Alte cereri. Decizia 101/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.101/CA
Ședința publică de la 23 martie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile formulate în contencios administrativ de:
1. reclamantul, domiciliat în G, str. - nr.19, -.4,.24, județul G și
2. pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-, județul G,
împotriva sentinței civile nr. 2269/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, având ca obiect alte cereri refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul -reclamant, personal, intimata-pârâtă Administrația Finanțelor Publice G reprezentată de consilier juridic, în baza delegației nr.24069/23.03.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art.87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul reclamantului este motivat, timbrat cu suma de 2 lei, conform chitanței seria - nr.-/30.10.2008, timbru judiciar 0,50 lei.
Recursul formulat de Administrația Finanțelor Publice G este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Consilier juridic depune la dosar delegației de reprezentare pentru recurenta Administrația Fianțelor Publice G nr.24069/23.03.2009.
Recurentul-reclamant învederează instanței că înțelege să renunțe la judecata recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 2269/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul Galați. Se legitimează cu seria - nr.-/16.03.1999 eliberat de Poliția Mun. G și semnează de renunțare în caietul grefierului de ședință.
Dl., în calitate de intimat - reclamant arată că nu are alte cereri de formulat.
Consilier juridic din partea recurentei Administrația Finanțelor Publice G arată că nu are ale cererii, solicitând admiterea recursului.
Instanța pune în discuție necesitatea depunerii adreselor 11339/02.06.2008 și 1259/24.06.2008 de care recurenta - pârâtă Administrația Finanțelor Publice G se prevalează, motivat de faptul că nu a putut face plățile și acea decizie de care face vorbire, prin care s-a stabilit un cuantum mai mic; și, depunerea deciziei prin care s-a stabilit că are de achitat o sumă mai mică.
Intimatul arată că recursul Administrația Finanțelor Publice G se referă la daune morale.
Consilier juridic învederează că înscrisurile sunt la dosarul de fond. Are decizia de restituire.
Instanța - recurenta contestă prejudiciul moral și invocă aceste înscrisuri.
Consilier juridic depune dispoziția de restituire nr.692/14.05.2008 a CNPAS, și arată că adresele nu le are.
Ia act de poziția procesuală intimatului care arată că aceste înscrisuri nu sunt necesare.
Consilier juridic nu mai are alte înscrisuri de depus în susținere recursului; depune concluzii scrise și practică judiciară.
Instanța, socotindu-se lămurită, constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Având cuvântul consilier juridic solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Apreciază că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția netimbrării, dispozițiile Legii 167/1997, art.3 lit. fiind foarte clare, neputând fi interpretate în funcție de calitatea reclamantului, având în vedere că, în spețe identice, dar formulate de alți reclamanți, instanța de fond aplicat corect legea, în sensul de a pune în vedere acestora să timbreze cererea. Apreciind că greșit instanța a respins excepția netimbrării ca nefondată; trebuia achitată suma de 39 lei și nu 4 lei. Pe fondul cauzei daunele morale solicitate nu au fost motivate și probate. A depus practică judiciară în acest sens. Față de recursul declarat de reclamant solicită a se lua act de renunțarea la judecata recursului. Depune concluzii scrise.
Având cuvântul, intimatul arată că în calitatea sa de judecător la Curtea de Apel Galați - Secția contencios administrativ a primit dispoziția Casei de Pensii prin care se dispunea restituirea unei sume de bani; acesta fiind momentul când a început această dispută; litigiul a pornit pentru faptul că trebuia să pună în executare o dispoziție; nu au făcut- și au dat o altă dispoziție pentru o altă sumă de bani; solicită a se lua act că, faptul de a se afla în acest proces nu a fost dorința sa; corespondența purtată a fost una abuzivă; pârâta venind cu o altă dispoziție; se întreabă cum să se prescrie o plată voluntară; CAS dispus o plată voluntară a scris în ce constă prejudiciul prin întâmpinare. Cu referire la critica privind timbrajul, este o licență procedurală, în situația în care instanța în calea de atac constată că nu s-a achitat dispune plata prin completare; apreciază că la momentul acela a achitat taxa de timbru corect.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la Tribunalul Galați - Secția comercială, Maritimă și Fluvială și de Contencios administrativ sub nr- din 3 iulie 2008, reclamantul, în temeiul disp. art.1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, modificată, a chemat în judecată pe pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G și a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună:
- obligarea pârâtei la punerea în executare a dispoziției de restituire nr. 692 din 14 mai 2008 emisă de Președintele CNPAS cu privire la suma de 14.624 lei;
- obligarea pârâtei la plata unor daune moratorii de întârziere de câte 1% pentru fiecare zi de întârziere, cu începere de la 1 iulie 2008 și până la executarea efectivă a obligației de restituire în condițiile art.1075 Cod civil;
- obligarea pârâtei la plata unor daune morale în sumă de 58.675,50 lei.
