Achizitii publice jurisprudenta. Sentința 1259/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1259

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 10.03.2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Cosma Carmen Valeria

GREFIER - -

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, și intervenienta ASOCIEREA, având ca obiect "litigiu privind achizițiile publice".

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la termenul din 24.02.2010, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 03.03.2010 și 10.03.2010 când a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând în condițiile art.260 Cod procedură civilă, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 34054/21.09.2009, reclamanta SRL în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a contestat documentația de atribuire elaborată de pârâtă și a solicitat obligarea autorității contractante la întocmirea unui nou caiet de sarcini.

În motivarea contestației, reclamanta a arătat în esență, că procedura de atribuire în cadrul procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect "Sistem Informativ de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei" s-a organizat fără existența unui cadru legal.

În sensul că, prin procedura de licitație se urmărește achiziționarea unui sistem informativ de emitere electronică rovinietei, fiind mare deosebire față de forma actuală a rovinietei, dar pentru trecerea la un asemenea sistem electronic era necesar un cadru legal care să reglementeze această schimbare, nr. 244/2008 fiind în vigoare.

În documentația de atribuire s- menționat obligația ofertanților de a prezenta, la cererea comisiei demonstrație a funcționalităților sistemului, dar o asemenea demonstrație nu este posibilă fără un sistem complet implementat.

Contestatorul critică documentația de atribuire cu privire la: "factorii de evaluare corespunzători propunerii tehnice. Prezentarea detaliată tuturor funcționalităților soluției", "prezentarea detaliată duratelor de realizare etapelor din cadrul contractului", "grad minim de utilizare a resurselor autorității contractante pe perioada derulării contractului", "identificarea numărului maxim de riscuri și măsuri de eliminare/reducere acestora", "reflectarea măsurilor aferente riscurilor identificate în planificarea proiectului", "propunerea tehnică este coerentă, conține toate conexiunile necesare pentru înțelegerea completă ofertei, prezintă toate schemele necesare înțelegerii complete a soluției", achiziționarea unui "studiu pe un eșantion reprezentativ de utilizatori", "perioada estimată", "servicii de analiză a business".

În drept contestația a fost întemeiată pe disp. OUG nr. 34/2006.

Prin Decizia nr. 6762/2C2/6241/08.12.2009 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis excepția lipsei de competență Consiliului invocată de pârâtă și în temeiul art. 158 alin. 1 Cod procedură civilă coroborat cu art. 286 și art. 297 din OUG nr. 34/2006 a declinat competența de soluționare a contestației la Curtea de Apel București - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.

La această instanță, contestația a fost înregistrată la data de 12.12.2009.

În dovedirea acțiunii și în apărare, părțile au depus înscrisuri.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepțiile tardivității formulării contestației, prematurității și lipsei de interes în formularea contestației, lipsa calității de persoană vătămată, lipsa capacității procesuale de exercițiu și exercitarea abuzivă drepturilor procesuale, iar în subsidiar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din 27.01.2010, Asocierea - formulat cerere de intervenție, iar la termenul de judecată din 24.02.2010, Curtea admis în principiu această cerere, apreciind că este admisibilă ca cerere accesorie în interesul pârâtei, întrucât prin această intervenție, intervenienta urmărește să sprijine apărarea autorității contractante și nu să valorifice un drept propriu.

Examinând actele și lucrările din dosar, în raport de susținerile părților și prevederile legale incidente în cauză, pe excepțiile invocate și în subsidiar pe fond, Curtea reține următoarele:

Cu privire la excepția tardivității depunerii acțiunii, invocată de autoritatea pârâtă în raport de art. 256 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 pe motiv că, deși reclamanta a depus contestația în termenul de 10 zile la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor prin faptul că ajuns acțiunea la Curtea de Apel București abia la data de 22.12.2009 s- depășit termenul prevăzut de lege, se constată că este neîntemeiată.

