Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 532/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVIL NR. 532/2009

Ședința public din 02 noiembrie 2009

Instanța constituit din:

PREȘEDINTE: Mirela Budiu

GREFIER: - -

S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulat de ctre reclamantul, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR ȘI DEZVOLTRII RURALE, precum și cererea de intervenție formulat de ctre MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului.

La apelul nominal fcut în cauz, se constat lipsa prților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinit.

S-a fcu referatul cauzei, dup care, Curtea, în ceea ce privește taxa de timbru datorat de reclamant pentru petitul având ca obiect anularea actului administrativ, va lua act de soluția de principiu a, conform creia litigiile legate de raportul de serviciu al funcționarilor publici nu se timbreaz, fiind aplicabile prev. art. 15 lit. a din Legea nr. 146/1997, sens în care revine asupra dispoziției de timbrare stabilit în sarcina reclamantului la termenul anterior, constatând c acțiunea este scutit de plata taxelor de timbru.

De asemenea, constat c, prin întâmpinrile depuse în cauz de ctre pârâtul Guvernul României și pârâtul Ministerul Agriculturii pdurilor și Dezvoltrii Rurale s-a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive faț de diferitele petite ale cererii și excepția inadmisibilitții acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile, iar în acest sens, pentru acest termen, reclamantul a fost citat în mod expres s depun la dosar dovada formulrii plângerii prealabile, fr a se conforma, motiv pentru care reține cauza în pronunțare, prin prisma excepțiilor de ordine public invocate de ctre pârâți.

CURTEA:

Reclamantul, prin cererea formulat la data de 27 mai 2009, a solicitat anularea OUG nr. 37/22 aprilie 2009, privind unele msuri de îmbuntțire a activitții administrației publice, anularea ordinului nr. 233/24.04.2009 a Ministerului Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale, prin care a fost eliberat din funcția public de conducere - director executiv al S, cu consecința repunerii în funcția deținut anterior, cu plata tuturor drepturilor salariale cuvenite de la data încetrii raporturilor de serviciu pân la data integrrii efective, suspendarea executrii OUG nr. 37/22 aprilie 2009 și a ordinului nr. 233/24.04.2009 a Ministerului Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale, în temeiul prev. art. 15 din Legea nr. 554/2004.

În motivare, s-a invocat împrejurarea c, în fapt, prin ordinul mai sus artat, prevalându-se, în esenț, de prevederile art. III alin.1 ale nr.OUG37/2009 privind unele msuri de îmbuntțire a activitții administrației publice,emitentul actului a dispus eliberarea din funcția publica de conducere ocupat în mod legal, prin numire în funcție ca urmare a unui concurs, prin aplicarea prevederilor art.99 alin.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici republicat, cu modificrile și completrile ulterioare.

Astfel, cum se poate observa, ordinul atacat se fundamenteaz practic, exclusiv pe prevederile modificatoare ale Legii nr.188/1999, aduse prin Ordonanța de Urgenț a Guvernului nr. 37/2009, privind unele msuri de îmbuntțire a activitții administrației publice, Ordonanț care - la art.III alin.1 - prevede c "funcțiile publice, funcțiile publice specifice și posturile încadrate in regim contractual, care confer calitatea de conductor al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitțile administrativ-teritoriale prevzute in anexa la prezenta ordonanț de urgent, care face parte integrant din aceasta, precum și adjuncții acestuia se desființeaz in termen de 32 de zile de la data intrrii in vigoare a prezentei ordonanțe de urgenț. "

În susținerea cererii, s-a relevat c modul în care a fost eliberat din funcție încalc principiul stabilitții funcției publice, impus prin prevederile art.4 alin.2 din Legea nr.188/1999, fiind înclcate și disp. art. 100 din același act normativ, neurmrindu-se altceva decât înlturarea reclamantului din funcția public ocupat.

