Actiune in anulare act administrativ. Sentința 185/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--01.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.185
Ședința publică din 03.06.2009
PREȘEDINTE: Diana Duma
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - - SRL T în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului B, având ca obiect anulare act emis de
Procedura legal îndeplinită, dată fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul a depus cerere de repunere pe rol a cauzei.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.05.2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, când,
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 01.047.2009 sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului solicitând admiterea contestației formulate împotriva Deciziei nr. 360/17.03.2009, emisă de Consiliul Național al Audiovizualului prin care reclamanta a fost sancționată contravențional, pentru postul -, cu suma de 10.000 lei, datorita încălcării prevederilor art. 39 alin. 1 și 2 din Legea 504/2002 privind audiovizualul, cu ocazia difuzării emisiunii " " în datele de 7, respectiv 8 februarie 2009, și în consecință anularea sancțiunii amenzii aplicate ca fiind neîntemeiată și în subsidiar, comutarea acesteia în somație publică de intrare în legalitate, conform art. 90 alin. 3 din Legea 504/2002 privind audiovizualul; Se solicită suspendarea executării sancțiunii până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze.
În motivare se arată că, Consiliul Național al Audiovizualului a amendat -, societatea care deține postul -, cu suma de 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 39 alin. 1 și 2, raportat la prevederile art. 16 din Codul d e reglementare a conținutului audiovizual, prin difuzarea emisiunii în data de 07.02.2009, între orele 22,00 - 22,30, și în data de 08.02.2009, în reluare, între orele 18,00 - 18,30. Se menționează că emisiunea este o emisiune de divertisment, difuzată săptămânal, realizatorul său urmărind să abordeze subiecte de interes inspirate din cotidian, prin intermediul unui supererou, de care nimeni nu are nevoie . Se arată că se au în vedere subiecte de un larg interes public, care sunt însă prezentate prin intermediul supereroului, care, folosindu-se de clișee, de multe ori chiar de un limbaj în jargon, încearcă o prezentare dintr-o altă perspectivă, de multe ori simplistă, pentru ca publicul telespectator să fie cel care concluzionează, și nu supereroul nostru, de care oricum nimeni nu are nevoie . este doar un mijloc de a pune în discuție anumite teme, este personajul care vrea să informeze altfel telespectatorul.
Se menționează că s-a creat acest personaj plecând de la noțiunea de, care definește o persoană însărcinată să apere cetățeanul împotriva abuzurilor de orice fel.
Se învederează că ediția din 07.02.2008 a emisiunii, care a determinat amendarea societății, a avut drept temă drogurile legale sau "ierburile".
Se arată că noțiunea de "droguri legale" a fost aleasă pentru a fi în ton cu formatul emisiunii, dar și pentru a face telespectatorul să înțeleagă despre ce este vorba.
Se arată că noțiunea alternativă de produse de aromoterapie, plante cu efecte ilariante nu ar fi fost destul de explicită, nu ar fi punctat ideea emisiunii, aceea de a crea o opinie cu privire la aceste produse. Nu s-a urmărit altceva decât a comunica telespectatorului că în România se comercializează în mod legal plante cu efect euforic, demersul fiind unul strict jurnalistic, considerând că telespectatorul trebuie să fie informat și să își formeze o opinie cu privire la subiectul abordat.
Se menționează că starea de fapt reținută de către pârât a fost greșit încadrată în prevederile art. 90 alin. 1 litera g) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 care reglementează ca fiind contravenție programarea și furnizarea de programe, cu încălcarea prevederilor - art. 39, -;"
Se arată că dispozițiile art. 16 (3) din Decizia 187/2006 stabilesc criteriile generale de care trebuie să se țină seama în clasificarea producțiilor audiovizuale. Dintre acestea, Consiliul a avut în vedere prevederile de la litera d, referitor la contextul în care este prezentat consumul de droguri și alcool.
Mai exact, Consiliul susține că - nu a ales în mod adecvat intervalul orar de difuzare (emisiunea a fost difuzată în data de 07.02.2009, între orele 22,00 - 22,30, iar în data de 08.02.2009, între orele 18,00 - 18,30), raportat la subiectul abordat.
