Achizitii publice jurisprudenta. Decizia 406/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A CONTECIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

Decizia civilă nr.406

Ședința publică din data de 12.02.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Ungureanu Doina

JUDECĂTOR 2: Bîcu Vasile

JUDECĂTOR 3: Stănișor Denisa

GREFIER

.

Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petenta împotriva Deciziei nr. 6762/2C2/6241 din data de 10.12.2009 emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns petenta, prin avocat cu delegație de substituire și intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, prin consilier juridic -.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Intimata, prin reprezentant, arată că a invocat 5 excepții în întâmpinare, și anume: excepțiile lipsei de interes a reclamantei în promovarea căii de atac, lipsei capacității procesuale de exercițiu, lipsei de obiect, inadmisibilității cererii de chemare în judecată și exercitării abuzive a drepturilor procesuale din partea reclamantei.

Avocatul petentei consideră că nu suntem la instanța de fond pentru a invoca excepții. Arată că există deja un dosar de fond pe rolul acestei instanțe.

Intimata, prin reprezentant, solicită admiterea excepției lipsei de interes a reclamantului în promovarea plângerii. Arată că nu a participat la licitație, nu are calitate de operator economic, interesul ei este inexistent în această cauză.

Avocatul petentei solicită amânarea pronunțării.

Intimata, prin reprezentant, se opune amânării pronunțării.

Avocatul petentei consideră că acest complet de judecată nu este competent de a se pronunța pe excepții.

Părțile nu mai au cereri de formulat.

Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe plângere.

Avocatul petentei solicită admiterea plângerii, anularea Deciziei nr. 6762/2C2/6241 din data de 10.12.2009, stabilirea competenței de soluționare în favoarea Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Intimata, prin reprezentant, solicită respingerea plângerii, menținerea ca temeinică și legală a Deciziei nr. 6762/2C2/6241 din data de 10.12.2009 emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, conform susținerilor din întâmpinare. Arată că această instanță, Curtea de Apel București, soluționează căile de atac. Consideră că este inadmisibilă cererea de a se adresa Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și instanței de judecată ( Tribunalul București ).

Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.150 pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare pe fondul plângerii.

CURTEA

Prin plângerea înregistrată la 15.12.2009, petenta a solicitat, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România anularea Deciziei nr. 6762/2C2/6241 din 08.12.2009 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și comunicată în data de 10.12.2009.

În motivare, petenta a arătat că împotriva licitației deschise organizată de către cu scopul atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect furnizarea unui "sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinetei" a depus în data de 21.09.2009 o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (denumită în continuare ).

Deși în data de 08.10.2009 a depus clarificări la contestația inițială prin care învedera de existența pe rolul Tribunalului Bucureștia unei alte contestații depusă împotriva aceleiași proceduri de atribuire și solicităm în conformitate cu prevederile art. 255 alin. 11din OUG 34/2006 unirea celor două contestații pentru asigurarea unei judecăți mai bune și unitare, nu a răspuns în niciun fel solicitării sale.

Abia în data de 03.12.2009 prin adresa nr. 32375/6241C2/03.12.2009 îi solicita opinia referitor la competența acestuia de soluționare a contestației înregistrate de petentă la sub nr. 34054 din 21.09.2009, opinie pe care a trimis-o către acesta în data de 04.12.2009.

Menționează că opinia sa a fost susținută atât de legislație cât chiar de autoritatea contractantă, în speță CNADNR în răspunsul la contestația celuilalt participant la licitație, prin care explicau în mod foarte clar că "procedura de atribuire a prezentului contract de servicii nu este aferentă infrastructurii de transport de interes național ci are în vedere eficientizarea procesului de achitare a taxei de utilizare a infrastructurii rutiere, precum și procesele conexe de gestiune și control și comunicare cu beneficiarii din partea autorității contractante.

În acest context procedura nu este aferentă infrastructurii de transport de interes național."

Astfel, nefiind un serviciu aferent infrastructurii rutiere de interes național, nu poate fi inclus în unica excepție prevăzută de OUG 34/2006 cu privire la competența în soluționarea contestațiilor, prin urmare i se aplică regula generală instituită de OUG 34/2006 fiind de competența.