De asemenea, au fost expuse pe larg motivele pentru care reclamantul a solicitat, prin primul petit, anularea OUG nr.37/2009, apreciindu-se c aceasta încalc prevederile art.11, art.54 alin.2, art.120 alin.1 și art.115 alin.4 și 6 din Constituția României. În egal msur, prin acest act normativ se încalc dreptul la munc și de proprietate al reclamantului, principii constituționale nesocotite de ctre legiuitor.

Totodat, reclamantul a anexat cererii și o solicitare de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG nr.37/2009, în conținutul creia se reiau, în esenț, aceleași motive invocate și în susținerea petitului de anulare a OUG nr.37/2009.

Prin sentința civil nr.382 din 17.07.2009, instanța a admis excepția inadmisibilitții cererii de suspendare a OUG nr.37/2009 și a respins cererea de suspendare a ordinului nr. 233/2009, ca lipsit de obiect.

În ceea ce privește fondul cauzei, rin p. întâmpinarea formulat (20), Ministerului Agriculturii, Pdurilor și Dezvoltrii Rurale a solicitat respingerea cererii, pentru lipsa calitții procesuale pasive, din perspectiva faptului c reclamantul solicit anularea OUG 37/2009, act administrativ al crui emitent este Guvernul României.

În privința anulrii Ordinului nr. 233/24 aprilie 2009, s-a invocat excepția inadmisibilitții pentru lipsa plângerii prealabile, în condițiile în care reclamantul nu a înțeles s i se adreseze, în conformitate cu prev.art.7 din Legea nr.554/2004.

Guvernul României și-a exprimat poziția procesual, subliniind prin întâmpinarea depus (25), c nu are calitate procesual pasiv în ceea ce privește anularea Ordinului nr. 233/24 aprilie 2009, nefiind autoritate emitent, respectiv a invocat excepția inadmisibilitții cererii de anulare a OUG nr.37/2009, raportat la faptul c, verificarea legalitții unui astfel de act normativ nu se poate realiza decât prin intermediul excepției de neconstituționalitate.

Totodat, s-a solicitat și respingerea cererii de sesizare a cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor OUG nr.37/2009, apreciindu-se c acest act respect toate exigențele constituționale.

La dosarul cauzei, a fost depus și o cerere de intervenție accesorie din partea Ministerului Administrației și Internelor, în interesul pârâtului Guvernul României, solicitându-se respingerea cererii de anulare a OUG nr. 37/2009, ca inadmisibil, achiesându-se poziției exprimate prin întâmpinarea formulat de ctre emitentul ordonanței.

Analizând cererea formulat, prin prisma excepțiilor de ordine public invocate conform celor mai sus expuse, Curtea reține urmtoarele:

Cererea formulat de ctre reclamantul are ca obiect anularea OUG nr.37/2009 și a Ordinului nr. 233/2009, prin care a fost demis din funcția public de director executiv al B

Vzând prev.art.1 alin.1 și art.2 lit.a, b și c din Legea nr.554/2004, Curtea apreciaz c fiecare dintre acest petite trebuie judecate în contradictoriu cu emitentul actelor contestate, astfel încât va valida susținerile din întâmpinrile celor doi pârâți, conform crora Guvernul României nu are calitate procesual pasiv în ceea ce privește solicitarea de anulare a Ordinului nr.233/2009, iar pârâtul de rând 2 nu are calitate procesual pasiv în ceea ce privește petitul de anulare a OUG nr.37/2009.