Se consideră că temeiurile de fapt ale acestei aserțiuni sunt greșite.
Astfel, se menționează că din însăși motivarea de început a Deciziei de sancționare nr. 360/17.03.2009, luând în considerarea invocarea prevederilor art. 16 (3) lit. d) din Decizia 187/2006, se abordează o "pistă eronată".
Se precizează că în ediția din 07.02.2009 a emisiunii, difuzată în reluare în data de 08.02.2009, nu se vorbește despre droguri, în sensul cunoscut sau răspândit al termenului, și anume substanțe halucinogene, al căror consum este interzis de legislația în vigoare. Din contră, tema emisiunii o reprezintă produsele de aromoterapie, plantele cu efecte ilariante, denumite generic droguri legale . Cum aceste produse sunt derivate din plante, se mai folosește, tot generic, în jargon, și noțiunea de ierburi. Mai mult decât atât, emisiunea nu incită la consumul acestor droguri legale, cum eronat se concluzionează în Decizie.
Se arată că emisiunea este un demers jurnalistic, care oferă într-un alt mod, puncte de vedere cu privire la un fenomen nou în realitatea socială. La începutul emisiunii, după cum rezultă din scriptul emisiunii, pe care îl anexează, menționează: Deci! Ce sunt aceste produse numite droguri legale.și ce înseamnă, până la urmă, apariția lor.
Se menționează că o altă opinie exprimată în emisiune este cea a unui specialist, dr., timpul de emisie rezervat acestuia este de 5,22 minute. Se arată că vocea autorității este prezentă în 9,06 minute din emisiune.
Pentru a respecta un principiu de bază al activității jurnalistice, audiatur alteram pars, în vederea respectării deontologiei profesionale, dar și pentru ca telespectatorul sa aibă toate elementele acestei noi afaceri, cum în mod glumeț, ironic a fost definită de supererou, s-a luat și un punct de vedere al unei persoane care comercializează aceste plante cu efecte ilariante, în mod legal. Dl și-a prezentat părerea în 4,59 minute.
După cum se poate observa și din transcrierea dialogurilor din emisiune, anexată, timpul de emisie destinat opiniei comerciantului este redus, raportat la durata emisiunii (18 min.).
Se menționează că d-na, Șeful Agenției Naționale Antidrog T, căreia i-a luat de asemenea un interviu cu privire la subiect, menționează, după cum rezultă din pag. 6 scriptului anexat, că Nu vom putea niciodată să controlăm consumul în totalitate, dacă nu vom reuși în bună parte să educăm .
Se menționează că este falsă opinia prezentată în Decizie, conform căreia în emisiune a fost prezentată modalitatea de comercializare a produselor, prin afișarea unui număr de telefon prin intermediul căruia se poate accesa pagina de web a comerciantului, www.ihigh.ro. Se menționează ca numărul de telefon al firmei nu este afișat pe ecran, ci doar apare accidental vreme de câteva frame-uri (cadre), dar sub 1 secundă, în momentul în care unghiul subiectiv al personajului urmărește monitorul unui calculator (plan secund).
Prin intermediul unui număr de telefon nu se poate intra pe un site, nicăieri în emisiune nefăcându-se referire și nu apare numele firmei distribuitoare.
Or, se arată că referirile menționate în decizie cu privire la site-ul www.ihigh.ro nu au nici o legătură cu conținutul emisiunii, în care acest site nu apare.
Se menționează că ceea ce se observă din motivarea deciziei este că își fundamentează sancțiunea aplicată pe aspecte care au legătură cu conținutul site-ului mai sus amintit.
Se menționează că acest site nu apare în emisiune, nu este discutat în emisiune, iar referirile la site ne fac să credem că starea de fapt oferită de emisiune nu a justificat aplicarea unei sancțiuni, situație în care s-au avut în vedere elemente externe, care să o justifice cât de cât.
Se precizează că în decizie apare de mai multe ori sintagma așa zise droguri legale . Consideră că un produs poate fi legal sau ilegal, nu așa zis legal. Or, produsele la care s-a făcut referire în emisiune sunt legale, iar aprecierea de "așa zise" îi face să creadă că demersul inspectorului teritorial a fost tendențios.
