Alte cereri. Decizia 1219/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- -15.05.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1219
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Ionel Barbă
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea SC Com SRL împotriva deciziei civile nr.349/05.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului A, Activitatea de Inspecție Fiscală din cadrul A și Comisia pentru soluționarea contestațiilor din cadrul
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru contestatoare av., iar în reprezentarea intimatelor se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților, atât pe excepția inadmisibilității contestației în anulare, invocată de intimată prin întâmpinare, cât și în dezbaterea recursului.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației în anulare, trimiterea cauzei spre rejudecare potrivit art.312 alin.1 teza I și II Cod procedură civilă.
Reprezentanta intimatelor solicită admiterea excepției inadmisibilității contestației în anulare, respingerea contestației în anulare și menținerea deciziei civile nr.349/2009 ca temeinică și legală.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față constată:
Prin contestație, contestatoarea Sc Com SRL Aas olicitat anularea deciziei nr.349/5.III.2009 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Timișoara în temeiul art.318 alin.1 tezaI și II Cod procedură civilă.
Contestatoarea susține că decizia este lipsită de o motivare corespunzătoare, din considerentele acesteia desprinzându-se fără echivoc concluzia că instanța de recurs nu face altceva decât să reia susținerile sentinței recurate, în cea mai mare parte chiar cuvânt cu cuvânt, fără nicio referire la motivele de nelegalitate dezvoltate prin cererea de recurs.
Mai mult, eroarea materială a instanței de control judiciar reiese din afirmația acesteia, când Curtea, referindu-se la prevederile art.94 alin.4 din OG nr.92/2003, arată că "verificările efectuate de către organele constatatoare din cadrul intimatei nu au exercitat constatări tehnico-științifice care să intre în sfera de aplicare a art.94 a lin.4 din OG nr.92/2003".
Dincolo de formularea defectuoasă, Curtea de Apel Timișoara nu observă faptul că potrivit art.94 alin.4 pr.fisc, "nu intră în atribuțiile inspecției fiscale efectuarea de constatări tehnico-științifice sau orice alte verificări solicitate de organele de urmărire penală în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzelor aflate în lucru la aceste instituții".
Atâta timp cât însăși decizia contestată reține că intimata a efectuat verificări, incidența prevederilor normative sus-citate nu putea fi înlăturată decât fie printr-o eroare de lecturare a textului legal în integralitatea sa, fie prin denaturarea intenționată a conținutului textului de lege, concluzie care se presupune că nu poate fi reținută.
și limitele unei motivări corespunzătoare au fost conturate prin jurisprudența în materia protecției europene a drepturilor omului. Curtea a arătat, în cauza Hadjianastassiou Greciei1, că dreptul la un proces echitabil presupune posibilitatea justițiabililor de a se convinge că s-a făcut dreptate și că judecătorul a examinat probele administrate. Conform interpretării constant oferite de C, art. 6 al Convenției implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de proba ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența2.
Mai mult, jurisprudența3Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că noțiunea de "proces echitabil" în sensul art.6 din Convenție "impune ca o jurisdicție internă - în speță, Curtea de Apel Timișoara - să examineze efectiv problemele esențiale ce-i sunt supuse examinării și nu să se mulțumească a confirma pur și simplu concluziile unei jurisdicții inferioare".
Este evident faptul că preluarea ad literam a considerentelor sentinței recurate nu poate avea valoarea juridică a unei motivări, și nu întrunește rigorile dreptului la un proces echitabil, fiind în același timp echivalentă cu omisiunea de cercetare a motivului de recurs, aspect ce atrage și ipoteza reglementată la art.318 alin.1 teza II pr.civ.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului și-a confirmat întru totul jurisprudența conform căreia nemotivarea hotărârilor judecătorești încalcă dreptul la un proces echitabil, prin Hotărârea din 28.04.2005 asupra Cererii nr.57.808/00, cauza Albina împotriva României, publicată în MO nr.1049/25.11.2005, pct.30: "Curtea reamintește că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6 implica mai ales în sarcina "instanței" obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de proba ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinenta [Hotărârea împotriva Franței (GC), Cererea nr.47.287/99, paragraful 80, 2004-I, și Hotărârea der împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, nr.288, p. 19, paragraful 59]".
