prin sentinţa civilă nr. 605 din 20 decembrie 23011 Curtea de Apel Timiş – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea reclamantului P.D., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată în cauză, este fondată, în condiţiile în care, într-adevăr, Legea nr. 341/2004 a recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate pentru persoane cărora nu le-a fost recunoscută calitatea de revoluţionar în perioada de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 42/1990, ci doar posibilitatea preschimbării certificatelor în beneficiul acelor persoane cărora le-a fost recunoscută calitatea de revoluţionar şi le-a fost eliberat un document doveditor (brevet, certificat, adeverinţă), în temeiul menţionatei legi.
Instanţa de fond a apreciat că cererea adresată pârâtului de către reclamant la data de 25 februarie 2011 nu putea fi soluţionată de acesta în baza actelor normative în vigoare, întrucât depăşea competenţele legal atribuite acestuia prin Legea nr. 341/2004.
Curtea de Apel a respins acţiunea ca inadmisibilă, fără analizarea sa în fond, potrivit art. 137 alin. (1) C. proc. civ., constatând nefondat capătul de cerere vizând obligarea pârâtului la plata daunelor morale.
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamantul P.D. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că Legea nr. 341/2004 a înlocuit Legea nr. 42/1990, intimatul avea obligaţia legală prin Comisia pentru Cinstirea Martirilor şi Eroilor din Revoluţia din Decembrie 1989 să verifice, să recunoască în urma înscrisurilor depuse şi să ateste calitatea pe care o avea în urma evenimentelor din Decembrie 1989, calitate recunoscută şi prin înscrisul eliberat de Procuratura Militară.
Recurentul mai susţine că din înscrisurile depuse la dosar, se poate remarca faptul că intimatul a făcut demersurile în ceea ce priveşte dreptul său dar l-a acordat altei persoane.
Recurentul mai susţine că deşi a făcut demersurile necesare, intimatul nu a pregetat să încalce legea, refuzându-i implicit recunoaşterea calităţii de rănit.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, reclamantul, înainte de a se adresa instanţei de judecată trebuie să se adreseze mai întâi Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Conform aceloraşi dispoziţii legale, contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
De asemenea, art. 19 şi 20 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. 1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd că la finalizarea lucrărilor Comisiei S.S.P.R., respectiv 30 aprilie 2010, potrivit prevederilor Legii nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 84/2009 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, S.S.P.R. publică lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate care s-a publicat în M. Of. al României, Partea I, Nr. 467 BIS din 07 iulie 2010.
Persoanele nemulţumite de nepreschimbarea certificatului doveditor puteau face contestaţie la Comisia Parlamentară, în termen de maximum 6 luni de la data publicării în M. Of. al României, a listei finale prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.
În cuprinsul contestaţiei vor fi prezentate expres şi lipsit de orice echivoc datele de identificare a contestatarului, actele sau faptele contestate şi, totodată, vor fi anexate documente doveditoare în susţinerea contestaţiei.
În vederea soluţionării contestaţiilor, Comisia Parlamentară poate solicita instituţiilor publice punerea la dispoziţie a documentelor necesare, acestea având obligaţia de a le transmite, în copie, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data solicitării, precum şi punctul de vedere al S.S.P.R. cu privire la contestaţia formulată.
În termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, Comisia Parlamentară comunică contestatarului şi la S.S.P.R. modul de soluţionare a contestaţiei.
Pe baza propunerilor formulate de Comisia Parlamentară, S.S.P.R. reanalizează documentaţia pe baza căreia a fost luată decizia ce formează obiectul contestaţiei şi, în raport de decizia adoptată, procedează conform reglementărilor în vigoare.
Abia după parcurgerea acestei etape a procedurii prealabile speciale privind formularea contestaţiei, solicitanţii cărora nu le-au fost preschimbate certificatele doveditoare, sunt îndreptăţiţi a se adresa instanţei de judecată pentru valorificarea dreptului la preschimbare pe calea unei hotărâri judecătoreşti.
Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de curtea de apel, apreciază că neparcurgând procedura prealabilă specială şi obligatorie prevăzută de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004, recurentul-reclamant nu se poate adresa direct instanţei de judecată pentru recunoaşterea dreptului pretins şi repararea eventualului prejudiciu suferit.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală, pe care o va menţine.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de P.D. împotriva sentinţei civile nr. 605 din 20 decembrie 2011 a Curţii de Apel Timişoara - secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 77/2013. Contencios. Anulare act... → |
|---|