Se arată că nu s-a îndemnat la consum, s-a abordat doar o temă, care, prin natura produselor care au constituit obiectul său, este similară unei teme având ca obiect tutunul sau alcoolul. Or, se poate considera că informând publicul, chiar și pe cel tânăr, acesta este determinat să se ferească de efectele nocive ale anumitor produse.
Se învederează că această sancțiune contravențională care le-a fost aplicată prin decizia atacată nu face decât să cenzureze informarea.
Se arată că din starea de fapt descrisă mai sus, coroborat cu prevederile art. 16 (3) lit. d) din Decizia 187/2007, rezultă că difuzorul - a încadrat în mod corect emisiunea difuzata în 07 si 08.02.2009, de la orele 22,00, respectiv 18,00, avertizarea AP fiind conformă cu orele de difuzare și cu prevederile legale. A considerat că minorii sub 12 ani au fost protejați prin afișarea mesajului anterior, putând viziona emisiunea doar cu acordul părinților. În ceea ce privește minorii de peste 12 ani, crede că acest demers jurnalistic îi poate ajuta să fie informați, mai ales că emisiunea a prezentat și punctul de vedere al unui medic specialist, dar și al șefului Agenției Naționale Antidrog
Se menționează că în emisiune nu se consumau droguri, nu se prezintă modalități de comercializare, nu se dau detalii despre comercializare, discutându-se doar despre fenomen.
În aplicarea sancțiunii, se consideră că nu au fost avute în vedere criteriile de individualizare a unei pedepse, astfel cum acestea sunt enumerate în alin. 4 al art. 39 din Legea 504/2002. Astfel, se precizează că la stabilirea unei stări de fapt ca fiind contravenție sau nu, se au în vedere: gravitatea faptei, efectele acesteia, sancțiunile primite anterior, pe o perioada de cel mult un an.
Se menționează că emisiunea nu a cauzat efecte dăunătoare pentru minori, eventual educative. Se arată că în ultimul an, - nu a mai fost sancționată contravențional.
În drept, au fost invocate art. 39, 90, 93 din Legea 504/2002, art. 16 din Codul d e reglementare în audiovizual Decizia nr. 187/ 2006.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri, și anume: adresa de înaintare a deciziei nr.360/17.03.2009 dimpreună cu respectiva decizie, emisiunii " ", Decizia nr. 399/26.03.2009 a privind respingerea contestației formulate de - - SRL, și copia unei pagini din "Evenimentul zilei" din 19.03.2009.
Legal citat, pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
În considerentele întâmpinării se arată că referitor la cererea de suspendare a efectelor deciziei contestate, potrivit Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, art. 14, suspendarea executării actului administrativ presupune îndeplinirea cumulativă a celor două condiții prevăzute expres în textul de lege, și anume: existența cazului bine justificat și prevenirea, pe această cale, a producerii unei pagube iminente. Se menționează că legea definește paguba iminentă ca fiind prejudiciul material viitor, iar cazul bine justificat ca fiind împrejurarea legată de starea de fapt și de drept, care este de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.
Se arată că este de principiu că această condiție a prejudiciului material nu are în vedere reducerea patrimoniului doar ca urmare a simplei executări a actului administrativ, ci un prejudiciu cu caracter suplimentar care nu ar putea fi înlăturat altfel decât prin suspendarea executării actului administrativ.
Se menționează că analizând acest capăt de cerere se poate observa că reclamanta nu invocă nici un motiv care să susțină cererea de suspendare și, pe cale de consecință, solicită respingerea acestei cereri, constatând că în cauză nu sunt întrunite cele două cerințe cumulative prevăzute de art. 14 al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, și anume: existența cazului bine justificat și prevenirea, pe această cale, a producerii unei pagube iminente, deoarece simpla solicitare enunțată de reclamantă, fără a aduce probe în susținerea cererii sale, nu poate fi de natură să atragă suspendarea executării deciziei atacate. Se solicită respingerea cererii de transformare a sancțiunii amenzii în somație publică, având în vedere gravitatea faptei reținute în sarcina reclamantei, în speță, mesajul transmis, care a fost unul de promovare a drogurilor, fie ele și legale.
