ICCJ. Decizia nr. 235/2015. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 235/2015
Dosar nr. 11419/2/2010
Şedinţa publică de la 27 ianuarie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 23 noiembrie 2010 reclamanţii Primăria com. Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea soluţiei de respingere a cererii de finanţare soluţiei de respingere a cererii de finanţare din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S. cu titlul „Construire complex piscine, ştranduri, bazine kinetoterapie, anexe” în cadrul căreia com. Brazi, judeţul Prahova are calitatea de beneficiar, soluţie de respingere comunicata prin intermediul A.D.R. Sud-Muntenia - scrisoarea de respingere a cerere de finanţare înregistrată la 18 mai 2010; anularea soluţiei de respingere a contestaţiei din 16 iulie 2010; reevaluarea cererii de finanţare anterior menţionata in stricta concordanta cu prevederile legale în vigoare și cu cele ale grilei de evaluare tehnică și financiară și, în consecinţa, modificarea soluţiei pronunţate în sensul admiterii cererii de finanţare; admiterea dosarului la finanţare.
În subsidiar, în ipoteza în care instanţa de contencios administrativ apreciază ca nu este competenta sa pronunţe soluţia de admitere a cererii de finanţare, s-a solicitat ca instanţa, constatând ca le-au fost încălcate drepturile și interesele legitime la o corecta evaluare, sa oblige paratul la emiterea Deciziei de admitere a cererii la finanţare din 23 noiembrie 2009, cod S.M.I.S. cu titlul „Construire complex piscine, ştranduri, bazine kinetoterapte, anexe".
Pana la soluţionarea definitiva si irevocabila a prezentei acţiuni s-a solicitat suspendarea efectelor soluţiei de respingere a cererii de finanţare.
Pârâtul M.D.R.T. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii.
A invocat pârâtul excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC D.C. SRL şi SC C.E. SRL şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind „admiterea dosarului la finanţare", apreciind că pronunţând o astfel de soluţie, instanţa s-ar substitui în prerogativele unei alte puteri a statului.
Prin Încheierea din data de 27 septembrie 2011, Curtea a respins cererea de suspendare ca inadmisibilă.
Prin Încheierea din data de 08 noiembrie 2011, Curtea a încuviinţat pentru reclamantă proba cu interogatoriul pârâtului şi proba cu expertiză contabilă.
Raportul de expertiză contabilă a fost depus la dosarul cauzei la data de 05 martie 2012, faţă de care pârâtul a formulat obiecţiuni, expertul depunând răspunsul la obiecţiuni la data de 24 septembrie 2012.
Prin Încheierea din data de 13 martie 2012 Curtea a constatat că pârâtul nu a răspuns la interogatoriu, făcând aplicarea art. 225 C. proc. civ.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 5867 din 18 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis în parte acţiunea reclamanţilor Primăria com. Brazi, SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.T. prin D.G.M.P.O.R.; s-a anulat Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare din 18 mai 2010 şi adresa din 16 iulie 2010 de respingere a contestaţiei.
A fost obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea cererii de finanţare din 18 mai 2010.
Prin aceeaşi hotărâre s-a respins capătul de cerere privind admiterea dosarului de finanţare ca inadmisibilă.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamanta Primăria com. Brazi a sumei de 7.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 30 octombrie 2012 s-a admis cererea formulată de reclamanta Primăria com. Brazi şi s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei, în sensul că a fost obligat pârâtul să procedeze la reevaluarea cererii de finanţare din 23 noiembrie 2009 şi nu la reevaluarea cererii de finanţare din 18 mai 2010, cum din eroare s-a trecut.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că o primă critică, cu caracter general formulată de reclamantă, a fost că nu a existat o deplină transparență și comunicare pe tema cerinţelor și a modului de întocmire/evaluare a documentaţiei care susţin cererea de finanţare.
În acest sens, s-a constatat că, într-adevăr, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, proclamată de Parlamentul European, Consiliul Europei şi Comisiei Europene 2007/C nr. 303/01, U.E. recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate, la art. 41 fiind prevăzut dreptul la bună administrare, respectiv, dreptul de a beneficia, în ceea ce priveşte problemele sale, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţilor Uniunii.
Astfel, s-a arătat in considerentele hotărârii atacate că, prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare din 18 mai 2010, se comunică soluţia, punctajul obţinut, şi subcriteriile unde Proiectul a fost depunctat arătate punctual, recomandările Comisiei şi posibilitatea de contestare, termenul de formulare a contestaţiei şi locul de depunere, acesta fiind singurul act comunicat reclamantei, în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de finanţare, în cadrul procedurii.
Comisia de evaluare a întocmit Raportul de evaluare tehnică şi financiară din 28 aprilie 2010, în care sunt reluate solicitările de clarificări, răspunsurile la solicitările de clarificări, sinteza discuţiilor privind argumentarea punctajelor, punctajul obţinut şi soluţia, purtând semnăturile membrilor Comisiei de evaluare.
