Acțiune în constatare. Decizia 1233/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1233
Ședința publică de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Alina Răescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr.4792 din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurenta reclamantă - SRL și avocat pentru intimata pârâtă - SRL, lipsind intimații pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C, PRIMARUL MUNICIPIULUI
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL depune copia contractului de vânzare - cumpărare prin care face dovada proprietății imobilului în litigiu, arătând că a comunicat un exemplar apărătorului intimatei pârâte - SRL.
Curtea, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimata pârâtă - SRL susține că din probele administrate în cauză rezultă că recurenta nu justifică un interes legitim în promovarea acțiunii și nu a făcut dovada obstrucționării căii de acces către imobilul pe care îl deține.
În consecință, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.4792 din 13 decembrie 2007 Tribunalul Dolja respins excepția de nelegalitate.
A respins acțiunea formulată de -;S SRL C, împotriva pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI C și pârât - SRL
În considerentele sentinței s-a reținut că între reclamanta în calitate de locator și pârâta în calitate de locatar s-a încheiat contractul de închiriere nr. 17C/01.04.2005 având ca obiect un spațiu comercial în suprafață de 79,77 mp. La rândul său deținea spațiul menționat situat în C, Bulevardul 1 - nr. 102 în baza unui contract de leasing încheiat cu. Locația ce a făcut obiectul contractului o reprezenta un chioșc metalic unde pârâta își desfășura activitatea comercială de vânzare a produselor alimentare.
Prin hotărârea nr. 53 din 28.08.2003 Consiliul local Caa probat concesionarea către a unui teren în suprafață de 41 mp aparținând domeniul public de interes local situat în strada - -, cartier 1 -, municipiul C în vederea amenajării unei terase aferente spațiului comercial deținut de pârâtă, durata concesiunii fiind de 5 ani. Ulterior între Consiliul Local în calitate de concedent și pârâta în calitate de concesionar s-a încheiat la data de 01.07.2007 contractul de concesiune nr. 45T, contract având ca obiect concesionarea terenului sus menționat. Prin autorizația de construire nr. 2330/19.12.2005 Primăria Cap ermis pârâtei să construiască o terasă cu caracter provizoriu cu închideri demontabile de panouri de aluminiu și geam termopan în zona, autorizație a cărei valabilitate a fost condiționată de durată contractului de concesiune.
Asupra excepției de nelegalitate a hotărârii Consiliului Local C nr. 53/29.01.2004 instanța a reținut că actul administrativ contestat a fost încheiat cu respectarea actelor normative cu forță juridică superioară, în principal a legii 50/1991. În ce privește lipsa acordului proprietarului construcției de pe terenul alăturat la extinderea acesteia pe terenul concesionat invocat de reclamantă în temeiul art. 15 lit. e din Legea 50/1991, s-a apreciat că reclamanta nu are interes să invoce un astfel de motiv întrucât nu are calitate de proprietar, așa cum stipulează textul de lege menționat, ci de utilizator al acestuia în baza contractului de leasing încheiat cu, aspect pe care ea însăși îl susține și care nu este contestat în cauză. În consecință, nu poate fi vorba de vătămarea unui drept pe care nu îl are, respectiv dreptul de proprietate.
Actele administrative a căror nulitate s-a solicitat s-a constat că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legii în vigoare la data întocmirii lor, respectiv Legea 50/1991. În ce privește susținerile reclamantei referitoare la faptul că pârâta a obținut concesionarea terenului aferent chioșcului metalic fără a face dovada că are un drept asupra terenului pe care este amplasat chioșcul, s-a apreciat că Legea 50/1991 la art. 15 condiționează concesionarea fără licitație pentru extinderea construcției pe terenul alăturat de cererea sau acordul proprietarului, context în care nu este necesar ca pârâta concesionară să dețină proprietatea terenului pe care este amplasat chioșcul.
Referitor la susținerea reclamantei că autorizația de construire i-ar vătăma dreptul de proprietate asupra terenului unde a fost amplasat chioșcul, s-a reținut că reclamanta nu are calitatea de proprietar asupra terenului în discuție, ci de utilizator al acestuia, neputând fi vorba de vătămarea dreptului de proprietate al reclamantei, de vreme ce nu i-a fost transmis un astfel de drept.