Se mai arata că împotriva deciziei de sancționare, reclamanta a formulat contestație ce face obiectul prezentului dosar prin care solicită, în principal, anularea sancțiunii aplicate și suspendarea efectelor acesteia, iar în subsidiar, transformarea amenzii în somație publică.
În realitate, prin emisiunea respectivă, după cum rezultă și din raportul de inspecție, reclamanta a făcut o apologie a efectelor benefice ale produselor promovate în emisiune, despre care a afirmat că sunt "droguri legale", care au conținut halucinogen și aduc "zâmbetul pe " încercând, în același timp, să convingă publicul în legătură cu legalitatea comercializării unor astfel de produse, (deși în țara noastră nu există o astfel de noțiune, singurele legale fiind substitutele, care se administrează sub control medical).
De asemenea, reclamanta a susținut, cu cinism, că scopul unei asemenea emisiuni nu a fost unul de promovare sau de incitare la consumul unor produse prezentate în cadrul acesteia, ci unul de prevenție, de informare a tinerilor care, fiind informați despre existența acestor produse legale, să știe să se ferească de astfel de produse, sau să poată lua o decizie în cunoștință de cauză.
Solicită să se constate că, deși în emisiune în cadrul prezentării efectelor benefice ale substanțelor promovate, au fost utilizați termeni precum "droguri legale", "conținut halucinogen", "substanțe care aduc zâmbetul pe ", în cuprinsul acțiunii introductive de instanță reclamanta operează cu alte noțiuni "elevate" cum ar fi: "produse de aromoterapie", "plante cu efecte ilariante" sau produse care, fiind legale, pot fi asimilate tutunului sau alcoolului, despre care a apreciat că interdicția de vânzare a acestor ultime produse către minori nu este de natură a interzice și difuzarea unor emisiuni în cadrul cărora să fie dezbătute teme cu astfel de subiecte.
În urma vizionării emisiunii pentru care a fost aplicată sancțiunea din decizia atacată, Consiliul a constatat că punctele de vedere exprimate de cele două persoane nu au legătură cu emisiunea, prezumând că ar fi fost luate din alt context.
Pentru a nu lua o decizie greșită, dar și pentru a avea un punct de vedere oficial de la autoritatea competentă, prin adresa cu nr.2944 din 26.02.2009, Consiliul arată că a solicitat Agenției Naționale Antidrog () o copie cu privire la emisiunea în cauză.
În punctul de vedere exprimat prin adresa cu nr.-/10.03.2009, înregistrată la. cu nr.3620/11.03.2009, a comunicat faptul că fragmente din interviul d-nei au fost inserate în mod trunchiat și cu rea-credință de către radiodifuzor, evidențiindu-se sensul total diferit față de mesajul transmis de d-na în cadrul interviului, ceea ce denotă faptul că, în mod conștient și deliberat, acesta a fost folosit altfel decât în scopul declarat.
În răspunsul transmis de se mai arată că: "asocierea unor imagini personale prin folosirea expresiilor nonverbale dintr-un anumit context, au fost legate de mesajul verbal al omului de afaceri sau ale reporterului, care promovau și încurajau implicit consumul, sugerând acordul sau neputința după caz, ceea ce nu corespunde realității și care sunt folosite ca tehnici de manipulare al opiniei publice".
Pârâtul mai arată că, după cum se poate constata și în motivarea de fapt a deciziei atacate, Consiliul a apreciat că problema consumului de droguri poate fi dezbătură în programele audiovizuale, putând constitui un demers necesar pentru ca publicul tânăr să fie informat cu privire la efectele acestor produse, dar modalitatea și contextul în care pot fi făcute astfel de emisiuni nu trebuie să afecteze publicul minor.
Afirmația potrivit căreia în emisiune a fost prezentată modalitatea de comercializare a produselor, prin afișarea unui număr de telefon prin intermediul căruia se poate accesa pagina de web a comerciantului este contradictorie și dovedește rea-credință.
Este contradictorie, deoarece, inițial reclamanta susține că numărul de telefon nu a fost afișat pe ecran, iar apoi precizează că acesta a apărut accidental, vreme de câteva cadre, în momentul în care unghiul subiectiv al personajului urmărește monitorul unui computer. Or, așa cum se poate constata din informarea inspectorului, pe ecran a fost afișat numărul de telefon: +-.