Raportul de evaluare este însoţit de Grile de evaluare financiară şi tehnică, în care este analizat fiecare criteriu/subcriteriu în parte şi se explicitează punctajul acordat, precum şi motivul pentru care nu s-a acordat punctajul maxim.
Însă, a constatat prima instanţă că nici Raportul de evaluare şi nici Grilele de evaluare financiară şi tehnică nu au fost comunicate reclamantei, astfel încât, având în vedere modul sintetic în care au fost menţionate deficienţele în Scrisoarea de respingere, comparativ cu complexitatea modului de analiză a criteriilor/subcriteriilor, aşa cum sunt redate în Raportul şi Grilele de evaluare, s-a reţinut că Scrisoarea de finanţare nu conţinea suficiente date pentru a oferi reclamantei informaţiile din care să rezulte în concret motivul respingerii sale şi să poate formula o contestaţie, punctual, în ceea ce priveşte modul de evaluare a cerinţelor şi acordare a punctajului.
Prin urmare, deşi s-a apreciat că actul administrativ de refuz este motivat, s-a arătat că această motivare nu oferă standardul necesar pentru a aprecia că autoritatea a respectat dreptul la o bună administrare, obligaţia de motivare a deciziei şi de transparenţă şi dreptul la apărare al reclamantei.
În ceea ce priveşte contestaţia administrativă formulată, s-a reţinut că, deşi Decizia Comisiei de soluţionare a contestaţiei din data de 14 iulie 2010 nu a fost comunicată reclamantei, adresa din 16 iulie 2010 emisă de M.D.R.T.-D.G.M.P.O.R. a redat fidel constatările Comisiei de contestaţii, astfel încât, Curtea de apel a apreciat că prin modul de soluţionare a contestaţiei reclamanta nu a fost vătămată.
În contextul în care, reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ, criticând punctual fiecare motiv de depunctare, având posibilitatea de a consulta din dosarul cauzei toate actele care au stat la baza emiterii Scrisorii de respingere, precum şi de a administra întregul probatoriu necesar, util şi pertinent soluţionării cauzei, inclusiv proba cu expertiză contabilă, Curtea nu a reţinut acest aspect formal, privind modul de motivare al Scrisorii de refuz, ca unic motiv de anulare a acesteia.
Analizând pe fond motivele care au stat la baza respingerii cererii de finanţare, Curtea de apel a reţinut că potrivit Scrisorii de respingere, Proiectul a fost depunctat pentru că solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, nu are experienţă în managementul de proiect, singurul proiect listat ca referinţă fiind în curs de implementare.
S-a considerat ca fiind deosebit de relevant sub aspectul modului in care comisia de evaluare a înţeles a analizeze si sa puncteze cererea de finanţare, ca „strategia de implementare a proiectului” nu este solicitata, analizata si punctata in mod concret si efectiv de către niciun criteriu.
În conformitate cu Anexa 5.1 - Grila de evaluare tehnica si financiara, pentru aceste deficiente aparente sunt prezentate trei posibile ipoteze cu punctaj de la 0 la 6 pct. Niciuna din aceste trei ipoteze nu retine lipsa totala a strategiei de implementare si este astfel contrazisa concluzia reţinuta de comisia de evaluare.
În contextul in care ipoteza „c” din cadrul grilei de evaluare tehnica si financiara - pct. 2.1 aloca punctaj cuprins între 0<=2 pct. pentru situaţia când solicitantul „are prevăzute o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului și un calendar al activităţilor de monitorizare, dar nu exista o strategie „clara”, lipsa totala a strategiei de implementare aşa cum aceasta este reclamata ar fi trebuit sa fie punctata cu 0 pct.
În redactarea soluţiei de respingere a contestaţiei, raţionamentul expus a fost reţinut de parat ca o recunoaştere, ceea ce este greşit.
S-a mai reţinut că în Grila de evaluare, la pct. 2.1, după cum a încadrat şi Comisia de contestaţii această deficienţă, reclamanta a obţinut 1,5 pct., dintr-un punctaj maxim de 6 pct., avându-se in vedere că, cu excepţia managerului tehnic, ceilalţi doi membri ai echipei de implementare nu au experienţă în derularea unor astfel de proiecte. Mai mult, managerul tehnic nu este angajat al reclamantei şi, deşi s-au solicitat clarificări cu privire la modalitatea de colaborare dintre cele două părţi, reclamanta nu a oferit un răspuns.
De asemenea, că reclamanta nu are experienţă anterioară în derularea unor astfel de proiecte, singurul proiect listat ca referinţă fiind în curs de derulare la momentul depunerii cererii de finanţare. Activitatea de monitorizare nu există ca atare, nefiind prevăzute proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului şi nici un calendar al activităţilor de monitorizare. Singura referinţă la monitorizare se află în cele trei fişe de post, ca sarcină de „monitorizare a costurilor proiectului". De asemenea, s-a reţinut că nu există proceduri specifice de verificare/supervizare a activităţii echipei de proiect.