Potrivit Curții Europene a Drepturilor Omului, scopul art.35 par.1 al Convenției4, care impune regula epuizării căilor interne de atac, este să ofere statelor contractante posibilitatea de a preveni sau de a soluționa pretinsele încălcări ale drepturilor omului, înainte ca reclamațiile să ajungă înaintea Curții. Regula ce se deduce din interpretarea art.35 par.l se bazează pe prezumția reflectată în art.13 din Convenție (cu care se află în strânsă legătură), că există o cale de atac eficientă la nivel național împotriva pretinselor încălcări ale drepturilor individuale reglementate de Convenție.
În lumina jurisprudenței Curții, pe scurt prezentată mai sus, consideră că deși nu este denumită ca atare, calea de atac a contestației în anulare este o posibilitate oferită cetățenilor din România de a supune cenzurii instanțelor de judecată problema existenței sau nu a vreunei încălcări ale drepturilor consacrate prin CEDO, de către Statul Român, prin hotărâri judecătorești irevocabile. în ipoteza în care se constată astfel de încălcări, soluția urmează a fi anularea hotărârii contestate.
A mai arătat că nemotivarea hotărârii contestate are drept consecință încălcarea dreptului la un proces echitabil reglementat de art.6 din Convenție. Singura posibilitate pe care o are societatea noastră de a invoca această încălcare înaintea sesizării Curții Europene a Drepturilor Omului este contestația în anulare. Deși motivele acestei căi de atac sunt strict și limitativ prevăzute de lege, apreciem că pronunțarea unei soluții juridice fără aom otiva corespunzător constituie fie o greșeală materială, argumentarea sus expusă încadrându-se în limitele art.318 alin.l teza I pr.civ, fie o omisiune de cercetare a motivului de recurs, cuprinsă la teza II a aceluiași text normativ (așa cum sunt unele păreri5ale unor judecători care manifestă deschidere din justiția română).
Examinând contestația în anulare, în raport cu prevederile art.318 alin.1 Cod procedură civilă, se respinge ca nefondată, pentru că:
Art.318 alin.1 Cod procedură civilă prevede expres că hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Din conținutul contestației în anulare de față, rezultă că se critică decizia Curții de Apel Timișoara, pentru că este lipsită de o motivare corespunzătoare, că s-au preluat susținerile din sentința recurată, fără referire la motivele de nelegalitate din recurs sau că referirea la art.94 alin.4 din OG nr.92/2003 se bazează pe o eroare de lecturare a textului legal în integralitate sa.
Din considerentele contestației în anulare nu rezultă care sunt omisiunile instanței legate de cercetarea motivelor de modificare sau de casare ale sentinței și nici erorile materiale care au stat la baza pronunțării deciziei, singura critică referindu-se la eroarea de interpretare a unor dispoziții legale aplicate litigiului, aspecte, care nu pot face obiectul textului art.318 alin.1 Cod procedură civilă, motiv pentru care contestația în anularea se respinge ca nefondată, reținându-se totodată că jurisprudența CEDO invocată este irelevantă în cauză, pentru că aceasta nu poate constitui un motiv de contestație în anulare peste cele cuprinse în art.318 Cod procedură civilă și oricum jurisprudența vizează nemotivarea unor hotărâri judecătorești, aspect ce nu cade sub incidența acestui text de lege.
Curtea respinge ca nefondată excepția inadmisibilității contestației, invocată de intimata Administrația Finanțelor Publice A, pentru că examinarea încadrării motivelor acesteia în prevederile art.318 Cod procedură civilă, vizează temeinica unei contestații în anulare, nu problema dreptului de aof ormula.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția inadmisibilității contestației în anulare.
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea Com A împotriva deciziei civile nr.349/5.III.2009 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel Timișoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 3.XI.2009
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.-10.XI.2009
Red./18.11.2009/1 ex.
Prima instanță Tribunalul Arad
Judecător:
Instanța de recurs:Curtea de Apel Timișoara
Judecători:, Liber,
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Rodica Olaru, Ionel Barbă