Mai arată că reclamanta dovedește rea-credință, întrucât deși susține că prin intermediul unui număr de telefon nu se poate accesa un site, astfel cum rezultă și din informarea inspectorului, introducând numărul de telefon în motorul de căutare google se deschide pagina de web ihigh.ro care, pe prima pagină are următorul conținut: "Atenție! Acest site conține material explicit orientat pentru adulți. Trebuie să aveți peste 18 ani pentru a intra pe site. Dacă nu îndepliniți această condiție, atunci nu aveți permisiunea să folosiți acest website și vă rugăm respectuos să-l părăsiți." În fapt, oricine poate accesa căsuța și comanda orice.
Pârâtul mai arată, cu referire la sintagma "așa-zise droguri legale" utilizată în cuprinsul deciziei contestate și pe care reclamanta nu o înțelege, că, care nu are competența de a stabili caracterul de legalitate al unor astfel de produse, a evitat să atribuie acestora un atribut (statut juridic) pe care legislația din România nu îl acordă, în sensul că în țara noastră până în acest moment nu este utilizată noțiunea de droguri legale.
O astfel de abordare nu schimbă în nici un fel situația de fapt și de drept reținută în cuprinsul deciziei de sancționare și nu s-a pus în discuție legalitatea unor astfel de produse, ci modalitatea în care acestea au fost promovate la o oră accesibilă minorilor.
De asemenea, reclamanta încearcă să inducă ideea potrivit căreia Consiliul ar fi apreciat greșit conținutul emisiunii, întrucât, în opinia reclamantei, aceasta a avut un caracter exclusiv preventiv și de educare a tinerilor cu privire la consumul de produse cu caracter "ilariant", iar nu de promovare a acestor produse, așa cum s-a reținut în decizia de sancționare.
Pârâtul solicită instanței să constate chiar din cuprinsul deciziei că nu a fost pusă în discuție oportunitatea unei emisiuni în cadrul căreia să fie abordate subiecte în legătură cu consumul de droguri, ci doar respectarea unor condiții legale, atunci când astfel de emisiuni sunt transmise la ore accesibile tuturor categoriilor de public, astfel cum a procedat reclamanta.
Consiliul consideră că o astfel de emisiune cu un astfel de subiect poate constitui una de interes public, dar că modul în care este abordată o astfel de temă trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să nu promoveze sau să încerce să incite la consumul unor substanțe care, în opinia reclamantei, ar putea constitui o alternativă la consumul de droguri de mare risc, de alcool sau de tutun.
Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea pârâtului.
În cuprinsul răspunsului se arată, în esență, că susținerile privitoare la punctul de vedere al reprezentantului T sunt tendențioase. Pârâtul, fără nici o dovadă susține că interviul a fost "trunchiat" și că a fost denaturat sensul acestuia. În această privință citează din contestație: "D-na, Șeful Agenției Naționale Antidrog T, căreia i-a luat de asemenea un interviu cu privire la subiect, menționează, după cum rezultă din pag.6 a scriptului anexat, că "Nu vom putea niciodată să controlăm consumul în totalitate, dacă nu vom reuși în bună parte să educăm". În același sens sunt și precizările d-nei de la pag.7 ale scriptului, domnia sa susținând necesitatea informării tinerilor și a părinților." Față de fragmentul redat susținerile pârâtului în întâmpinare par încercări de inducere în eroare a instanței, arată reclamanta.
Cu privire la numărul de telefon care ar fi apărut pe ecran în timpul difuzării emisiunii, reclamanta arată că, așa cum a precizat și în contestație, acesta a apărut doar câteva "frame-uri", adică mai puțin de o secundă. În schimb pârâtul folosește noțiunea de cadre, nu frame-uri, ceea ce denotă o altă încercare de inducere în eroare.
Se mai susține că, într-adevăr are obligația să verifice, dar nu poate sancționa decât pentru faptele care apar pe ecran.
Privitor la referirile la cenzură, reclamanta arată că au fost mai mult plastice și că nu a folosit termenul stricto sensu.