A arătat instanţa de fond că reclamanta susţine în mod corect că formularea lipsurilor invocate in justificarea respingerii cererii de finanţare este generală, fără să se arate punctual, pentru cele trei cerinţe de la pct. 2.1, modul de evaluare, felul în care a fost punctat pentru a fi încadrat la lit. c), şi care a fost ponderea fiecăruia în punctajul final de 1,5.
S-a reţinut că reclamanta a invocat, în legătură cu lipsa experienţei in managementul de proiect lista certificărilor si competentelor dobândite de managerul de proiect după cum urmează: certificat de absolvire curs „Expert achiziţii publice" eliberat de M.M.F.E.S. si M.E.C.T. (organizat de SC F.C. SRL) certificat de absolvire curs „Manager de proiect" organizat de SC F.C. SRL, etc., aşa cum a arătat în cererea de chemare în judecată, aspecte neevaluate de către Comisiile din cadrul autorităţii pârâte.
De asemenea, s-a constatat că există o apreciere cu caracter general că solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, în condiţiile în care subcriteriul de la pct. 2.1.a detaliază pe larg ce reprezintă această strategie, solicitând o strategie clară, şi o serie de proceduri pentru monitorizarea implementării proiectului, expertiza administrată în cauză, procedând la efectuarea unui calcul al punctajului ce se cuvenea reclamantei în raport de documentaţia depusă şi grila de evaluare tehnică şi financiară, acordând 4 pct. la acest criteriu, reţinând aspecte ce nu au fost menţionate, legate de experienţa membrilor de proiect şi sarcinile de monitorizare, care aveau menirea de a influenţa punctajul.
S-a constatat că instanţa de contencios administrativ nu poate cenzura aprecierile fiecărui membru al comisiei, însă poate face o verificare din punct de vedere al motivelor pentru care comisiile nu au acordat punctajul maxim, în raport de deficienţele constatate de autoritate, or, din acest punct de vedere, există o evaluare care nu reflectă diferenţa de punctaj între punctajul maxim şi punctajul acordat şi o evaluare a expertizei, care conduce la un punctaj mult superior celui acordat.
Din acest punct de vedere s-a reţinut că diferenţa porneşte din faptul că anumite aspecte care dovedeau experienţa echipei de proiect şi a managerului nu au fost avute în vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui punctaj superior.
Referitor la critica că obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect, că activităţile proiectului sunt identificate general si nu sunt corelate cu calendarul de realizare sau cu achiziţiile public, reclamanta a susţinut caracterul general al acestei deficienţe, fără să fie formulate critici concrete cum ar fi de exemplu cea care reclama menţionarea instalării de micro-generatoare eoliene si panouri solare, dar echipamentele respective nu se regăsesc în deviz.
Obiectivele în cauza sunt în concordanta si respecta obiectivele generale ale Programului Operaţional Regional 2007-2013, fiind justificate și motivate de caracterul de unicitate al proiectului la nivelul judeţului Prahova, iar estimările cuprinse în analiza cost-beneficiu, în planul de afaceri și în cererea de finanţare, precum și obiectivele propuse fiind fundamentate pe date statistice aferente judeţului Prahova in domeniul turismului.
S-a arătat că prin Raportul de evaluare, Comisia a acordat 1,5 pct., reţinând că obiectivele proiectului pot fi parţial atinse, în perspectiva realizării proiectului, activităţile sunt identificate şi detaliate şi parţial corelate în cadrul calendarului de realizare cu atribuţiile membrilor echipei de proiect şi parţial corelate cu planificarea achiziţiilor publice, reţinându-se că, deşi A.D.R. Sud Muntenia a solicitat mai multe clarificări raportat la cererea de finanţare depusă de reclamantă, o parte din acestea referindu-se tocmai la obiectivele proiectului, reclamanta a răspuns în sensul că „la cap. 2.3.1 din cererea de finanţare s-a detaliat obiectivul general şi obiectivul specific axei prioritare 5.2 respectiv obiectivul strategic al P.O.R. în concordanţă cu aplicaţia noastră".
S-a mai reţinut că expertiza a analizat obiectivele proiectului prin raportare la Grila de evaluare, menţinând încadrarea de la lit. b), de la pct. 2.3, acordând însă punctajul maxim de 3 pct.
Şi în acest caz, s-a reţinut că nu există o fundamentare obiectivă, care să fi condus concluzia că obiectivele proiectului sunt nerealiste în perspectiva realizării acestuia, iar activităţile proiectului sunt identificate general şi nu se explică care au fost motivele pentru care nu s-a acordat punctajul maxim de 3 pct., aferent lit. b), în contextul în care ofertantul a răspuns la solicitări.
A constatat judecătorul fondului că expertiza face o descriere a obiectivului, în ceea ce priveşte suprafaţa construită şi desfăşurată, modul de amplasare a funcţiunilor, capacitatea de deservire, parcare, amplasare în raport de împrejurimi, acces la bazine, grupuri sanitare, bar, vestiare, etc., concluzionând că se încadrează în punctajul maxim de 3 pct.