De asemenea, prin cererea introductivă, reclamantul a solicitat obligarea aceleiași pârâte la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul susținut, în esență, următoarea situație de fapt:
Prin dispoziția de restituire nr.692/14.05.2008, Președintele CNPAS a dispus să i se restituie reclamantului suma de 14.642 lei achitată în plus la bugetul de stat.
Reclamantul a formulat o cerere în condițiile art.7 din Anexa nr.1 a Ordinului nr.1646/17.10.2007 emis de către Ministerul Economiei și finanțelor, pe care a înregistrat-o la registratura autorității pârâte sub nr.41114/22.05.2008.
De la această și până în prezent nu s-a dat nici un curs cererii sale de restituire, autoritatea refuzând să pună în executare dispoziția CNPAS sub diferite pretexte. Întrucât a satisfăcut toate cerințele acesteia și G continuă să ignore cererea sa, la data de 1 iulie 2008 a somat-o să execute dispozițiunea sus menționată, îndeplinind pe această cale totodată și cerințele procedurii prealabile instituite de art.7 din Legea nr.554/2004.
Argumentele refuzului sunt fie nejuridice fie nefondate, și înțelege să le combată în situația în care le va reitera și pe calea întâmpinării, în felul acesta lungindu-se durate procesului și implicit majorându-se substanțial cuantumul despăgubirilor pretinse.
Reclamantul s-a folosit de proba cu înscrisuri în dovedirea susținerilor sale din cererea de chemare în judecată, depunând la dosarul cauzei actele despre care a făcut vorbire în cuprinsul cererii introductive (filele 3-7).
Legal citată pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Gaf ormulat întâmpinare prin care a solicit respingerea acțiunii reclamantului ca rămasă fără obiect, întrucât a achitat suma aprobată pentru restituire în valoare de 13.609 lei, conform notei contabile nr.2170/16 iulie 2008.
2. Hotărârea tribunalului
Prin sentința civilă nr.2269/08.09.2008, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului G în sensul respingerii ca rămase fără obiect capetelor de cerere privind obligarea pârâtei la punerea în executare a dispoziției de restituire nr. 692/2008 emisă de CNPAS și obligarea acesteia la plata de daune moratorii de întârziere de câte 1% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu 01.07.2008 și până la executarea obligației de restituire.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 58.675,50 lei reprezentând daune morale precum și la plata de 4,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel a reținut, în esență, prima instanță că prin dispoziția de restituire nr. 692 a unor sume la bugetul de asigurări sociale de stat, a fost emisă de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale de Stat și comunicată reclamantului la 14.05.2008.
S-a dispus restituirea sumei de 14.625 lei reprezentând contribuție de asigurări sociale plătite în plus.
Deși restituirea a fost solicitată la 22.05.2008 și 01.07.2008, aceasta nu s-a realizat în termen legal.
Abia pe parcursul soluționării cauzei pârâta a făcut dovada restituirii sumei în valoare de 13.609 lei conform deciziei nr. 14315/16.07.2008 și notei nr. 14315/2008, comunicate la 21.07.2008 și necontestate de reclamant.