Față de cererea de suspendare pe care a formulat-o, reclamanta precizează că paguba iminentă este de pierderea sumei de 10.000 lei în cazul executării amenzii. Având în vedere cuantumul ridicat precum și problemele financiare specifice acestei perioade, coroborat cu starea de fapt descrisă în contestație, consideră că cererea este pe deplin justificată.
Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea constata următoarele:
Prin Decizia nr. 360/17.03.2009 reclamanta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 10.000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 39 alin. (1) și (2) din Legea audiovizualului nr.504/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la cele ale art. 16 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutului audiovizual. În motivare se arată că, Consiliul Național al Audiovizualului a amendat -, societatea care deține postul -, cu suma de 10.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 39 alin. 1 si 2, raportat la prevederile art. 16 din Codul d e reglementare a conținutului audiovizual, prin difuzarea emisiunii în data de 07.02.2009, intre orele 22,00 - 22,30, și în data de 08.02.2009, în reluare, între orele 18,00 - 18,30.
În fapt, prin decizia menționată s-a reținut în sarcina reclamantei faptul că postul de televiziune - din T, ce aparține reclamantei, a difuzat în ziua de 07.02.2009, în intervalul orar 22.30-23.00, și în reluare, a doua zi, între orele 18.00-18.30, emisiunea "-", emisiune care a fost calificată de radiodifuzor ca fiind de divertisment.
Înainte de începerea emisiunii, pe coperta de avertizare, a fost afișat următorul text: "Acest program nu poate fi vizionat de copiii în vârstă de până la 12 ani decât împreună sau cu acordul părinților", avertizare menținută pe întreg parcursul emisiunii.
Emisiunea a debutat prin afirmarea de către prezentator a temei emisiunii, si anume "Astăzi mă ocup de ierburi și afaceri, afaceri cu ierburi.".
În cadrul emisiunii, au fost prezentate opiniile unui dealer de "droguri legale" ("legal drugs" - astfel cum a fost afișat pe ecran), a doamnei, Șeful Agenției Naționale Antidrog T, precum și a unui specialist, dr.. și-a promovat produsele prezentând beneficiile folosirii acestora, modalitatea de comercializare, iar pe ecran a fost afișat numărul de telefon al firmei.
Reclamanta susține că emisiunea vizată a constituit doar un demers jurnalistic prin care, pe un ton glumeț, s-a încercat o informare a publicului cu privire la comercializarea legală a unor "droguri", astfel încât publicul să-și poată forma o opinie în legătură cu acest subiect.
Astfel, reclamanta susține că, plecând de la noțiunea de "", care definește o persoană ce are menirea de a apăra cetățeanul împotriva abuzurilor de orice fel, a creat un personaj numit de reclamantă "supererou", care, potrivit afirmațiilor acesteia, folosindu-se de clișee, de multe ori chiar de un limbaj în jargon, încearcă să prezinte, din perspective simpliste, anumite teme ale căror concluzii aparțin exclusiv publicului. De asemenea, reclamanta a susținut că scopul unei asemenea emisiuni nu a fost unul de promovare sau de incitare la consumul unor produse prezentate în cadrul acesteia, ci unul de prevenție, de informare a tinerilor care, fiind informați despre existența acestor produse legale, să știe să se ferească de astfel de produse, sau să poată lua o decizie în cunoștință de cauză.
În fapt, însă, Curtea constată că reclamanta a expus pe larg, prin emisiunea difuzată, efectele benefice ale produselor promovate în emisiune, despre care a afirmat că sunt "droguri legale", care au conținut halucinogen și aduc "zâmbetul pe " susținând totodată legalitatea comercializării unor astfel de produse.
Astfel fiind, din scriptul emisiunii depus la dosarul cauzei Curtea retine ca prezentatorul emisiunii - a declarat următoarele: "Adică amestecurile de ierburi cu efect relaxant și halucinogen, dar care nu conțin nici o substanță interzisă. Doi timișoreni au pus la cale această afacere pe o piață aproape goală, o afacere de nișă perfect legală, care crește de la o zi la alta, ca iarba. Am intrat în contact cu aceste pastiluțe, droguri legale sau legal și am spus de ce nu și în România?. din România nu sunt pregătiți încă să înțeleagă îndeajuns acest concept de relaxare.". Toată ideea asta de distracție care există la noi în România, de a ieși toată lumea afară în baruri, în cluburi și de a bea până a nu mai putea, nu este K din punct de vedere medical și din punct de vedere social. Nu prea aș vedea vreodată ca un om care fumează o țigară din produsele noastre să iasă afară și să înceapă să se bată cu alți oameni, să devină violent ca și cum fac oamenii care beau.".