În ceea ce priveşte pct. 2.4 privind devizele estimative, se susţine că estimarea efectiva a costurilor a fost elaborata cu ajutorul programului WinDoc Deviz. Acest program conţine o baza de date de preturi pentru materiale, manopera si utilaj actualizata periodic (la un interval de aproximativ 1 săptămâna).
Pârâta a reţinut că s-a avut în vedere necorelarea devizelor estimative (general şi pe obiect) cu părţile desenate. Pentru a se ajunge la această concluzie s-au avut în vedere că în părţile scrise şi în Planul de situaţie apar obiecte care fac parte din acelaşi ansamblu, dar pentru care se solicită alte finanţări (Conacul N., pista patinaj viteză, parcare supraterană 72 locuri, spaţii cazare şi alimentaţie publică etc.). Pentru aceste obiecte nu sunt prezentate devize pe obiect şi nici planşe de detaliu. SF-ul debutează cu date tehnice referitoare la fezabilitatea unui patinoar iar la beneficiari sunt cei din zona localităţilor învecinate, nicidecum grupul ţintă al proiectului descris anterior. Acesta se continuă cu elemente despre Conacul N. ce ar trebui reabilitat şi alte obiecte noi din afara proiectului; în S.F. apar alte neconcordanţe la totalizarea suprafeţelor nou construite, adică 6.393,6 mp respectiv 11.386 mp desfăşuraţi (valori superioare indicatorilor similari reiteraţi prin Clarificările de la cap. 2.6), devizele estimative nu sunt corelate cu părţile desenate deoarece în introducere se face referire la obiecte care nu apar în proiect (conac, patinoar, hotel etc.) dar apar pe planşe.
Expertiza a constatat că devizul general respectă metodologia şi structura în conformitate cu prevederile HG nr. 28/2008, devizele estimative, general şi pe obiecte sunt complete, chiar dacă pe planşă sunt poziţionate şi celelalte proiecte, fiind prezentat de reclamantă pentru a pune în evidenţă că acesta face parte integrantă dintr-un ansamblu integrat, piesele desenate sunt complete pentru obiectele din proiect, iar piesele scrise reflectă concluziile de teren, acest proiect fiind o investiţie de tip „green field”, acordând patru puncte, corespunzător subcriteriului 2.4.b, faţă de numai două date de către Comisie pentru subcriteriul 2.4.c din documentaţie.
Şi în acest caz s-a reţinut o apreciere mult prea generală a Comisiei şi o evaluare care nu justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost suficiente, în condiţiile în care reclamanta a răspuns la clarificări, iar diferenţa dintre analiza expertului şi cea a comisiei, din punct de vedere al punctajului acordat este mult prea mare.
Şi în ceea ce priveşte celelalte deficienţe reţinute, a constatat Curtea de apel că există o diferenţă mare de evaluare între punctajul comisiei, care nu justifică decât încadrarea la un anumit subcriteriu, dar nu şi acordarea punctajului pentru respectivul subcriteriu, şi evaluarea efectuată de expertiză, constatările comisiei şi constatările expertizei contabile.
În ceea ce priveşte corecţiile şi indicatorii de rentabilitate s-a constatat că sunt corect calculaţi aplicându-se metodologia de lucru.
Şi în ceea ce priveşte relevanţa soluţiei tehnice a arătat prima instanţă că există o diferenţă de abordare şi de evaluare, respectiv de punctaj, diferenţă care semnificativă în ceea ce priveşte criteriul 2.7, Strategia de marketing folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de utilitate publică/privată, unde Comisia a acordat 1,5 pct., iar expertiza după o analiză amplă a obiectivelor generale de implementare a proiectului şi a Strategiei de marketing, 4 pct.
S-a concluzionat că instanţa de contencios administrativ nu are competenţa de evaluare a unor criterii şi elemente cu caracter subiectiv, acest lucru fiind de competenţa Comisiei de evaluare şi a Comisiei de analiză a contestaţiei, însă, în condiţiile în care din probatoriul administrat în cauză, raportat la motivele pentru care cererea reclamantei a fost depunctată, pe fiecare criteriu şi subcriteriu analizat, a rezultat că la acordarea punctajelor nu s-au avut în vedere motive obiective, iar punctajul acordat este mult prea mic faţă de punctajul maxim, prevăzut în documentaţie, lucru confirmat şi de expertiza contabilă efectuată în cauză, care în final a concluzionat că punctajul ce ar fi trebuit să-l obţină cererea de finanţare a reclamantei era de 55 pct., faţă de 32,50 pct. acordat de pârâtă.
Curtea de apel a reţinut că activitatea de evaluare s-a efectuat cu nerespectarea întocmai a Grilei de evaluare şi cu o apreciere greşită a documentaţiei depusă de reclamantă.