Totodată aspectele invocate cu privire la lipsa acordului reclamantei pentru extinderea construcției nu pot fi reținute din aceleași motive, dispozițiilor art. 15 pct. e din Legea 50/1991 condiționând concesionarea fără licitație de acordul proprietarului construcției ce urmează a fi extinsă. De vreme ce reclamanta nu are o astfel de calitate, nu poate invoca o eventuală încălcare a dreptului de proprietate prin lipsa acordului la extinderea construcției, întrucât nu se poate reține o vătămare unui drept pe care nu îl are.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că instanța de fond, în mod nelegal a respins acțiunea introductivă, considerând că nu i-a fost vătămat dreptul de proprietate.
A arătat recurenta că vătămarea rezidă din aceea că a utilizat imobilul situat în C,- în baza contractului de laising și a actului adițional, iar prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3070/2006 a devenit proprietara imobilului.
La momentul obținerii actelor administrative ce se solicită a fi anulate recurenta era utilizatoarea imobilului, fiindu-i ocrotit dreptul de a folosi imobilul. Acest drept i-a fost însă vătămat prin concesionarea către - SRL a terenului alăturat și construirea pe acesta.
La acel moment, era necesar acordul proprietarului care nu putea să-l exercite fără acordul recurente în calitate de utilizator al imobilului. Ca atare, sunt întrunite condițiile prev. de dispoz. art. 1 din Legea nr. 554/2004.
La termenul din 3.06.2008 a fost depus contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3070/14.11.2006.
Intimatele nu au formulat întâmpinare.
Analizând motivele de recurs invocate de către recurentă și dispoz. art. 3041Cod pr. civilă Curtea reține că recursul nu este fondat, având în vedere următoarele considerente:
În speță, concesiunea a cărei anulare se cere a vizat un teren din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale. Regula impusă în aceste condiții este cea reglementată de art. 13 din Legea nr. 50/1991 republicată, vizând concesionarea prin licitație publică.
La această regulă însă a fost instituită în art. o excepție care dă posibilitatea unei concesionări fără licitație publică, iar la art. 15 lit. e prevede o astfel de posibilitate pentru extinderea construcțiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia.
Se reține că în cauză au fost respectate aceste dispoziții de strictă interpretare, având în vedere că, în conformitate cu art. 1 din Cap. II al contractului de concesiune nr. 45T/01-07.2004, obiectul contractului îl constituie concesionarea terenului aparținând domeniului public de interes local, în vederea extinderii unei construcții existente cu destinația de spațiu comercial, aflat în proprietatea - SRL.
Prin aplicarea dispozițiilor legale analizate anterior, respectiv art. 15 lit. e din Legea nr. 50/1991 republicată se reține că nu este cerută de lege condiția existenței unui drept de proprietate asupra terenului, așa cum susține recurenta și nici acordul proprietarului vecin. În cauză nu s-a vătămat astfel dreptul de proprietate al recurentei asupra terenului dobândit prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3070/2006 de BNP, concesiunea contestată în speță având ca obiect un teren învecinat acestuia, și care face parte din domeniul public de interes local al Municipiului
Existența dreptului de proprietate al intimatei - SRL asupra spațiului comercial îi crează vocația de a obține o concesiune asupra unui teren ce aparține domeniului public de interes local al unității administrativ-teritoriale, Legea nu instituie și obligația acordului în vederea concesionării dat de proprietarul terenului pe care se află amplasată construcția așa cum eronat susține recurenta.
Ca atare, numai în situația în care ar fi fost încălcate dispozițiile de strictă interpretare ale art. 15 din Legea nr. 50/1991 republicată se putea solicita anularea contractului de concesiune și a actelor ulterioare, ci nu vătămarea unui drept de proprietate asupra altor terenuri învecinate.
Față de lele arătate anterior, în temeiul art. 312 Cod pr. civilă va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr.4792 din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
red. Jud.
Ex.2//01.09.2008
Jud. Fond C
Gh.
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Alina Răescu