Cu toate acestea a emis în data de 08.12.2009 decizia atacată prin care s-a declarat necompetent în soluționarea cauzei și a stabilit competența în favoarea Curții de Apel București, motivându-și decizia pe un articol de lege care susține tocmai contrariul celor stabilite de, respectiv art. 256 alin. 2 din OUG 34/2006 "litigiile privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București ".

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 256 alin. 1 din OUG 34/2006, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu respectarea prevederilor art. 2562și 270- 271".

Prin excepție de la prevederile alin. 1, aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că "litigiile privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare, sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București ".

Or, procedura de atribuire ce face obiectul contestației depusă de petentă nu se încadrează în excepția prevăzută de alin. 2 al art. 256 din OUG 34/2006, serviciile ce urmează a fi atribuite prin această procedură nu sunt servicii aferente infrastructurii de transport de interes național așa cum sunt definite de legislația în vigoare.

Prin urmare consideră că în mod eronat și-a declinat competența considerând că obiectul procedurii de atribuire contestate s-ar încadra în această excepție.

În motivarea deciziei sale, Consiliul se bazează și pe faptul că autoritatea contractantă a precizat în anunțul de participare că eventualele contestații se pot depune la Curtea de Apel București deși este lesne de observat că în mod eronat autoritatea contractantă stabilește că instanța competentă în soluționarea contestațiilor este Curtea de Apel București, în răspunsul formulat de aceasta ca urmare a contestației depusă de ROL autoritatea contractantă face dovada în conformitate cu prevederile legale în vigoare că procedura contestată nu este procedura de atribuire de contracte de servicii aferentă infrastructurii de transport de interes național.

Astfel, Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european definește infrastructura de transport de interes național și serviciile aferente acesteia, servicii ce nu fac obiectul procedurii de atribuire contestate.

OUG 34/2006 stabilește ca și unica excepție de la competența contestațiile împotriva licitațiilor pentru servicii sau lucrări aferente infrastructurii de transport.

Or, Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european definește așa cum spuneam în "Art. 1 alin. 2 - rețelei de transport sunt: infrastructura de transport, rețeaua de management al traficului și rețeaua sistemului de poziționare și navigație.

Art.10. - Rețeaua cuprinde infrastructura de transport, de management și de informare asupra traficului, de determinare a poziției transportului și de navigație

Art. 11. - 1. de transport cuprinde rețelele de căi rutiere, feroviare, navigabile interioare și nodurile/punctele de distribuție a rețelelor."

Rezultă astfel din art. 11 că infrastructura de transport cuprinde doar rețeaua de căi rutiere. infrastructura de management și informare asupra traficului nu sunt asimilate infrastructurii de transport ci sunt elemente distincte ale rețelei de transport care nu se regăsesc în excepția prevăzută de OUG 34/2006.

Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și European mai prevede că:

"Art. 12. - Rețeaua de management și informare asupra traficului și rețeaua de determinare a poziției și de navigație includ instalațiile tehnice necesare și sistemele de informații și de comunicații care asigură operarea armonioasă a rețelei și gestionarea eficientă a traficului.

Art. 13. - Rețeaua de căi rutiere cuprinde autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale, existente sau care urmează a fi realizate, și care ocolesc principalele centre urbane pe rutele identificate pe rețea și îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile următoare:

joacă un rol important în traficul pe distanță lungă;

furnizează legături cu alte moduri de transport;

realizează legătura dintre regiunile izolate și periferice și regiunile centrale ale României.

Art. 27 - Rețeaua de management și de informare asupra traficului rutier cuprinde:

sistemele moderne de informare a utilizatorilor;

sistemele de comunicație, alarmare/anunțare, intervenție;

sistemele de comunicații pentru semnalarea situațiilor periculoase și pentru siguranța circulației rutiere;

sistemele de supraveghere a circulației rutiere."

Consideră astfel, că elementele componente ale sistemului de emitere electronică și gestionare a rovinietei electronice nu pot fi nici măcar considerate ca fiind instalații tehnice sau sisteme necesare operării armonioase a rețelei de transport, deoarece informațiile culese și prelucrate de echipamentele sistemului informatic de emitere și control a rovinietei asigură doar verificarea plății taxei de utilizare a drumurilor și nu au nici un rol în managementul traficului sau în operarea rețelei de drumuri și cu atât mai puțin nu au nici un rol în informarea participanților la trafic.