În concluzie, a arătat prima instanţă că se impune ca pârâtul să procedeze la o nouă evaluare a cererii de finanţare formulată de reclamantă, competenţa cu privire la admiterea dosarului de finanţare al reclamantei aparţinând autorităţii pârâte, cererea formulată în acest sens în faţa instanţei de contencios administrativ fiind inadmisibilă, acordarea unor alte punctaje cu consecinţele fireşti, în ceea ce priveşte aprobarea proiectului fiind de competenţa pârâtului.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul M.D.R.A.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
A fost reiterată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC D.C. SRL şi SC C.E. SRL, apreciindu-se că, în condiţiile in care beneficiarul cererii de finanţare este com. Brazi, procedura prealabilă este efectuată de acelaşi beneficiar, raportat la capetele de cerere formulate prin acţiune, doar aceasta poate avea calitate procesuală activă în cauză.
S-a susţinut că raportul de expertiză efectuat în cauză nu influenţează decizia de respingere a cererii de finanţare.
Astfel, potrivit pct. II.4.2 din Ghidul Solicitantului, beneficiarul trece în etapa următoare dacă, în faza de evaluare tehnică şi financiară a proiectului, se obţin minim 3,5 puncte din 6 posibile, iar în speţă, atât timp cât reclamanta nu a solicitat şi o expertiză tehnică, punctajul cererii de finanţare se obţine din media punctajului acordat de expertul financiar (3,955 conform raportului de expertiză) şi cel acordat de expertul tehnic (2,31 conform grilei de evaluare).
A arătat reclamantul că media între cele două punctaje este mai mică decât 3,50 astfel că cererea de chemare în judecată trebuie să fie respinsă.
În ceea ce priveşte punctajul acordat cererii de finanţare cu privire la Subcriteriul 1.1 - creşterea numărului de turişti - s-a arătat că, deşi expertul judiciar a acordat punctajul maxim de 6 pct., nu s-a arătat care este numărul actual de sosiri în com. Brazi si cu cât vor creste acestea în următorii 5 ani datorită implementării proiectului „Complex piscine, ştranduri, bazine kinetoterapie, anexe".
Deşi au fost solicitate clarificări, beneficiarul prin adresa comunicată nu a justificat aceste cifre şi nu a oferit evaluatorilor suficiente informaţii pentru evaluare, aceştia, după cum se precizează şi în Grila de evaluare tehnica și financiară centralizată, considerând că cele 2 proiecte au o contribuţie egală şi au făcut notarea corespunzător procentului de 7,5%.
Astfel, s-a susţinut că la acest subcriteriu punctajul obţinut a fost 1, prevăzut la pct. c din grilă, mai ales în condiţiile în care pentru proiect nu sunt prevăzute unităţi de cazare, iar cel de al doilea proiect „C.N.” a fost respins irevocabil de instanţa de judecată.
S-a concluzionat că nici expertiza şi nici sentinţa nu au răspuns criticilor formulate în acest sens, astfel încât, sub acest aspect, sentinţa este nemotivată.
În ceea ce priveşte Subcriteriul 1.2- Integrarea strategică si valoarea adăugată a proiectului - a arătat recurentul că nu au fost prezentate informaţii privitoare la modul în care proiectul este parte integrantă a unei strategii de dezvoltare locale/regionale/naţionale și modul în care proiectul contribuie la atingerea obiectivelor P.O.R., apreciind nerelevantă corelarea cu un alt proiect finanţat tot din P.O.R., considerând si in acest caz sentinţa nemotivată.
Acelaşi concluzii au fost formulate şi referitor la Subcriteriul 1.3 - Măsura in care se realizează o valorificare a resurselor naturale în scop turistic - în condiţiile în care nu exista nicio menţiune în cererea de finanţare.
În ceea ce priveşte Subcriteriul 2.1 - Capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului - recurentul a arătat că reclamanta nu are experienţă în implementarea proiectului (managerul de proiect a terminat în anul 2009 F.Î.F.U.A.M.V., responsabilul financiar este Şef Serviciu contabilitate al Primăriei Brazi, singurul proiect implementat anterior este în curs de realizare şi are o valoare de 40 de ori mai mică decât actualul proiect), iar expertul judiciar s-a mulţumit doar să afirme că „solicitantul are experienţă în managementul de proiect", fără să indice documentele/motivele din care reiese această stare de fapt.
Totodată, s-a susţinut că structura de personal propusă pentru proiect nu este corespunzătoare pentru realizarea activităţilor propuse (numărul este insuficient, rolurile nu acoperă expertiza de achiziţii publice in general şi responsabilităţile nu acoperă verificarea echipei de proiect.), neexistând nici proceduri de verificare şi supervizare a activităţii.
Se mai arată că deşi expertul a acordat 5 pct. Subcriteriului 2.2 - Gradul de pregătire/maturitate a proiectului - solicitantul este doar în curs de obţinere a autorizaţiilor specifice proiectului.