În acest caz se aplică regulile în materia declinării competenței la instanța, ori la organul competent, în sensul că prin depunerea contestației în termen la. chiar dacă s- constatat ulterior că este necompetent, se interpretează în sensul că acțiunea a fost introdusă în termen, față de împrejurarea că reclamanta a depus diligențele necesare pentru acționarea pârâtei în termenul prevăzut de lege.

Cu privire la excepția prematurității introducerii acțiunii se constată că este de asemenea neîntemeiată. Reclamanta invocat excepția în raport de prev. art. 2561alin. 1 din OUG nr. 34/2006, în sensul că, deși reclamanta notificat autoritatea contractantă, introdus contestația înainte de primi răspuns la contestația formulată.

Acest aspect arătat de pârâtă ar fi fost relevant dacă soluția autorității contractante la contestația adresată ar fi fost în sensul celor solicitate de reclamantă. În speță, soluția dată de autoritatea contractantă fost de respingere contestației, astfel că demersul reclamantei la. nu poate fi apreciat ca prematur întreprins.

Cu privire la excepțiile lipsei de interes a reclamantei în promovarea acțiunii și lipsei calității de persoană vătămată se constată că aspectele invocate de pârâte conduc la calificarea acestor excepții ca fiind apărări pe fondul cauzei întrucât analizarea interesului și vătămării în drepturi prin actele contestate este strâns legată de analiza pe fondul susținerilor reclamantei.

Ca apărări pe fondul cauzei, Curtea nu poate aprecia că reclamanta nu are un interes în promovarea acțiunii sau că nu ar fi persoană presupus vătămată într-un drept ori interes legitim din moment ce și- procurat documentația de atribuire și contestat la autoritatea contractantă caietul de sarcini, considerând că prin cerințele din caietul de sarcini este lezată, în chiar dreptul de participa la licitație neputând satisfaceab initiocerințele pe care le apreciază nelegale.

Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale a reclamantei pe motiv că în certificatul de la Oficiul Registrului Comerțului se menționează că reclamanta nu desfășoară niciuna dintre activitățile cuprinse în obiectul de activitate se reține că este neîntemeiată.

Împrejurarea că reclamanta este societate comercială înregistrată la Registrul comerțului și care, se poate manifesta ca un subiect de drept în raporturile cu terții, îi conferă atât capacitate procesuală de folosință cât și de exercițiu tuturor drepturilor sale, neavând relevanță că până la data licitației din speță nu a desfășurat activități de natura celor vizate în procedura licitației.

Aspectele învederate de pârâtă țin de fondul cauzei, o altă interpretare a capacității reclamantei ar conduce la împiedicarea în mod nepermis a accesului acesteia la justiție.

În privința excepției exercitării abuzive a drepturilor procesuale se reține că este de asemenea neîntemeiată.

Împrejurările în sensul că reclamanta a sesizat atât cât și Tribunalul București cu contestații împotriva documentației de atribuire, iar pârâta apreciază că susține pretenții nejustificate și doar pentru suspenda derularea procedurii de achiziție publică nu pot fi apreciate ca exercitare abuzivă drepturilor procesuale.

Procedura de achiziție publică a fost suspendată doar pe perioada cuprinsă de la data de 21 septembrie 2009 și până la emiterea Deciziei de declinare competenței.

După declinarea competenței, contestația aflată pe rolul instanței nu a mai suspendat procedura de licitație, o eventuală suspendare putea fi dispusă numai de către instanță.

Celelalte aspecte arătate în susținerea excepției țin de accesul liber la justiție al reclamantei și nu de exercitare abuzivă de drepturi procesuale.

Pe fondul contestației, se reține că, susținerea reclamantei în sensul că organizarea procedurii de achiziție publică, licitația deschisă în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect: "prestări servicii aferente introducerii unui sistem informatic integrat, implementat la cheie, pentru emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei", ar fi nelegală și abuzivă este neîntemeiată și nu poate fi reținută.

Acest demers al autorității contractante nu necesita nicio intervenție legislativă în sensul modificării, în esență actelor normative în vigoare care reglementează principiile de aplicare a tarifului de utilizare, ci doar permite emiterea rovinietei și în sistem electronic.