Fiind astfel stabilit cadrul procesual, cu privire la cererea de anulare a OUG nr.37/2009, prin aplicarea disp.art.2 lin.1 lit.c și art.9 din Legea nr.554/2004, Curtea reține c ea este inadmisibil, pentru urmtoarele considerente:

Sunt pertinente susținerile din întâmpinare conform crora calea de contestare a ordonanțelor de guvern, care reprezint acte de sorginte guvernamental, este cea prevzut de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, care, în mare msur, se inspir din prevederile fundamentale ale art. 126 alin.( 6) din Constituție. Astfel, potrivit alin.(1) al acestui articol, competența de a soluționa cererile persoanei vtmate prin ordonanțe ale Guvernului sau prin dispoziții ale acestora, este atribuit instanțelor de contencios administrativ. Îns aceast cale procedural special nu ofer, deopotriv, instanței competente sesizate și posibilitatea de a controla efectiv constituționalitatea acestor acte administrative atipice, ci doar pe aceea de a aprecia asupra condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevzute de Legea nr. 47/1992, republicat.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 47/1992, republicat, unica autoritate de jurisdicție constituțional din România este Curtea Constituțional, prin urmare, calea de contestare a unei ordonanțe a guvernului, simpl sau de urgenț, este supus regimului juridic reglementat de dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 și nu procedurii generale prevzute de art. 8 din acest act normativ, normele care o reglementeaz fiind de strict interpretare și aplicare.

Prevederile art. 8 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, vizeaz exclusiv actele administrative, în accepțiunea conferit acestei noțiuni de dispozițiile art. 2 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, nu și ordonanțele de guvern simple sau de urgenț.

Aceast interpretare rezult, fr echivoc, și din modul în care legiuitorul a înțeles s reglementeze, în mod distinctiv, posibilitatea juridic a atacrii actelor cu forț juridic superioar hotrârilor de guvern.

Ordonanțele de guvern reprezint acte administrative de autoritate cu putere de lege emise de Guvernul României, în temeiul art. 115 din Constituția României, potrivit principiului delegrii legislative, astfel încât formele privind controlul acestora sunt unele specifice.

Dup cum s-a artat în doctrin, sensul textului art. 126 alin. 6 din Constituție este acela de a permite doar o acțiune în despgubiri, odat ce ordonanța a fost deja suspendat de drept prin declararea ei ca neconstituțional, urmând s-și înceteze existența în 45 de zile, dac nu este modificat de legiuitor sau de guvern.

Împotriva actelor normative de sorginte guvernamental, orice persoan care se consider vtmat într-un drept sau interes legitim are deschis doar calea acțiunii în despgubiri, însoțit de excepția de neconstituționalitate.

Așa fiind, întrucât reclamantul a solicitat a se dispune anularea OUG nr.37/2009, primul petit este inadmisibil.

Dat fiind aceast soluție, precum și efectele admiterii excepției de inadmisibilitate, Curtea va valida susținerile formulate, pe marginea acestor aspecte și de ctre intervenientul accesoriu Ministerul Administrației și Internelor, îns luând act de faptul c acest petit nu a mai fost analizat pe fond, nu s-a considerat necesar a prelua în mod expres aceast soluție prin dispozitiv, dat fiind calificarea juridic a cererii de intervenție accesorie, respectiv aceea a unui simplu mijloc de aprare.

În ceea ce privește cel de-al doilea apetit, pârâtul a solicitat instanței s ia act de faptul c reclamantul nu a înțeles s respecte procedura prevzut de art.7 din Legea nr.554/2004, astfel încât și aceast cerere este inadmisibil.

Luând act de faptul c plângerea prealabil nu a fost atașat cererii, la momentul înregistrrii sale, Curtea, în virtutea rolului activ, a dispus citarea reclamantului cu mențiunea depunerii la dosar a înscrisurilor care s ateste faptul c a îndeplinit aceast procedur, anterior sesizrii instanței.

cu aceast mențiune a fost afișat la domiciliul reclamantului la data de 20.10.2009 (140,) îns, pân la momentul pronunțrii hotrârii, reclamantul nu a fcut dovada formulrii plângerii prealabile.

În acest context, instanța achieseaz susținerilor formulate prin întâmpinarea depus la dosar de ctre pârâtul, în sensul în care una dintre condițiile imperative impuse de leguitor în materia special a contenciosului administrativ este aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, în circumstanțele și termenele prevzute de art.7 din Legea nr.554/2004.