În egală măsură s-a arătat că acest proiect este condiţionat de o serie de alte proiecte şi anume: restaurarea si amenajarea reşedinţei boiereşti N., monument clasa A de valoare naţională şi universală - proiect depus pentru finanţare pe P.O.R. D.M.I. 5.1 (respins irevocabil de instanţa de judecată); construirea patinoarului şi a terenului de sport - proiect depus spre finanţare pe P.O.R. D.M.I. 5.2; construcţia unui hotel, construcţia unui amfiteatru, realizarea unei parcări subterane cu o capacitate de 500 locuri, ce vor fi realizate din fondurile com. Brazi şi din alte surse financiare legal constituite, astfel că, pentru Subcriteriul 2.3, se susţine comentariul evaluatorilor independenţi „Obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect".
S-a arătat că activităţile nu sunt clar definite iar planificarea activităţilor nu este corelată cu descrierea acestora şi nu este logică, că rezultatele sunt formulate in termeni cuantificabili, dar nu sunt corelate cu activităţile, astfel că reclamanta a fost corect depunctată.
În ceea ce priveşte Subcriteriul 2.4 - Coerenţa documentaţiei tehnico-economice - s-a solicitat a se avea în vedere că acest subcriteriu priveşte doar secţiunea tehnică a documentaţiei tehnico economice, astfel că există dubii asupra calificărilor expertului contabil de a se pronunţa asupra devizelor estimative şi corelarea acestora cu planşele desenate. De asemenea s-a arătat că nu se face nicio menţiune la analiza alternativelor, care lipseşte.
În aceeaşi măsura s-a arătat că sentinţa atacată este nemotivată şi in ceea ce priveşte omisiunea de a răspunde criticilor formulate ce vizau punctajele acordate de expert pentru Subcriteriul 2.5 - Coerenţa documentaţiei tehnico-economice - secţiunea economică; Subcriteriul 2.6 - Relevanţa soluţiei tehnice; Subcriteriul 2.7 - Strategia de marketing folosită în cazul valorificării infrastructurilor de turism de utilitate publică/privată; Subcriteriul 2.9 - Bugetul proiectului; Subcriteriul 2.10 - Egalitatea de şanse şi nediscriminarea; Subcriteriul 2.11 - Dezvoltare durabilă şi eficienţă energetică; Subcriteriul 2.12 - Sustenabilitatea proiectului după încetarea finanţării nerambursabile şi Subcriteriul 2.13 - Sustenabilitatea financiară a investiţiei (perioada de execuţie a investiţiei si perioada operaţională)
Pentru toate aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, şi respingerea acţiunii reclamantei intimate astfel cum a fost formulată cu consecinţa menţinerii deciziei de respingere a cererii de finanţare ca temeinică şi legală.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3041 C. proc. civ.
Procedura în fața instanței de recurs
Reclamantul - intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată numai în ceea ce priveşte greşita soluţionare a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC D.C. SRL şi SC C.E. SRL, restul criticilor fiind nefondate.
În fapt,
Reclamanta, com. Brazi a formulat o cerere de finanţare înregistrată din 23 noiembrie 2009 la A.D.R. Sud-Muntenia, privind proiectul „Construire complexe piscine, ştranduri, bazine kinetoterapie, anexe", în cadrul P.O.R. 2007-2013, pe Axa prioritară „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, în domeniul de intervenţie, „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice”, depunând documentaţia necesară.
În urma finalizării procesului de evaluare tehnică şi financiară şi analizei raportului de evaluare tehnică şi financiară, A.D.R. Sud-Muntenia a decis respingerea proiectului, acesta întrunind un punctaj total de 2,31 pct., soluţia fiind comunicată prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanţare din 18 mai 2010.
Potrivit Scrisorii de respingere, Proiectul a fost depunctat la anumite subcriterii deoarece:
- solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului, nu are experienţă în managementul de proiect, singurul proiect listat ca referinţă fiind în curs de implementare;
- în afara responsabilului tehnic, echipa de proiect propusă nu are experienţă şi calificările necesare pentru domeniul în care se încadrează proiectul;
- nu este prevăzut un calendar al activităţilor de monitorizare;
- obiectivele proiectului nu sunt realiste in perspectiva realizării acestui proiect, activităţile proiectului sunt identificate general si nu sunt corelate cu calendarul de realizare sau cu achiziţiile publice;
- devizele estimative (general şi pe obiecte) nu sunt corelate cu părţile desenate;
- structura costurilor si veniturilor operaţionale nu este corelata cu planul de afaceri, acesta fiind incomplet și lipsind proiecţiile financiare din modelul cerut prin Anexa 3;
- soluţia tehnica propusa prin proiect răspunde parţial scopului acestuia, existând neconcordante între fluxurile de turişti/înnoptări si obiective;
- din analiza pieţei nu reiese existenta unei cereri potenţiale pentru acest tip de turism;
- nu au fost furnizate suficiente informaţii referitoare la egalitatea de şanse, lipsind chiar și referirile minime la legislaţia in domeniu;
- nu s-a acordat atenţie masurilor de reducere a impactului asupra mediului;
- se menţionează ca vor fi instalate micro-generatoare eoliene și panouri solare, dar aceste echipamente nu se regăsesc în deviz;
- solicitantul identifica parţial sursele de finanţare a investiţiei, atat în perioada investiţională cât și în perioada operaţională.