Mai mult, chiar dacă prin extindere s-ar considera că și celelalte elemente ale rețelei de transport cad sub incidența articolului 256 din /2006, nici chiar în acest caz procedura de achiziție nu intră sub incidența acestui articol deoarece serviciile achiziționate nu fac parte și nu sunt aferente nici unei componente a rețelei de transport și cu atât mai puțin a infrastructurii de transport.

Totodată, în conformitate cu caietul de sarcini al licitației (pag. 56 și următoarele), cerințele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul informatic de emitere și control al rovinietei sunt următoarele:

- emitere și plată rovinietă prin portal (prin internet)

- emitere și plată rovinietă prin SMS

- emitere și plată rovinietă prin OP (transfer bancar)

- emitere și plată rovinietă prin infoPOS (automat de emitere roviniete)

- emitere și achitare prin terminale mobile ()

- emitere și plată prin intermediul agențiilor de control și încasare CNADNR

- control în teren

- controlul automat al plății rovinietei

- relații cu clienții, prin intermediul portalului (internet)

- raportare complexă

Este de remarcat și din cerințele pe care trebuie să le îndeplinească sistemul, cerințe specificate în caietul de sarcini, că acest sistem are legătură doar cu plata taxei de drum și nu are legătură cu servicii aferente infrastructurii de transport.

Având în vedere cele menționate consideră că a încălcat dispozițiile OUG 34/2006 cu modificările și completările ulterioare când în mod eronat și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București și vă solicităm să admiteți plângerea așa cum a fost formulată, să anulați decizia nr. 6762/2C2/6241 din 08.12.2009 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și să stabiliți competența de soluționare a contestației noastre în favoarea.

În drept, petenta își întemeiază contestația pe dispozițiile OUG 34/2006 cu modificările și completările ulterioare și ale Legii 203/2003.

Curtea a încuviințat petentei proba cu înscrisuri.

Din probele administrate, Curtea reține că a organizat o licitație cu scopul atribuirii contractului de achiziție publică, având ca obiect furnizarea unui "sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinetei".

Petenta a depus în data de 21.09.2009 o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

Prin Decizia nr. 6762/2C2/6241 din data de 10.12.2009, s-a declarat necompetent în soluționarea cauzei e și a stabilit competența în favoarea Curții de Apel București, motivându-și decizia pe un articol de lege care susține tocmai contrariul celor stabilite de, respectiv art. 256 alin. 2 din OUG 34/2006 "litigiile privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, - sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București ".

Potrivit art. 256 alin. 1 din OUG 34/2006, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu respectarea prevederilor art. 2562și 270- 271".

Prin excepție de la prevederile alin. 1, aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că "litigiile privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare, sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București ".

Procedura de atribuire ce face obiectul contestației depusă de petentă nse încadrează în excepția prevăzută de alin. 2 al art. 256 din OUG 34/2006, serviciile ce urmează a fi atribuite prin această procedură fiind servicii aferente infrastructurii de transport de interes național așa cum sunt definite de legislația în vigoare, de vreme ce obiectul procedurii de atribuire este,Sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei" și fiind încadrat de către autoritatea contractantă în categoria servicii, conform anunțului de participare nr. 86239/11.09.2009, punctul II.1.2.

Din aceste motive, în baza art. alin. 2 din OUG 34/2006, Curtea va respinge plângerea ca nefondată.

Pe de altă parte, Curtea va respinge excepția lipsei de interes ca neîntemeiată deoarece în cadrul acestei plângeri nu se pot examina excepții ce privesc contestația petentei, contestația care formează obiectul altui dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, contestație ce a fost depusă de petentă la. Examinarea acestei excepții și a altora se va face de completul investit cu contestația petentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes.

Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva Deciziei nr. 6762/2C2/6241 din data de 10.12.2009 emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - --

GREFIER

Red. Jud. /2 ex./23.02.2010

Președinte:Ungureanu Doina
Judecători:Ungureanu Doina, Bîcu Vasile, Stănișor Denisa

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Achizitii publice jurisprudenta. Decizia 406/2010. Curtea de Apel Bucuresti