Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- SENTINȚA NR. 8/F-CONT

Ședința publică din 13 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Andreea Tabacu judecător

Grefier - -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ, de reclamanta, domiciliată în Pitești,-, -.D,.6, județul A, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr.1, sector 1, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în B,-, sector 1, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, ambele cu sediul în B,-, sector 5.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat pentru reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar și consilier juridic pentru pârâtele Autoritatea Națională a Vămilor și Agenția Națională de Administrare Fiscală, în baza delegației de la dosar, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura, legal îndeplinită.

Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 55 lei, potrivit chitanței nr. - din 17.08.2009 (fila 36 din dosar).

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul reclamantei depune la dosar, în copie fișa postului nr. 322/13.02.2008 emisă de -

Reprezentanta pârâtelor depune la dosar un set de acte, comunicând un exemplar de pe acestea și părții adverse.

Apărătorul reclamantei arată că nr.OUG 105/2009 a fost declarată neconstituțională, solicitând termen de judecată pentru publicarea acesteia.

Reprezentanta pârâtelor arată că nu este necesar a se acorda termen în acest sens.

Curtea, față de caracterul nedeterminat al termenului solicitat, respinge cererea formulată de apărătorul reclamantei, privind publicarea deciziei de neconstituționalitate. Pune în discuția părților excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și Ministerului Finanțelor Publice, excepția lipsei de interes a reclamantei, excepții invocate de și, excepția lipsei procedurii prealabile administrative, invocată de. C, cât și excepția inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de Guvernul României și, toate invocate prin întâmpinările aflate la dosar.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul pe excepțiile invocate, solicită respingerea acestora. Consideră că, Guvernul României are calitate procesuală pasivă, iar pentru opozabilitate se impune menținerea în cauză și a Ministerului Finanțelor Publice. Arată că pe excepția lipsei procedurii prealabile s-a răspuns. Solicită respingerea excepțiilor lipsei de interes, cât și cea a inadmisibilității acțiunii.

Reprezentanta pârâtelor prezente, având cuvântul pe excepțiile invocate arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției calității procesuale pasive ridicată de Guvernul României, iar cu privire la Ministerul Finanțelor Publice, consideră că acesta nu are calitate procesuală pasivă. Solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, excepție invocată de Guvernul României, lăsând la aprecierea instanței soluționarea celorlalte excepții.

Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Curtea constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri de fond.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, anularea ordinelor și preavizului emise și reintegrarea reclamantei în funcția avută anterior, cu obligarea la plata diferenței dintre salariul ce i s-ar fi cuvenit și salariul efectiv încasat, calculată până la 23.05.2009 și până la integrarea efectivă. Precizează că, postul pe care reclamanta l-a deținut nu a fost desființat. Arată că nu s-au efectuat cheltuieli în susținerea cererii.

Reprezentanta pârâtelor, având cuvântul, solicită respingerea cererii, pentru motivele invocate în notele scrise depuse și susținute oral în ședință. Arată că funcția pe care reclamanta a deținut-o nu mai există. Desființarea postului s-a făcut cu respectarea prevederilor legale. În principal, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

CURTEA

Constată că rin p. cererea înregistrată la 24.07.2009, pe rolul Curții de APEL PITEȘTI, a solicitat în contradictoriu cu pârâții: Guvernul României, Autoritatea Națională a Vămilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Ministerul Finanțelor Publice, anularea nr.OUG37/2009, anularea nr.23298/24.04.2009, emis de, anularea Ordinului nr.1095/22.05.2009, emis de, prin care s-a dispus desființarea funcției publice de conducere de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale A, anularea Ordinului nr.1336/23.05.2009 emis de, prin care s-a dispus numirea reclamantei pe funcția publică de conducere șef birou la Biroul financiar, contabilitate și achiziții publice din cadrul aceleiași instituții, reintegrarea pe funcția publică deținută anterior și obligarea pârâților la plata diferenței dintre salariul ce i s-ar fi cuvenit și salariul efectiv încasat în funcția publică deținută, calculat de la 23.05.2009 până la reintegrarea efectivă, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii s-a arătat că, împotriva preavizului și ordinelor atacate, reclamanta a formulat plângere prealabilă conform art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, primind răspuns la 08.06.2009 și 07.07.2009.

Cu privire la anularea Ordonanței nr.37/2009, se susține că aceasta este nelegală și neconstituțională, deoarece proiectul Ordonanței nu a fost supus avizului Consiliului legislativ cum cer imperativ dispozițiile art.79 din Constituție și art.8 alin.2 din Legea nr.24/2000.