Acest mod de emitere rovinietei, în sistem electronic poate fi însoțit în continuare de eliberarea autocolantului existent în prezent, sau poate funcționa independent, deoarece prin licitația organizată s- urmărit modernizarea și eficientizarea cadrului de gestionare a relației cu contribuabilii, iar pentru forma de prezentare rovinietei nu era necesar un alt cadru legislativ.

Cu privire la mențiunea din caietul de sarcini în sensul că "ofertanții au obligația de a prezenta, la cererea comisiei, în cazul în care aceasta consideră necesar, demonstrație funcționalităților sistemului, așa cum sunt ele precizate în oferta tehnică, dacă acestea nu concordă cu cele prezentate în oferta tehnică sau ofertantul nu poate efectua demonstrația, oferta va fi considerată neconformă", susținerea reclamantului că aceasta ar încălca principiile de bază ale atribuirii unui contract de achiziție publică se constată că sunt neîntemeiate.

Reclamanta apreciază că o asemenea demonstrație nu se poate face decât cu un sistem relativ complet implementat și că nu ar fi posibilă verificarea efectivă a acestora decât în momentul în care sistemul este instalat, făcând referire chiar și la costurile acestei încercări.

Se constată că reclamanta înțeles eronat mențiunea obligației de prezenta o demonstrație funcționalităților sistemului.

În sensul că, în caietul de sarcini s- solicitat demonstrație a funcționalităților sistemului așa cum sunt ele prezentate în oferta tehnică și nu o demonstrație ce ține de instalarea unui sistem relativ complet, iar această cerință este pe deplin justificată pentru oferi autorității certitudinea că informațiile prezentate în propunerea tehnică au fost înțelese de ofertanți.

Toate celelalte mențiuni criticate de către reclamantă sunt în strânsă legătură cu obligația de demonstrare funcționalităților sistemului și nu pot fi apreciate că încalcă principiile de bază ale atribuirii unui contract.

Astfel, factorii de evaluare corespunzători propunerii tehnice cu prezentarea detaliată tuturor funcționalităților soluției este mențiune necesară în documentație întrucât are legătură concretă cu specificul contractului; prima dintre activitățile contractului fiind "analiza de businees" presupune tocmai detalierea la maxim funcționalităților precizate în propunerea tehnică, iar gradul de descriere detaliată funcționalităților constituie distincția în metodologia de punctare a avantajului.

Mențiunea de "prezentare detaliată duratelor de realizare a etapelor în cadrul contractului" se referă la gradul de realism al duratelor propuse pentru realizarea activităților, iar susținerea reclamantei în sensul că modul de evaluare nu clar, sau că autoritatea nu ar avea posibilitatea de evaluare obiectivă, este neîntemeiată în raport de cele reținute anterior.

Aceste mențiuni nu pot fi desprinse din contextul evaluării în metodologia de punctare avantajului.

Criticile în legătură cu obiectivitatea evaluării pot să apară după participarea efectivă la licitație și nu prin contestarea mențiunilor din caietul de sarcini.

Reclamanta critică și mențiunea din caietul de sarcini "grad minim de utilizare resurselor autorității contractante pe perioada derulării contractului" (inclusiv detalierea mecanismului prin care se asigură un grad minim de utilizare resurselor autorității contractante) în sensul că modul de punctare este neclar și nu poate fi aplicat.

Critica este neîntemeiată întrucât metodologia concretă de punctare avantajelor din propunerea tehnică este prezentată în documentația de atribuire în care se precizează clar că se evaluează "numărul de resurse utilizate" și "gradul de utilizare a resurselor", pentru a departaja ofertanții, în funcție de propunerile tehnice și financiare, tocmai pentru a evita un transfer de activități către autoritate cu implicare de resurse proprii.