Curtea constată că în cadrul prezentării efectelor benefice ale substanțelor promovate, au fost utilizați termeni precum "droguri legale", "conținut halucinogen", "substanțe care aduc zâmbetul pe ".
Curtea apreciază că tocmai folosirea unor astfel de expresii la un interval orar la care au acces minorii este de natură a aduce atingere moralității acestora.
Curtea constată că în cuprinsul deciziei de sancționare nu s-a pus în discuție legalitatea unor astfel de produse, ci modalitatea în care acestea au fost promovate la o oră care este accesibilă minorilor.
Afirmația reclamantei potrivit căreia prin aplicarea sancțiunii din decizia contestată a fost instituită cenzura, publicul fiind privat de informare în legătură cu probleme importante, nu este întemeiată pe nici o dispoziție legală. Curtea constată că exercitarea controlului asupra conținutului programului audiovizual a avut loc, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea audiovizualului, iar emisiunea nu a fost interzisă, pentru a se putea vorbi de cenzură, ci a fost sancționată încălcarea unor dispoziții imperative din lege pe care reclamanta a înțeles să nu le respecte.
Astfel fiind, Curtea constată că prin decizia contestată nu a fost pusă în discuție legalitatea sau nelegalitatea produselor respective, ci ora de difuzare a emisiunii în raport de conținutul acesteia, apreciindu-se, în mod corect, că promovarea și incitarea la consumul unor astfel de produse la o oră la care copiii au acces neîngrădit la vizionare este de natură a afecta grav dezvoltarea acestora.
Astfel fiind, prin decizia emisă paratul a verificat respectarea unor condiții legale, atunci când astfel de emisiuni sunt transmise la ore accesibile tuturor categoriilor de public, astfel cum a procedat reclamanta.
Nimeni nu contestă împrejurarea că emisiuni care au ca obiect tratarea unor subiecte ca cel de față reprezintă interes pentru public, dar modul în care este abordată o astfel de temă trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să nu promoveze sau să încerce să incite la consumul unor substanțe care, în opinia reclamantei, ar putea constitui o alternativă la consumul de droguri de mare risc, de alcool sau de tutun.
Curtea apreciază că afirmațiile reclamantei potrivit cărora timpul rezervat omului de afaceri (dealer-ului) a fost redus în comparație cu cel acordat celor două persoane menționate nu prezintă relevanță asupra modului de soluționare a contestației întrucât sancțiunea nu a fost aplicată pentru încălcarea principiului audiatur altera pars, ci așa cum am mai precizat pentru nerespectarea dispozițiilor legale care ocrotesc interesul superior al minorilor.
Referitor la afirmația reclamantei că prezumția de legalitate a plantelor cu caracter halucinogen prezentate în emisiune a fost statuată de către dr. care a precizat că plantele cu efect ilariant nu pot fi interzise, Curtea constată că aceasta susținere nu prezintă relevanță pentru soluționarea litigiului întrucât sancțiunea nu a fost aplicată datorita faptului că produsele la care se face referire nu ar fi legale.
Consiliul a constatat că radiodifuzorul - SRL a încălcat prevederile art. 39 alin. (1) și (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările și ulterioare raportate la criteriile prevăzute la art. 16 din Decizia nr. 187/2006 privind Codul d e reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea constată că afirmația reclamantei în sensul că încadrarea stării de fapt a fost greșit efectuată nu este susținută de dispozițiile legale incidente în cauză.
Astfel fiind, potrivit dispozițiilor art. 39 din Legea audiovizualului este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată. Se menționează că difuzarea în cadrul serviciilor de programe de televiziune și de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare ori datorită mijloacelor tehnice necesare recepției, minorii nu au acces audio sau video la programele respective.