De asemenea, proiectul Ordonanței nu a fost supus avizului consultativ al Consiliului Economic și Social potrivit art.5-7 din Legea nr.109/1997, obligatoriu deoarece ordonanța viza relațiile de muncă, intrând sub incidența textului. Se invocă în acest sens jurisprudența - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Ordonanța încalcă principiile generale înscrise în art.3 din Legea funcționarilor publici și motivarea Ordonanței nu respectă criteriile prevăzute de art.30 litera a din Legea nr.24/2000, în sensul că nu precizează distinct elementele obiective ale situației extraordinare care impune reglementarea imediată a consecințelor ce s-ar putea produce în lipsa reglementării.

Se susține că prin decizia nr.710/6.05.2009, Curtea constituțională a declarat neconstituțională legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, iar ordonanța criticată preia în mare parte dispozițiile legii declarată neconstituțională.

Se arată că potrivit art.12 literele a) și c) din Legea nr.24/2000, prevederile actului normativ trebuie să fie în concordanță cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel cu care se află în conexiune, precum și cu reglementările comunitare și tratatele internaționale la care România este parte.

Se susține că se încalcă principiul legalității și stabilității, reglementările din ordonanță relative la desființarea funcțiilor publice de conducere nefiind previzibile și clare așa cum cere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Se susține că Ordonanța nr.37/2009, încalcă dispozițiile art.115 alin.6 din Constituție, afectând și dreptul la muncă, reglementat de art.41 din Legea fundamentală.

Actul normativ este și discriminatoriu, încălcând art.1 alin.3 și art. 16 din Constituție, rațiunile adoptării ordonanței fiind exclusiv politice.

Sunt invocate prevederile art.2, 7 și 21 pct.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, prevederile Directivei 2000/78/CE privind egalitatea de tratament în privința ocupării forței de muncă și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cu privire la legalitatea Ordinului nr.1095/22.05.2009 și a Ordinului nr.1336/23.05.2009, prin care a fost desființată funcția de conducere și numită reclamanta într-o funcție inferioară, emise ca urmare a nr.23298/24.04.2009 al, se susține că acestea au fost emise cu nerespectarea dispozițiilor Legii nr.188/1999.

Astfel, se susține că ambele ordine atacate sunt nemotivate, deși în jurisprudența și s-a reținut constant necesitatea motivării pentru a face posibilă exercitarea controlului de legalitate.

În ce privește termenul la care trebuia să producă efecte ordinul atacat, acesta era 25.05.2009, iar nu 23.05.2009 (sâmbătă), când s-a dispus eliberarea din funcția publică de conducere. este prevăzut de Legea nr.188/1999, cu forță juridică superioară unei Ordonanțe de Urgență.

Pe de altă parte, reducerea postului nu este justificată, aceleași atribuții deținute de reclamantă anterior fiind preluate de directorul coordonator, funcție nou creată prin OUG nr.37/2009. Reducerea postului nu este justificată deoarece nu sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului referitoare la studii, prevăzute în art. III alin.5 din OUG nr.37/2009, rezultând că reducerea postului s-a făcut cu nerespectarea disp. art.100 alin.4 din Legea nr.188/1999. Noul post este similar cu cel desființat, fiind încălcate și prevederile art. 100 alin.5 din Legea nr.188/1999.

Se susține și că ordinul încalcă unul din principiile ce stau la baza exercitării funcției publice, respectiv stabilitatea, prevăzută în art.3 lit. f) din Legea nr.188/1999, reclamanta ocupând postul prin concurs.

În ce privește ordinul de numire în funcția de șef birou - se susține că acesta este nelegal și abuziv, opțiunea exprimată fiind consecința obligației impuse prin preaviz, deoarece în caz contrar i s-ar fi imputat faptul că ar fi refuzat funcția vacantă, cu consecințe grave asupra dreptului la muncă al reclamantei.

În susținerea cererii au fost depuse la dosar: adresa nr.31808/08.06.2009, dovezi de comunicare între reclamantă și pârâți, plângerile prealabile formulate, Ordinele atacate, adresa nr.-/-/-/-/07.07.2009, din 24.04.2009, Fișa postului 322/18.02.2008.

Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Caf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii ( 23-32).

A fost invocată prin întâmpinare excepția inadmisibilității cererii deoarece OUG37/2009 nu este un act administrativ ci un act cu putere de lege adoptat de Guvern, în virtutea delegării legislative conform artr.115 alin.4-8 din Constituție.