Numai dup parcurgerea acestei etape, condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, persoana vtmat, dac se consider nemulțumit de rspunsul primit ori dac autoritatea creia i s-a adresat refuz s-i rspund, poate formula acțiune în contencios administrativ, cu respectarea termenelor impuse de art. 11 din lege.

În mod corect subliniaz pârâtul corelația existent între prev.art.2 alin.1 lit.c și art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, în sensul în care dreptul la acțiune se naște doar în momentul în care petentul este nemulțumit de rspunsul primit la plângerea prealabil sau când nu primește un rspuns în termenul prevzut de art.2 alin.1 lit.h din lege.

La rândul su, textul art.7 din lege are un caracter imperativ, inclusiv din perspectiva termenului de 30 de zile instituit conform alin. 1, aplicabil în cazul actului administrativ unilateral cu caracter individual, cazul în speț.

Prin coroborarea acestor prevederi cu cele ale art.109 alin.2 pr.civ. în practic s-a stabilit în mod constant c acțiunile în contencios administrativ introduse fr a se face dovada c reclamantul s-a adresat organului emitent în 30 de zile de la comunicarea actului pe care îl atac, sunt inadmisibile.

n speț, reclamantul nu s-a conformat prevederilor art.12 din Legea nr.554/2004, și nici nu a rspuns solicitrii exprese de a depune la dosar copia certificat a plângerii prealabile, în aceast situație fiind îndreptțit excepția de inadmisibilitate invocat de ctre pârât, și fiind exclus chiar și posibilitatea invocrii prev.art.7 alin.7 din lege.

Dat fiind validarea acestui fine de neprimire, vor fi respinse și pretențiile subsecvente referitoare la reintegrarea reclamantului și plata tuturor drepturilor salariale cuvenite, de la data încetrii raporturilor de serviciu și pân la data reintegrrii efective.

În ceea ce privește solicitarea de sesizare a cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr.37/2009, raportat la soluția de respingere a petitului II ca fiind inadmisibil, pentru lipsa plângerii prealabile, Curtea urmeaz aor espinge.

Pentru a dispune astfel, a luat în considerare împrejurarea c instanțele de judecat nu sunt chemate s se pronunțe în litigii ipotetice, ci doar instituția în care, în mod concret, este necesar protejarea unui drept sau interes legitim al persoanei vtmate, iar raportat la prevederile art. 9 alin. 5 din lege și la decizia Curții Constituționale nr.660/2007, s-a apreciat c, dat fiind inadmisibilitatea petitului de anulare a Ordinului nr.233/2009, nu se mai impune sesizarea Curții Constituționale, întrucât s-ar ajunge tocmai în situația în care obiectul principal al prezentei cereri ar rmâne exclusiv constatarea neconstituționalitții unei ordonanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOT R ȘTE:

Admite excepția inadmisibilitții și a lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR ȘI DEZVOLTRII RURALE cu sediul in B, sector 3,- și în consecinț:

Respinge, ca inadmisibil petitul privind anularea OUG 37/2009, formulat în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul in B, sector 1, P-ța -, nr.1.

Admite excepțiile inadmisibilitții și a lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului GUVERNUL ROMÂNIEI și în consecinț:

Respinge, ca inadmisibil, petitul privind anularea ordinului nr.233/24.04.2009, emis de ctre pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII, PDURILOR ȘI DEZVOLTRII RURALE, prin ministru, formulat în contradictoriu cu aceast parte, precum și pretențiile subsecvente acestuia.

Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a OUG nr.37/2009.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțat în ședința public din 2.11.2009.

JUDECTOR GREFIER

- - - -

RED.MB/MB

18.11.09/5 EX.

Președinte:Mirela Budiu
Judecători:Mirela Budiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 532/2009. Curtea de Apel Cluj