ICCJ. Decizia nr. 7662/2013. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 7662/2013
Dosar nr. 441/57/2013
Şedinţa de la 9 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecata
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu nr. 441/57/2013, reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara, a solicitat suspendarea executării actului administrativ intitulat Informare nr. 19251 din 14 martie 2013 emis de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara şi a avizului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice nr. 187137/BGM/08 februarie 2013 şi a celorlalte acte subsecvente, până la soluţionarea pe fond a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 376/57/2013 aflat pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 186 din 17 iunie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi a respins cererea de suspendare a executării actului de informare nr. 19251 din 14 martie 2013 emis de I.T.R.S.V.T. şi a avizului nr. 187137/BGM din 08 februarie 2013 formulată de reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara.
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanta Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală, fiind invocat motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care „hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material ” , susţinând că sunt îndeplinite ambele condiţii pentru suspendarea actului.
2. Procedura de soluţionare a recursului
Prin Raportul întocmit la data de 3 octombrie 2013, s-a apreciat că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute sub sancţiunea nulităţii, în ceea ce priveşte termenul de declarare a recursului.
Astfel, s-a constatat că, în raport cu dispoziţiile art. 487 C. proc. civ., recursul nu a fost motivat cu respectarea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 22 octombrie 2013, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Nu au fost formulate, de către părţi, puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu ale cererii de recurs. Înalta Curte, în condiţiile art. 499 C. proc. civ., reţine următoarele:
Art. 185 C. proc. civ. prevede la alin. (1) următoarele: „(1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate iar, conform art. 186:
„Alin. (1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Alin. (2) În acest scop, - partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. In cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
Înalta Curtea constată că recurenta-reclamantă a formulat motivele de recurs la data de 31 iulie 2013 (data poştei), fără a cere totodată repunerea sa în termen şi fără a depune dovada că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
Înalta Curte reţine şi dispoziţiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora „părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege (...)”.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte urmează a respinge recursul ca tardiv formulat, reţinând că sentinţa instanţei de fond a fost comunicată la data de 17 iulie 2013, iar motivele de recurs au fost depuse la data de 31 iulie 2013, peste termenul legal de 5 zile, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, incident în cauză.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 497 alin. (5) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termen şi va respinge recursul ca tardiv formulat, decizia urmând a fi comunicată părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Hunedoara împotriva Sentinţei nr. 186 din 17 iunie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7378/2013. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 7271/2013. Contencios → |
|---|