În ce privește anularea Ordinului nr.1095/22.05.2009, se invocă excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, care atrage respingerea cererii ca inadmisibilă.

Se arată că Ordinul nu este motivat, fiind indicate temeiurile legale, faptul că reclamanta nu este de acord cu disp. art.99 din Legea nr.188/1999, neavând relevanță.

Prin Ordonanța atacată s-au dispus măsuri pentru eficientizarea activității instituțiilor publice și îmbunătățirea actului managerial în condițiile reducerii cheltuielilor.

Se arată că potrivit art. III din OUG nr.37/2009, funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanței. De la această dată, serviciile publice deconcentrate prevăzute în anexă vor fi conduse de un director coordonator, ajutat de unul sau mai mulți adjuncți în limita numărului de posturi care se desființează. Aceste funcții se exercită pe baza unui contract de management, pe o perioadă de maxim 4 ani, asimilat contractului individual de muncă.

Eliberarea din funcția publică de conducere la data expirării termenului de preaviz a determinat luarea măsurilor prevăzute în art.99 din Legea nr.188/1999, Ordinul nr.1336/23.05.2009, fiind consecința opțiunii reclamantei de a ocupa funcția publică vacantă în temeiul art.99 alin.5 din Legea nr.188/1999.

În ce privește reducerea postului cu respectarea disp. art.99 alin.1 coroborat cu art.100 alin.4 din Legea nr.88/1999, se susține că cerințele legale sunt îndeplinite, desființarea postului fiind prevăzută într-un act normativ în vigoare la data emiterii ordinelor.

În ce privește prejudiciul invocat se susține că, directorul coordonator beneficiază de drepturi salariale mai reduse decât cele primite de reclamantă, singura diferență dintre drepturile salariale care i se cuvin în prezent fiind reprezentată de sporul de conducere (22% față de 45%).

Se susține că funcția în care se solicită reîncadrarea nu mai există, fiind desființată prin nr.OUG37/2009, fiind inadmisibil acest capăt de cerere.

Ministerul Finanțelor Publica a formulat întâmpinare (40 - 51), invocând excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea nr.OUG37/2009 și excepția lipsei de interes a reclamantei față de faptul că și-a exprimat opțiunea pentru ocuparea unui alt post.

Guvernul României a formulat întâmpinare (63-68), invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, a inadmisibilității capătului de cerere privind anularea nr.OUG37/2009, inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate și, în subsidiar, respingerea cererii ca nefondată.

Au fost atașate avizul și nota de fundamentare relative la adoptarea nr.OUG37/2009.

Ministerul Finanțelor Publice a depus la 23.11.2009 (121-126), note scrise de ședință prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și a reiterat excepția lipsei de interes a reclamantei față de faptul că și-a exprimat opțiunea pentru ocuparea unui alt post.

Au fost formulate apărări și în ce privește capătul de cerere relativ la cheltuielile de judecată, susținându-se că nu se poate reține comportarea neglijentă a instituției pârâte.

- a formulat concluzii scrise și a depus la dosar ordinul nr.8219/25.09.2007, fișa postului reclamantei și o copie contract management, listă de indicatori de performanță și act adițional.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, din ansamblul probatoriului administrat, instanța reținând următoarele:

Asupra excepției inadmisibilității cererii invocată în întâmpinările formulate de Guvernul României (fila 63) și - (fila 42), se constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece potrivit art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004, ersoana p. vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

Cererea are ca obiect atât anularea ordonanței, cât și a ordinelor emise în temeiul acesteia, astfel că nu se poate reține că obiectul principal al cererii este reprezentat de constatarea neconstituționalității ordonanței. Chiar dacă primul capăt de cerere a fost intitulat "anularea nr.OUG37/2009", este cert că instanța nu poate dispune o atare măsură fără dezlegarea dată de Curtea Constituțională.

Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată în raport de capătul I al cererii formulate, respectiv anularea nr.OUG37/2009, al cărei emitent este acest pârât.