Referitor la daunele morale s-a reținut de către prima instanță că față de situația de fapt, de circumstanțele concrete ale cauzei și de refuzul restituirii sumei de 13.609 lei până la data de 21.07.2008, reclamantului i- fost cauzată vătămare în drepturile sale, iar acordarea acestui tip de daune reprezintă singura reparație de natură a repara prejudiciul moral suferit de acesta.
3. Recursul
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs reclamantul criticând-o sub aspectele:
- nu s-a observat că nu i-a fost restituită integral suma prevăzută în dispoziția de restituire, respectiv 14.624 lei; asupra acestui aspect instanța nu făcut nici o judecată și nu și-a motivat în vreun fel soluția pronunțată; de altfel nici pârâta nu a justificat această ajustare.
- prima instanță a trecut ca neobservat capătul de cerere privind acordarea de daune moratorii pentru perioada 01.07.2008 (data punerii în întârziere) și 16.07.2008 (data restituirii parțiale).
Intimata a formulat recurs la rândul său criticând hotărârea primei instanțe numai sub aspectul daunelor morale.
S-a arătat de către această recurentă că nu se impune obligarea sa la plata acestor drepturi pentru motivele:
- potrivit nr.1646/2007 pct. 6 pentru aprobarea procedurii de restituire a fost nevoită să solicite CNPAS conformarea sumelor plătite în plus față de plafonul maxim admis de lege pentru fiecare an în parte; această situație a fost adusă la cunoștință reclamantului prin adresele 11399/2.06.2008 și 1259/24.6.2008.
- răspunsul de la CNPAS B a sosit cu întârziere, abia la 9.07.2008, prin adresa 60064.
- cu nota contabilă nr. 2170/16.07.2008 suma de restituit a fost transferată de Trezoreria Municipiului G în contul bancar al reclamantului.
- daunele morale trebuia să fie timbrate, instanța soluționând greșit excepția cu privire la timbrajul acestei cereri;
- daunele morale au fost acordate nelegal întrucât prejudiciul material și cel moral nu a fost dovedit;
- nu s-a arătat în ce anume a constat prejudiciul moral, întrucât nu s-a făcut dovada atingerii prestigiului, onoarei, demnității sau reputației sale de magistrat.
Prin încheierea sa cu nr. 102/13.01.2009, a admis cererea de strămutare, formulată de G pe motiv de bănuială legitimă și a trimis cauza spre judecare la Curtea de Apel Constanța.
Pe rolul Curții de Apel Constanța cauza a fost înregistrată sub nr-.
În fața acestei instanțe reclamantul a formulat întâmpinare la recursul G solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
În susținerea recursului sau Gaa nexat la dosar înscrisuri, respectiv: dispoziția de restituire nr. 692/14.05.2008 a CNPAS, practică judiciară în spețe similare.
În ședința publică din 23.03.2009 recurentul - reclamant a solicitat instanței să ia act de renunțarea la judecata recursului său, renunțare la care intimata nu s-a opus.
Intimata-recurentă a anexat la dosarul cauzei concluzii scrise.
4. Curtea
Analizând recursul exercitat de, Curtea va reține că acesta este întemeiat pentru considerentele:
La14.05.2008CNPAS a emis o primă dispoziție de restituire,cea cu nr.692,unor sume de la bugetul de asigurări sociale de stat, pentru suma de 14.624 lei, reprezentând sumă plătită în plus față de obligația fiscală, de către reclamant, în perioada 2001 - 2007.
Prin cererea înregistrată la registratura pârâtei la 22.05.2008, reclamantul a solicitat acesteia restituirea sumei de 14.624 lei reprezentând, achitată în plus la bugetul asigurărilor sociale, motivat de faptul că inițial Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prevedea că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale nu poate depăși valoarea corespunzătoare a trei salarii brute pe economie.
Pentru a da curs acestei cereri, pârâta a solicitat Casei de Pensii confirmarea sumelor plătite în plus față de plafonul maxim admis de lege, în conformitate cu procedura instituită de nr. 1646/17.10.2007.
La3.07.2008reclamantul formulează acțiune în instanță.
