ICCJ. Decizia nr. 550/2014. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 550/2014
Dosar nr. 2373/198/2012*
Şedinţa de la 6 februarie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată, la data de 29 noiembrie 2011, pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, petenta N.M. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie din 7 noiembrie 2011 emis de C.N.A.D.N.R., prin care s-a constatat că, la data de 14 mai 2011, pe DN7 km 188+900m, localitatea S., judeţul Vâlcea, vehiculul aparţinând petentei a circulat fără să deţină rovinietă valabilă şi s-a constatat săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa nr. 439 din 16 ianuarie 2012, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Brezoi, prin sentinţa nr. 1691 din 1 aprilie 2013, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, reţinând, că, raportat la dispoziţiile art. 101 din O.G. nr. 15/2002, conform cărora „plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul”, contravenientul are domiciliul în circumscripţia Judecătoriei Craiova.
Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Craiova, prin sentinţa nr. 8369 din 28 mai 2013, a admis excepţia de necompetenţă materială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Craiova a reţinut că art. 101 din O.G. nr. 15/2002 a fost introdus prin Legea nr. 2/2013 şi a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, astfel că se aplică numai proceselor începute după această dată, iar dispoziţiile art. XXIII alin. (1) şi alin. (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în speţă. În consecinţă, instanţa competentă se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Conform celor expuse anterior, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 29 noiembrie 2011, petenta a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie emis de C.N.A.D.N.R., prin care s-a constatat săvârşirea, la data de 14 mai 2011, pe raza localităţii S., judeţul Vâlcea, a contravenţiei prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.
Având în vedere data introducerii cererii de chemare în judecată, 29 noiembrie 2011, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002 (în forma anterioară introducerii, prin Legea nr. 2/2013, începând cu data de 15 februarie 2013, a art. 101, care stabileşte competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul) conform cărora „contravenţiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare”, coroborate cu dispoziţiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie aparţine „judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia”.
Or, conform datelor menţionate în procesul-verbal contestat, contravenţia a fost săvârşită pe raza localităţii S., judeţul Vâlcea, care se află în circumscripţia Judecătoriei Brezoi, instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei conform dispoziţiilor citate anterior.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Brezoi competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta N.M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., C.E.S.T.R.I.N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta N.M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R., C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 548/2014. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 551/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