Asupra excepției lipsei procedurii prealabile invocată prin întâmpinare (fila 25), Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Reclamanta a formulat aceasta plângere prealabilă (filele 82-84, 86-92, 95-104), pe care a comunicat-o cu confirmare de primire la 22.05.2009 (filele 79-80). Prin adresele comunicate reclamantei sub numerele 31808/08.06.2009 și nr.-/07.07.2009, pârâta - a comunicat reclamantei răspunsurile la plângerile prealabile formulate, arătându-i că prima a fost respinsă ca rămasă fără obiect, deoarece începând cu 23.05.2009, în temeiul art. III alin.1 din OUG nr.37/2009, funcția publică a fost desființată, iar reclamanta a optat pentru ocuparea unei alte funcții.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a este însă întemeiată, față de disp. art. 1 din nr. 554/2004 și art. 1 din nr.HG109/2009, potrivit căruia Agenția Națională de Administrare Fiscală se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanțelor Publice. actelor atacate nu este Ministerul Finanțelor Publice, ci prin președinte, în materie de contencios administrativ interesând autoritatea publică emitentă a actului atacat pentru determinarea calității procesuale pasive. Subordonarea față de nu poate atrage considerarea actelor acestei autorități ca aparținând, care nu are calitate procesuală pasivă, cererea urmând a fi respinsă față de acesta.

Cu privire la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate a nr.OUG37/2009 (fila 65), se constată că cele invocate nu au relevanță atâta vreme cât rin p. decizia pronunțată de Curtea Constituțională la 7.10.2009 în cadrul controlului anterior promulgării legii, asupra obiecției de neconstituționalitate a legii de aprobare a nr.OUG37/2009, s-a constatat cu majoritate de voturi că legea este neconstituțională ca urmare a încălcării normelor privitoare la adoptarea ordonanței de urgență prevăzute de art.115 alin.6 din Constituție.

Curtea reține că prin decizia Curții Constituționale sus menționată s-a arătat că Ordonanța de urgență nr.37/2009, a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale relative la delegarea legislativă care arată că rdonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Constatându-se încălcată această dispoziție constituțională, toate dispozițiile ordonanței rămân fără efect, astfel că și măsurile luate în temeiul acestora vor avea același efect.

Primul capăt de cerere nu mai poate fi primit, deoarece la 6.10.2009, rin p. art. XIV din nr.OUG105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, a fost abrogată nr.OUG37/2009.

Ca atare, primul capăt de cerere a rămas fără obiect.

Totodată, Curtea constată că la 03.12.2009, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea nr.OUG105/2009, reținând că dispozițiile art. I pct.1-5 și 26, art.III, art.IV, art.V, art.VIII și anexa nr.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.105/2009 sunt neconstituționale

Față de această situație, se constată că Ordinul nr.1095/22.05.2009 (filele 93-94) nu mai are temei juridic, nr.OUG37/2009 cât și nr.OUG105/2009, fiind cenzurate prin Decizia Curții Constituționale.

Pe cale de consecință, nici Ordinul nr.1336/23.05.2009, nu mai poate subzista, având în vedere nulitatea ordinului prin care funcționarul public și-a pierdut calitatea de deținător al funcției de conducere (director executiv la. A).

a cărui anulare se solicită ( 85) nu poate fi apreciat ca act administrativ distinct de actele despre care face vorbire, deoarece numai acestea sunt producătoare de efecte juridice. Prin acest înscris reclamantei i se aduce la cunoștință desființarea funcției sale, organizarea concursului între 18-21 mai 2009 și obligația de a opta pentru una dintre funcțiile vacante, fără ca acesta să întrunească cerințele actului administrativ.

În ce privește solicitarea pârâtei - de a respinge cererea ca lipsită de interes, deoarece reclamanta a optat pentru o altă funcție publică (șef birou ), se constată că aceasta nu este întemeiată. Reclamanta și-a exercitat opțiunea de a ocupa funcția publică vacantă la data de 14.05.2009, însă a formulat totodată plângere prealabilă potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, împotriva din 24.04.2009(fila 85-92), comunicat reclamantei, ceea ce relevă faptul că aceasta a optat pentru funcția vacantă deoarece nu a dorit pierderea locului de muncă, cu consecințe grave pentru aceasta, datorită lipsei veniturile din muncă. Opțiunea formulată la data de 14.05.2009, a fost exprimată în aplicarea art.99 alin. 5 și 6 din Legea nr.188/1999, reclamanta având posibilitatea să accepte ocuparea unui post inferior cu consecința păstrării calității de funcționar public, în condițiile desființării reale a funcției sale. Însă în cauză se constată că desființarea funcției publice a reprezentat în realitate o transformare a acesteia într-o funcție contractuală supusă dreptului muncii ( director coordonator al serviciului public deconcentrat, în baza unui contract de management, asimilat contractului individual de muncă - art. III alin.3, 6 și 7 din nr.OUG37/2009), cu atribuții similare în mare parte cu cele aferente funcției publice desființate (filele 99 și urm. 32-34).