Criticile reclamantei privind identificarea numărului maxim de riscuri și măsuri de eliminare/reducere a acestora și reflectarea măsurilor aferente riscurilor identificate, în sensul că, algoritmul de punctare nu poate fi aplicat sunt de asemenea neîntemeiate,

Prin caietul de sarcini s- solicitat identificarea riscurilor aferente întregului contract și nu doar a celor aferente studiilor enunțate de contestatar. Prin aceste cerințe s- urmărit ca, din punct de vedere al managementului proiectului riscurile să fie identificate, măsurile de eliminare/diminuare să fie stabilite pentru a se asigura un răspuns în timp real la apariția riscurilor și încadrarea în termenul de derulare a contractului la parametrii tehnici, calitativi și funcționali solicitați prin caietul de sarcini.

Cu privire la critica cerinței "propunerea tehnică este coerentă, conține toate conexiunile necesare pentru înțelegerea completă ofertei, prezintă toate schemele necesare înțelegerii complete soluției" în sensul susținut de reclamantă, că o propunere tehnică poate fi declarată conformă sau neconformă, dar nu se poate puncta suplimentar este rezultatul unei greșite interpretări dată de reclamantă a criteriului de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Acest criteriu se aplică doar ofertelor admisibile nu și celor neconforme sau inacceptabile.

Tot un rezultat al interpretării eronate documentației de atribuire este și critica referitoare la studiul pe un eșantion reprezentativ de utilizatori.

Acest studiu descris în caietul de sarcini la cap. 3.3.2 paragraf "simultaneitate" are ca scop dimensionarea corespunzătoare a sistemului încă din faza pilot prin testarea reacției pieței și identificarea eventualelor posibilității de îmbunătățire, extindere a dimensiunii, funcționalităților și performanțelor pentru ca nivelul încasărilor să reflecte cu grad mare de fidelitate situația pe drumurile naționale din România.

Cu privire la perioada estimată care trebuie să rezulte din planul de proiect propus de ofertant s- reținut anterior că aceasta se referă la gradul de realism al duratelor propuse pentru realizarea activităților iar critica reclamantei în sensul că nu poate fi respectat termenul limită de 20.11.2009 nu poate fi reținut ca un aspect de nelegalitate ori netemeinicie a cerinței din caietul de sarcini.

Ultima critică adusă de reclamantă privește cerința "serviciilor de analiză de business" în sensul că autoritatea contractantă nu are un studiu la dispoziție și ca atare nu poate evalua corect ofertele tehnice se constată că este neîntemeiată.

Pârâta compară propunerea tehnică doar cu specificațiile din caietul de sarcini, astfel că aceasta poate evalua corect propunerile tehnice pe baza algoritmului de calcul și a metodologiei concrete de punctare a avantajelor care rezultă din propunerile tehnice prezentate.

În concluzie, Curtea constată că solicitarea reclamantei de anulare caietului de sarcini și de obligare autorității contractante să emită un nou caiet de sarcini este neîntemeiată, în condițiile în care pârâta a respectat prev. art. 199 din OUG nr. 34/3006 și ale art. 14 și 15 din HG nr. 925/2006.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 137 Cod procedură civilă, Curtea va respinge excepțiile invocate de pârâte ca neîntemeiate și va respinge de asemenea ca neîntemeiată contestația reclamantei urmând să admită cererea de intervenție accesorie în sensul că va respinge contestația reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepțiile tardivității și prematurității formulării contestației, invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.

Respinge excepția lipsei capacității procesuale de exercițiu și excepția exercitării abuzive a drepturilor procesuale, invocate de pârâtă, ca neîntemeiate.

Respinge contestația formulată de reclamanta,cu sediul în B,-, -. 3, sector 6, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în B,-, sector 1, ca neîntemeiată.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta ASOCIEREA -, cu sediul procesual ales la " și ", situat în B,-,. 4, sector 1, în sensul că respinge contestația reclamantei.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 10.03.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

Red.

Tehnored. CB/ 5ex.

07.04.2010

Președinte:Cosma Carmen Valeria
Judecători:Cosma Carmen Valeria

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Achizitii publice jurisprudenta. Sentința 1259/2010. Curtea de Apel Bucuresti