Dispozițiile art. 16 alin (3) din Codul audiovizualului stabilesc criteriile generale de care titularii de licență audiovizuală vor ține cont în clasificarea producțiilor audiovizuale. Dintre acestea, menționăm pe cel de la lit. d) referitor la contextul în care este prezentat consumul de droguri și alcool.
Se constată că în acord cu art.90 alin 1 lit. g constituie contravenție programarea și furnizarea de programe, cu încălcarea prevederilor art. 27, art. 28, art. 29 alin. (1) - (7), art. 31 alin. (7), art. 32, art. 34, art. 35 alin. (1), art. 36, art. 39, art. 40, art. 41 și ale art. 85 alin. (3) - (9).
Sancțiunea pentru săvârșirea contravenției mai sus menționate este prevăzută în alineatul 2 al aceluiași articol, și anume cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei.
Față de situația de fapt menționată Curtea constată că în mod corect pârâtul a reținut că acest gen de producție a fost în mod eronat încadrată ca făcând parte din categoria producțiilor audiovizuale interzise copiilor sub 12 ani, producții care pot fi transmise după ora 20,00. Mai mult, remarcăm că emisiunea a fost reluată în ziua de 08.02.3009, între orele 18,00-18,30, deci într-un interval orar în care copiii au acces neîngrădit la programele audiovizuale. Astfel fiind, au fost încălcate prevederile art. 39 din Legea audiovizualului mai sus menționate.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate și solicitarea reclamantei de modificare a acesteia, prin raportare la criteriile prevăzute de art.39 alin 4 din Legea nr.504/2002, Curtea constată că sancțiunea aplicată este în acord cu consecințele faptei reținute în sarcina reclamantei.
Susținerea reclamantei în sensul că obiectul emisiunii nu a fost promovarea drogurilor sau a mijloacelor de procurare a acestora, ci a abordat o problema având ca obiect comerțul legal cu substanțe având efect ilariant nu influențează gravitatea faptei săvârșită de către reclamantă. Trebuie să ținem seama de împrejurarea că un minor care are o vârsta de peste 12 ani nu poate face distincția corectă între droguri legale sau ilegale, având în vedere totodată curiozitatea de care dau dovada minorii, care sunt dornici să afle mai mult despre lucrurile pe care abia le cunosc. Prin noțiunea de "copil" se înțelege persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani.Emisiunea vizată de către pârât, față de conținutul său, trebuia difuzată într-un interval orar în care copiii să nu poată avea acces la vizionarea ei.
În ceea ce privește susținerea reclamantei că în emisiune au fost prezentate mai multe puncte de vedere cu privire la subiectul emisiunii, nu este de natură să reducă gradul de pericol social al faptei reținute în sarcina acesteia.
Pentru a aprecia criteriile legale de stabilire a sancțiunii trebuie să ținem cont că fapta a fost de natură a afecta grav minorii, având în vedere intervalul orar în care a fost transmisă în reluare emisiunea.
Prin urmare, Curtea constată că în speță nu se pune problema de a statua dacă produsele comercializate de dealerul invitat la emisiune sunt sau nu legale ci dacă prezentarea unei emisiuni care să aibă ca obiect drogurile legale, la un anumit interval orar, aduce sau nu atingere moralității minorilor. Curtea apreciază că problematica drogurilor, fie ea și legală, precum și consumului de droguri poate fi dezbătută în programele audiovizuale, putând constitui un demers necesar pentru ca publicul tânăr să fie informat cu privire la efectele acestor produse, dar trebuie să reținem că modalitatea și contextul în care pot fi făcute astfel de emisiuni nu trebuie să afecteze publicul minor.
Reținând situația de fapt menționată, văzând și prevederile legale invocate, Curtea va respinge acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Curtea va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta - - SRL, cu sediul în T,., nr.29A, T, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, cu sediul în B,-, sector 5.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.06.2009.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
- -
Red./29.06.2009
Tehnored./30.06.2009
Ex.2
Emis 2 comunicări
. - - SRL - T,., nr.29A, T,
.Consiliul Național al Audiovizualului - B,-, sector 5
Președinte:Diana DumaJudecători:Diana Duma