Împotriva acestei soluţii de respingere reclamanta a formulat contestaţie, înregistrată la M.D.R.T. cu nr. 40099 din 17 aprilie 2010, contestaţie care a fost respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte primul motiv de recurs prin care s-a invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL, constată instanţa de control judiciar temeinicia acestuia pentru motivele în continuare prezentate.
Dobândirea calităţii de parte în procesul civil este posibilă numai în condiţiile în care sunt îndeplinite patru condiţii: capacitate procesuală, calitate procesuală, drept şi interes, teorie împărtăşită de mare parte a doctrinei în materia excepţiilor procesuale în procesul civil.
Se constată că existenţa acestei calităţi presupune identitate între persoana reclamantului şi titularul de drepturi subiective civile sau de obligaţii civile în raportul juridic dedus judecăţii.
În raport de aceste considerente, reţine Înalta Curte că singurul beneficiar al cererii de finanţare este com. Brazi, aceasta fiind singurul reclamant care poate avea calitate procesuală activă in cauză, urmând a se admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL.
Pe fondul recursului, Înalta Curte apreciază că pentru dezlegarea problemelor deduse judecății se impune, în primul rând, clarificarea limitelor investirii, în raport de soluţia pronunţată de prima instanţă şi de motivele de recurs formulate.
Astfel cum a invocat şi pârâta - recurentă prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond şi Curtea de apel a reţinut că nu are competenţa de evaluare a criteriilor şi de a admite dosarul de finanţare, soluţia adoptată fiind cea de obligare a pârâtului de a reevalua cererea.
În urma analizei materialului probator administrat in cauză, în raport de cererea de finanţare, clarificările solicitate, raportul de evaluare tehnică şi financiară şi expertiza efectuată in faza de judecată, a constatat judecătorul fondului că între punctajele maxime aferente fiecărui criteriu şi punctajul efectiv acordat, inclusiv cel stabilit şi de către expert, există discrepanţe în defavoarea reclamantei, care nu au fost motivate obiectiv de către autoritatea pârâtă.
Observă instanţa de control judiciar că judecătorul fondului nu a validat automat concluziile expertului judiciar şi nici nu s-a subrogat comisiei de evaluare în a stabili pentru fiecare criteriu punctajul corect.
Pentru aceste considerente, in măsura in care prima instanţă nu a stabilit ea punctajul aferent fiecărui subcriteriu, ci doar a dispus a se reevalua cererea de finanţare, nu pot fi primite criticile recurentului care reiau comparativ concluziile expuse în grila de evaluare tehnică şi financiară, combătându-se punctajul stabilit de către expertul judiciar.
În aceste condiţii, nici instanţa de control judiciar nu ar putea prin admiterea recursului, să reanalizeze punctajul pentru fiecare subcriteriu.Ceea ce urmează a se analiza prin prisma dispoziţiilor de principiu cuprinse în art. 3041 C. proc. civ., reevaluând întreaga situaţie de fapt raportat la motivele de recurs şi apărarea intimatului, este temeinicia soluţiei primei instanţe cu privire la obligarea pârâtului la reevaluarea cererii de finanţare.
Pe de o parte, Înalta Curte constată că pentru criteriile 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 2.3 şi 2.4 s-a invocat nemotivarea hotărârii, apreciindu-se că nici expertiza şi nici sentinţa nu au răspuns criticilor formulate de către pârâtă.
Raţionamentul recurentului este greşit, întrucât nemotivarea, ca viciu de forma care atrage nulitatea hotărârii, nu reprezintă o obligaţie a instanţei de judecată de a combate toate argumentele pârâtei, cum ar fi de exemplu justificarea procentului cu care ar creşte numărul de turişti (Subcriteriul 1.1), ci lipsa motivelor de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei.
Astfel cum s-a arătat anterior, instanţa de fond nu era datoare a analiza punctual fiecare punctaj din Grila de evaluare.
În ceea ce priveşte soluţia primei instanţe de obligare a pârâtului la reevaluarea cererii de finanţare, Înalta Curte constată că este la adăpost de orice critică, fiind însușită şi de instanţa de control judiciar.
Deşi prin anexa la Raportul de evaluare tehnică şi financiară au fost expuse motivele pentru care Proiectul a fost depunctat, reţine instanţa că intre punctajul acordat de către membrii comisiei de evaluare şi cel stabilit de către expertul independent există, intr-adevăr discrepanţe însemnate, în detrimentul proiectului.