Ministerul Economiei și finanțelor- ANAF- G stabilește cuantumul sumei de restituit la16.07.2008,prin emiterea deciziei nr . 14315..
Cu nota contabilă nr. 2170 din16.07.2008,suma de restituit a fost transferată de către Trezoreria Municipiului G în contul reclamantei.
Reținând vătămarea drepturilor reclamantului, creată de refuzul restituirii sumelor solicitatepână la 21.07.2008,circumstanțele concrete ale cauzei și situația de fapt,prima instanță a considerat că reparația corespunzătoare a acestei vătămări se poate face numai prin acordarea daunelor morale, într-un cuantum de 58.675, 50 lei.
La rândul său debitoarea - intimată a justificat restituirea cu întârziere a sumei plătită în plus de reclamant, prin prisma procedurii de restituire instituită de 1646/2007 și a Ordinului Ministerului Muncii Familiei și Egalității de Șanse nr. 67.
Potrivit dispozițiilor legale invocate pentru restituirea sumelor de tipul celor în speță solicitantul trebuie să depună o cerere la CNPAS pentru certificarea dreptului de restituire; cererea se verifică sub aspectul realității și exactității celor solicitate, al respectării dreptului de prescripție pentru a cere restituirea.
După verificări,CNPAS emite dispoziția de restituire ce se aprobă de conducătorul acestei instituții, actul administrativ emis fiind cel care confirmă sumele plătite în plus față de obligația fiscală pentru fiecare an în parte.
Această dispoziție se comunică solicitantului,care în baza ei formulează și depune la organul fiscal competent cerere de restituire, ce va fi soluționată în 45 zile de la data înregistrării ei de către serviciul cu atribuții în acest sens,conform 1899/2004.
Odată primită cererea, organul fiscal va efectuaverificarea cererii de restituire dar și a dispoziției ce confirmă dreptul de restituire precum și datele din evidența analitică pe plătitor-persoană fizică, în ceea ce îl privește pe solicitant.
Abia după ce se confirmă cele solicitate, organul fiscal, întocmește nota de restituire/rambursare sume și împreună cu cererea de restituire și dispoziția de restituire, notă care se transmite apoi trezoreriei Statului, în scopul efectuării operațiunii de restituire.
Potrivit anexei 1 pct. 5 alin.6 din nr.1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și rambursare a sumelor de la buget precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, organul fiscal înregistrează operațiunea de restituire în evidența pe plătitor, reține un exemplar din cele două ale deciziei de restituire și notei de restituire transmise de unitatea de trezorerie și contabilitate publică iar celălalt exemplar îl transmite contribuabilului o dată cu înștiințarea de efectuare a operațiunii de restituire, în termen de 7 zile de la data înregistrării acestei operații în trezorerie.
În lumina tuturor dispozițiilor legale amintite mai sus, dar și a actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reținecă în cauză nu se poate vorbi despre o tergiversare din partea intimatei în restitui reclamantului suma achitată în plus către stat sau despre o conduită abuzivă a acesteia și care s-ar impune a fi sancționată exclusiv prin acordarea de daune morale.
Această concluzie este susținută de dispozițiile legale amintite mai sus, ce instituie o procedură obligatorie de urmat pentru solicitant, strict etapizată și care trebuie desfășurată și finalizată într-un anumit interval,ce se calculează de la data înregistrării cererii de restituire la serviciul fiscal cu atribuții în evidența pe plătitori- persoane fizice.
Potrivit acestor dispoziții legale intimata -organ fiscal avea obligația de a face verificări cu privire la cererea de restituire dar și la dispoziția ce confirmă dreptul la restituire;abia după aceste verificări și în funcție de rezultatul lor, organul fiscal întocmește nota de restituire în baza căreia se restituie banii achitați în plus.
În speță, aceste verificări au fost efectuate de organul fiscal ce a luat în considerare și răspunsul dat de CNPAS la 9.07. 2008, ele finalizându-se cu emiterea deciziei de restituire nr. 14315 la 16. 07. 2008.
