Acțiune în constatare. Sentința 3/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3/2008
Ședința publică din 07 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Cotuțiu G -
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, după declinare de al Judecătoria Cluj -N, acțiunea în formulată de reclamanții și, împotriva pârâților MINISTERUL APĂRĂRII și UNITATEA MILITARA 02444, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru reclamanți, avocat și pentru pârâtul Ministerul Apărării și 02444, consilier juridic.
Procedura de citare este îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamanților a depus la dosarul cauzei un înscris intitulat "Note de ședință" prin care susține că a răspuns și la ceea ce a presupus art. 7 din Legea nr. 554/2004 în procedura inițiată de clienții săi și un răspuns primit la solicitările adresate către pârâții, pe care le-a susținut oral. De asemenea, la solicitarea instanței a precizat că, obiectul litigiului este acțiune în constatare și că, își mențin poziția exprimată în fața instanței de fond în sensul că, suntem într-un litigiu de drept comun.
Reprezentantul pârâților a învederat instanței că, prin înscrisurile depuse la dosar a arătat că, instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Curtea de APEL CLUJ. Că înțelege să invoce excepția de tardivitate, având în vedere că, cererile au fost depuse în mai 2005 și au stat în pasivitate până în decembrie 2006. S-a solicitat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, dar că, înainte trebuia să se constate dacă există acest drept, dar reclamanții s-au prevalat de acest drept și au formulat cereri în 2006, chiar au urmat procedura prevăzută de art. 7, că acest litigiu este un litigiu de drept administrativ și competentă să-l soluționeze este Curtea de APEL CLUJ și este tardiv.
Reprezentantul recurenților susține că, prin nr.HG 195/2005 s-a stipulat că este un act administrativ, dar actul normativ menționat anterior a fost abrogat prin Legea nr. 357/2006, natura cauzei este una civilă și un act intern al Ministerului Apărării nu poate stabili competența.
Curtea, a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a acestei instanțe în soluționarea cauzei.
Reprezentantul reclamanților a susținut că, instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj -
Reprezentantul pârâților a susținut că, competența de soluționare a acestui litigiu revine Curții de APEL CLUJ.
CURTEA
deliberând reține că,
Prin acțiunea înregistrată la data de 23 februarie 2007 la Judecătoria Cluj -N, reclamanții și au solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și UM 02444 S prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că reclamanții au dobândit, în temeiul Legii nr.562/2004, dreptul de a cumpăra imobilele situate administrativ în C-N,- A, - pârâții să fie obligați la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în forma autentică iar în caz de refuz sentința să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, să se dispună identificarea cadastrală a imobilelor prin expertiză tehnică ordonată de instanță și întabularea imobilelor în cartea funciară corespunzătoare.
În motivarea acțiunii promovate, reclamanții au arătat că au fost cadre militare active ale pârâților și în această calitate le-au fost repartizate imobilele în litigiu ca locuințe de serviciu și ca atare chiar dacă în prezent sunt în rezervă au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor întrucât la data apariției Legii nr.562/2004 au îndeplinit toate condițiile pentru cumpărarea spațiilor.
Prin sentința civilă nr.4570, pronunțată la data de 25 mai 2007 de către Judecătoria Cluj -N s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de APEL CLUJ, cauza fiind înregistrată sub numărul de mai sus.
Pentru a dispune astfel instanța a statuat că acțiunea reclamanților se grefează pe dispozițiile art.1 alin.1 și art.10 din Legea nr.554/2004 întrucât aceștia urmăresc recunoașterea dreptului de a cumpăra locuințele de serviciu și repararea pagubei produse prin respingerea de către pârâți a cererilor, prin actele administrative unilaterale amintite respectiv răspunsurile comunicate de către pârât - autoritate publică centrală - la data de 03 ianuarie 2007 și 10 ianuarie 2007.
În ședința publică de azi, reprezentantul reclamanților a învederat instanței că acesta nu și-a modificat acțiunea de chemare în judecată și că nu a contestat pe calea contenciosului administrativ răspunsul oferit de pârâți la cererea de cumpărare a imobilelor astfel că apreciază că acțiunea formulată se impune a fi soluționată de către instanțele de drept comun fiind o acțiune în constatarea unei stări de fapt.
Raportat la susținerile părților, la obiectul cererii de chemare în judecată, Curtea din oficiu, întemeiat pe dispozițiile art.158 pr.civ. raportat la art.1 și 3.pr.civ. a pus în discuție excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei.
Analizând excepția invocată prin prisma dispozițiilor legale amintite anterior, Curtea a apreciat-o ca fiind fondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.1 pct. 1.pr.civ. judecătoriile judecă în primă instanță, toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.
În speță se constată că reclamanții au adresat instanței o cerere prin care s-a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții să se constate existența unei stări de fapt respectiv că au dobândit, în temeiul Legii nr.562/2004, dreptul de a cumpăra imobilele situate administrativ în C-N,- A, - pârâții să fie obligați la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în forma autentică iar în caz de refuz sentința să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, să se dispună identificarea cadastrală a imobilelor prin expertiză tehnică ordonată de instanță și întabularea imobilelor în cartea funciară corespunzătoare.
Din cuprinsul actului normativ menționat drept temei juridic al acțiunii formulate de către reclamanți rezultă fără echivoc că legiuitorul nu a stabilit vreo competență specială pentru instanțele de judecată în soluționarea litigiilor grefate pe acesta.
Coroborând dispozițiile legale enunțate anterior se poate conchide că în speță, demersul judiciar al reclamanților revine în competența generală a judecătoriei întrucât actul normativ care constituie temei juridic al acțiunii nu instituie o competență specială în favoarea altei instanțe iar în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și care vizează constatarea existenței unei stări de fapt competența materială de soluționare revine judecătoriei.
Prin urmare, Curtea va aprecia excepția invocată ca fiind fondată iar în temeiul dispozițiilor legale amintite mai sus o va admite și va dispune declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Cluj -
Totodată, Curtea va constata existența conflictului negativ de competență potrivit art.20 pct.2 pr.civ. și în conformitate cu prevederile art.21 va suspenda orice altă procedură și va sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materisale de soluționare a acțiunii civile formulate de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și UM 02444 S și în consecință:
Dispune declinarea competeței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj -
Constată existența conflictului negativ de competență și dispune sesizarea ICCJ pentru soluționarea conflictului.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 07 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
G - - - -
red./dact.MS/MS
2ex.-09.01.2007
Președinte:Gheorghe CotuțiuJudecători:Gheorghe Cotuțiu, Mihaela Sărăcuț