La Subcriteriul 1.1 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 6 pct.; la Subcriteriul 1.2 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 5 pct.; la Subcriteriul 1.3 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.1 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.2 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 5 pct.; la Subcriteriul 2.3 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.4 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.5 - comisia a acordat 2,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.6 - comisia a acordat 2,5 p.ct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.7 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 4 pct.; la Subcriteriul 2.9 - comisia a acordat 2 pct., expertiza - 3 pct.; la Subcriteriul 2.10 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la Subcriteriul 2.11 - comisia a acordat 1 pct., expertiza - 2 pct.; la Subcriteriul 2.12 - comisia a acordat 1,5 pct., expertiza - 3 pct., rezultând astfel o medie a punctajului acordat de pârâtă de 2,31 în raport cu 4,06, punctaj acordat de către expert (în condiţiile in care punctajul minim pentru admiterea proiectului este de 3,5).
Instanţa de control judiciar constată, din analiza grilei de evaluare, că într-adevăr, există o depunctare a proiectului care nu a fost justificată obiectiv.
Astfel, cu titlu de exemplu, in ceea ce priveşte Subcriteriul 1.1 - Măsura in care proiectul contribuie la îmbunătățirea numărului de turişti la nivelul localităţii pe o perioadă de 5 ani - s-a considerat că proiectul se încadrează la lit. c), fiind punctat cu 1, prin efectuarea mediei aritmetice intre creşterea maximă de 15% şi cele două proiecte aflate in dezvoltare.
Apreciază instanţa că, deşi nu este relevant punctajul maxim acordat de către expert, concluziile acestuia sunt concludente, in sensul că pe raza comunei există o importantă infrastructură sportivă, că aceasta se află inclusă în calendarul sportiv al campionatelor de handbal şi de baschet şi că aceasta se află la doar 8 km de oraşul Ploieşti ( un complex de o astfel de anvergură putând atrage şi locuitori din acest municipiu), aspecte care nu au fost avute în vedere de către pârâtă.
De asemenea, la Subcriteriul 1.2 - Integrarea strategică şi valoarea adăugată a proiectului - în cuprinsul grilei s-a reţinut că „nu se demonstrează că este parte integrantă a unui program sau strategii” şi că „solicitantul nu demonstrează modalitatea în care proiectul se corelează cu alte proiecte”, însă cu toate acestea proiectul a fost încadrat la lit. b) cu un punctaj de 2,5 pct., fără a se oferi o motivare.
În ceea ce priveşte capacitatea solicitantului de a monitoriza implementarea proiectului, s-a constatat că nu există o astfel de activitate şi nu există proceduri specifice, in timp ce expertul a reţinut că sunt trasate astfel de sarcini pentru fiecare membru al echipei.
De asemenea, sunt întemeiate şi aprecierile primei instanţe în sensul că anumite aspecte care dovedeau experienţa echipei de proiect şi a managerului nu au fost avute în vedere de către Comisia de evaluare, care ar fi condus la acordarea unui punctaj superior.
În ceea ce priveşte reţinerea comisiei in sensul că „Solicitantul nu are o strategie de implementare a proiectului”, de asemenea se reţine că aceasta nu a fost justificată.
Apreciază Înalta Curte că, în mod corect s-a constatat o apreciere generală a Comisiei şi o evaluare care nu justifică motivul pentru care datele furnizate nu au fost suficiente, mai ales că reclamanta a răspuns la clarificările solicitate.
Expertul judiciar a enumerat avizele menţionate in certificat precum şi faptul că certificatul de urbanism şi P.U.Z.-ul au fost obţinute pentru toate proiectele aflate în derulare, că s-a efectuat procedura de achiziţie publică, în timp ce în raport s-a reţinut că solicitantul este în curs de obţinere a autorizaţiilor.
De asemenea, expertul a motivat că obiectivele proiectului pot fi parţial atinse, că activităţile sunt detaliate şi corelate in cadrul calendarului de realizare, că devizul general respectă metodologia şi structura în conformitate cu prevederile H.G. nr. 28/2008, că devizele pe obiecte sunt complete, iar estimarea costurilor şi veniturilor operaţionale este fundamentată realist.
Totodată, se constată că, pe lângă aprecierile formulate în termeni vagi, generali, în cadrul grilei de evaluare, în cadrul încadrării la un anumit subcriteriu, nu s-a justificat, in concret, punctajul efectiv acordat.
Conchizând, Înalta Curte apreciază că nu există motive de reformare a sentinţei atacate, fiind corectă soluţia de anulare a notificării de neconformitate administrativă şi de obligare a autorităţii de a reanaliza cererea de finanţare, procedura fiind întreruptă nejustificat, prin exercitarea dreptului de apreciere cu depăşirea limitelor legale, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Ca urmare, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recursul va fi admis, numai in ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL, urmând a fi modificată sentinţa şi respinsă acţiunea faţă de aceştia, şi va fi respins ca nefondat, în rest.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.D.R.A.P. împotriva sentinţei nr. 5867 din 18 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată, in sensul că admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor SC R. SRL, SC C.E. SRL şi SC D.C. SRL şi, în consecinţă, respinge acţiunea faţă de aceştia.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 274/2015. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 236/2015. Contencios. Anulare act... → |
|---|