Această decizie,emisă în conformitate cu dispozițiile art. 117 din OG nr. 92/2003 este cea care potrivit procedurii de restituire statuează cuantumul final al sumei de restituit.
În cauză, prin această decizie, suma de restituit a fost cuantificată la13609 leiiar diferența pânăla 14624 lei-solicitată de reclamant- a fost respinsă la restituire conform art. 135 din același act normativ.
Suma aprobată pentru restituire a fost virată în contul bancar al reclamantului în aceeași zi a emiterii deciziei de restituie,respectiv16.07.2008, dată confirmată de altfel recurentul - reclamant ca fiind cea a primirii sumei (aspect ce reiese din motivele sale de recurs).
Este adevărat că pe copia confirmării de primire aflată la fila 31 din dosarul - al Tribunalului Galați apare menționată data de21.07.2008( reținută de prima instanță ca fiind data la care s-au restituit banii reclamantului)însă această dată atestă doar comunicarea deciziilor de restituire și de impunere, conform pct. 14 din anexa la Ordinul 1646/2007 și nu data la care au intrat banii în mod efectiv în contul reclamantului.
Este adevărat că de la data depunerii cererii de către solicitant- 22.05.2008 și până la plata efectivă a sumelor confirmate ca fiind de restituit- 16.07.2008s-a scurs o perioadă ce depășește termenul de recomandare de 45 zile instituit de procedură, însă această întârziere s-a produs în contextul în care s-au respectat etapele procedurii legale instituite pentru rezolvarea acestui tip de cerere fără rezulta că organul fiscal ar fi avut o conduită abuzivă de natură a-l prejudicia pe solicitantul reclamant și de a aduce atingeri prestigiului onoarei sau demnității acestuia în calitatea sa de magistrat.
Aceasta cu atât mai mult cu cât diligența impusă de lege și manifestată de organul fiscal nu a fost una excesivă ci dimpotrivă a condus la o altă finalitate( în ceea ce privește cuantumul sumei) decât cea afirmată de reclamantul solicitant.
În contextul faptic dar și legal reținut mai sus de instanța de recurs se apreciază că în mod nelegal a apreciat prima instanță că s-ar fi creat un prejudiciu moral reclamantului atâta vreme cât acestuia i-au fost restituite sumele achitate în plus către stat,iar din probatoriile administrate nu a rezultat o faptă culpabilă și ilicită a organului fiscal.
În plus, pentru întârzierea în plată, reclamantul putea solicita plata dobânzii legale aferente sumei de restituit în conformitate cu dispozițiile 1899/2004.
Împrejurarea că solicitantul s-a adresat instanței de judecată la 3. 07. 2008 nu conduce la concluzia că automat, prin folosirea acestui demers juridic s-au adus și atingeri personalității sale psihice și sociale atâta vreme cât procedura de restituire prevăzută de lege era în curs de desfășurare iar demersul la autoritatea judiciară nu a fost determinat de necesitatea consolidării premiselor create pentru recuperarea acestor drepturi.
În ce privește critica privind greșita soluționare a excepției timbrajului,Curtea reține că aceasta este nefondată nerezultând din vreo dispoziție legală că acestea trebuie timbrate la valoare.
Față de toate cele arătate, instanța de recurs, în temeiul dispozițiilor art.312 coroborat cu dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va modifica în parte hotărârea recurată în sensul admiterii recursului G și respingerii cererii de obligare a pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 58675, 50 lei ca nefondată, cu menținerea restului dispoziției sentinței recurate.
Instanța va lua act de renunțarea la judecata recursului lui, conform solicitării acestuia, făcută cu respectarea dispozițiilor art.247 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.246 Cod procedură civilă ia act de renunțarea reclamantului, domiciliat în G, str. - nr.19, -.4,.24, județul G la judecata recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 2269/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ.
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în-, județul G, împotriva sentinței civile nr. 2269/08.09.2008, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că respinge cererea de plată a daunelor morale ca nefondată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
27 martie 2009
jud.fond. - Tribunalul Galați
red.dec.jud.- 09.04.2009
tehnored.Gref. 4ex/13.04.2009
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