Potrivit art.99 alin.1 litera b) din nr. 188/1999, eliberarea din funcția publică prin act administrativ, se realizează atunci când autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public. Or, în cauză desființarea postului s-a făcut printr-un act normativ, iar conținutul atribuțiilor postului desființat a fost preluat într-un procent majoritar de un post nou constituit prin același act normativ.

De asemenea, potrivit art.100 alin.5 din Legea nr. 188/1999, în cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea sau instituția publică nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării. Totodată, potrivit art.100 alin.4 din Legea nr.188/1999, reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii. Or, din fișa postului reclamantei pentru funcția desființată, rezultă că aceasta avea atribuții peste 50% similare cu cele din fișa postului directorului coordonator adjunct (filele 131-143). Astfel, atât în fișa postului 322/18.02.2008, cât și în contractul de management depus la dosar, sunt relevate cu excepția a 7 puncte dintr-un total de 47, aceleași atribuții dintre care, începând cu poziția 9 (asigură aplicarea corectă a procedurilor.) până la poziția 47 (îndeplinește orice alte atribuții.), se poate reține identitatea față de atribuțiile specifice ale directorului coordonator începând cu litera h) până la ss).

Reclamanta a obținut postul desființat, prin concurs, fiind numită prin Ordinul nr.8219/25.09.2007, în funcția publică de conducere de director executiv la. A (fila 130). Or, potrivit art.3 litera f) din Legea nr.188/1999 un principiu fundamental pentru exercitarea funcției publice este stabilitatea în exercitarea funcției publice. Ca atare, desființarea unui post, justificată de măsuri bugetare, trebuie să se realizeze numai în conformitate cu art.99 și urm. din Legea nr.188/1999, lege organică potrivit art.73 alin.3 litera j) din Constituție, ceea ce nu poate fi reținut în cauză, față de considerentele mai sus arătate.

Ca atare, dacă temeiul juridic al măsurilor luate a fost desființat prin decizia pronunțată de Curtea Constituțională la 7.10.2009, temei care a reprezentat singura motivare a Ordinului nr.1095/2009, înseamnă că actele administrative emise în baza acestuia își pierd fundamentul, iar față de faptul că măsurile luate prin acestea nu respectă prevederile art.3 litera f), art.99 litera b) și art.100 alin.4 și 5 din Legea nr.188/1999, acestea sunt nelegale, urmând a fi anulate.

Totodată potrivit art.106 din Legea nr.188/1999, n cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care instanța le consideră netemeinice sau nelegale, instanța care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia în funcția publică deținută și plata de către autoritatea sau instituția publică emitentă a actului administrativ a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și recalculate, și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat funcționarul public.

Numai că în privința acestui ultim aspect se constată pe de o parte, neprecizarea capătului de cerere în privința cuantumului sumelor solicitate sau cel puțin a unor criterii de determinare potrivit art.112 pct. 3.proc.civ. iar pe de altă parte, lipsa oricărei dovezi în dosarul cauzei referitor la acest cuantum. Astfel, în ordinul de numire nr.1336/23.05.2009 se face vorbire despre salariul de bază, indemnizație de conducere, spor de vechime și spor de stabilitate, iar în Ordinul de numire nr.8219/25.09.2007 se face vorbire despre salariul de bază și o indemnizație de conducere de 50%, fără a se preciza diferența concretă, dacă aceasta există, între cele două valori.

Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă și poziția exprimată în concluziile pe fond, precum și faptul că autoritățile administrative emitente ale actelor atacate au acționat în temeiul unei dispoziții legale, cererea formulată de reclamantă pentru acordarea cheltuielilor de judecată, se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei procedurii prealabile ridicate de AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în B,-, sector 1.

espinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului și excepția inadmisibilității cererii ridicată de Guvern, cu sediul în B, nr.1, sector 1 și de AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ. ambele cu sediul în B,-, sector 5.

dmite excepția lipsei calității procesuale pasive a MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și respinge cererea față de acesta.

Admite în parte cererea, formulată de reclamanta, domiciliată în Pitești,-, -.D,.6, județul A, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B, nr.1, sector 1, AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în B,-, sector 1, AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B,-, sector 5.

Anulează Ordinele nr. 1095/22 mai 2009 al ANAF(ANDF) și nr. 1336/23.05.2009 al - și dispune reintegrarea reclamantei în funcția de director executiv al

Respinge capătul de cerere privind anularea OUG37/2009 ca rămasă fără obiect.

Respinge capătul de cerere privind plata drepturilor bănești, diferență de salariu, și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Red.

TC/7 ex.

18.01.2010

Președinte:Andreea Tabacu
Judecători:Andreea Tabacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 8/2010. Curtea de Apel Pitesti