Alte cereri. Decizia 1224/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--25.09.2009
DECIZIA CIVILĂ NR.1224
Ședința publică din 3 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Adina Pokker
JUDECĂTOR 2: Rodica Olaru
JUDECĂTOR 3: Ionel Barbă
GREFIER: - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.830/02.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru intimată consilier juridic, lipsă fiind contestatorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar, prin fax, concluzii scrise din partea contestatorului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea contestației în anulare.
Reprezentanta intimatei solicită admiterea excepției tardivității și inadmisibilității contestației în anulare pentru motivele arătate în întâmpinare, iar pe fond respingerea contestației și menținerea ca temeinică și legală a deciziei civile nr.830/02.06.2009 pronunțată în dosar nr--
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față constată:
Prin contestația în anulare formulată de contestatorul a solicitat anularea deciziei civile nr.830/2.VI.2008 pronunțată în dosar nr- al Curții de Apel în temeiul art.318 alin.1 Cod procedură civlă, teza
În motivare contestatorul susține ca instanța de recurs a săvârșit o eroare materială, prin motivarea de la pagina șase a hotărârii pentru că instanța a stabilit că
hotărârea primei instanțe este neîntemeiată, iar în paragrafele următoare concluzionează astfel:
"Reclamantului intimat I se aplică disp. Art. 6 alin. 3 din OUG nr. 92/2004care stipulează că: 6) Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 82/2004 la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 1 se reîncadrează in gradul profesional principal si beneficiază de salariul de baza prevăzut de prezenta ordonanța de urgenta in anexele nr. I-IV, pentru funcția publica de execuție deținuta, gradul profesional principal, treapta 1 de salarizare și nicidecum dispozițiile art. 6 alin. 9 din același act normativ care prevăd că: Funcționarii publici de execuție salarizați potrivit Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 82/2004,la categoria A, B sau C, clasa I, gradul 1 se reîncadrează in gradul profesional superior si beneficiază de salariul de baza prevăzut de prezenta ordonanța de urgenta in anexele nr. I-IV, pentru funcția publica de execuție deținuta, gradul profesional superior, treapta 1 de salarizare.
Dispozițiile art. 6 alin. 3 din OUG nr. 92/2004 indicate mai sus arată că reîncadrarea reclamantului făcută la data de 15.07.2003 în consilier juridic, clasa I, grad profesional asistent, treapta I, a fost în concordanță cu aceste dispoziții legale."
Așadar, instanța deși a considerat că i se aplică dispozițiile legale care impuneau reîncadrarea cu gradul principal și nu cele care priveau reîncadrarea cu gradul superior, a concluzionat că în mod absolut corect acesta a fost reîncadrat cu gradul asistenții.
Este evidentă eroarea materială comisă de instanță deoarece, contestatorul a fost reîncadrat cu grad asistent deși însuși instanța de recurs a decis că trebuia să fiu reîncadrat pe grad principal începând cu data indicată chiar de instanță.
Este adevărat că obiectul cererii a fost reîncadrare pe grad superior, însă, în conformitate cu principiul cine poate mai mult, poate și mai puțin, instanța de recurs avea obligația ca, în cazul în care ar fii constatat incidența dispozițiilor legale ce-l îndreptățeau la încadrarea în gradul principal, să pună în discuția părților această chestiune și să-i admită cererea introductivă, însă, cu reîncadrarea pe gradul principal, de la data la care s-a făcut această reîncadrare, conform dispozițiilor art. 129 alin. 4 și 5.pr.civ.
Mai mult, trebuie observat că se discută despre un drept subiectiv fundamental al contestatorului, drept redus în mod nelegal și apreciază, astfel că, orice "îndreptare" și "completare" a acestuia este justă și binevenită.
Întreaga practică CEDO este în sensul celor afirmate, instanța europeană stabilind de fiecare dată importanța apărării și protejării drepturilor legitime subiective ale persoanelor, acestea neputând fi încălcate prin aplicarea eronată sau inconsecventă a normelor legale de către instanțele de judecată. mutandis, din moment ce aplicarea greșită a legii este sancționată atât de drastic de instanța europeană, cu atât mai mult este sancționată o încălcare a unui drept subiectiv fundamental ca urmare a unei erori materiale comise în cauză sau a unei contradicții mai mult decât evidente în motivarea instanței, singura măsură a repara injustețea comisă de angajator.
Prin întâmpinare intimata Aai nvocat excepăia tardivității și cea a inadmisibilității contestației în anulare în raport cu prevederile art.319 alin.2, pentru că contestatorul a fost la instanță la data de judecării recursului, iar privitor la inadmisibilitate se arată că aceasta nu se încadrează nici uneia din tezele cuprinse în art.318 Cod procedură civilă.
Examinând cu prioritate cele două excepții, Curtea le respinge ca nefondate pentru că, în primul rând intimata nu a probat data la care contestatotul a luat la cunoștință despre soluția din recurs, în sensul datei comunicării acesteia, iar neîncadrarea motivelor unei contestații în anulare în prevederile art.318 Cod procedură civilp, este o problemă de temeinice a acesteia și nu de inadmisibilitate, care vizează întotdeauna îndeplinirea unor condiții de formulare a unei anumite cereri.
Examinând pe fond, contestația în anulare, în raport cu prevederile art.318 Cod procedură civilă, se respinge pentru ca nefondată, pentru că:
Arte.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă prevede că hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.
Prin noțiunea de eroare materială se înțeleg cele privitoare la sumele aflate în litigiu, la numele părților, la calculul unor termene, deci orice fel de greșeli care nu privesc însuși actul de judecată, aplicarea sau interpretarea unor norme juridice, aprecierea probelor, etc.
Prin prezenta contestație se invocă, ca și eroare materială, o motivare, la pag.6a deciziei, care susține contestatorul, constituie o eroare materială legată de aspectul reîncadrării sale ca funcționar public.
Cum motivul invocat de contestatorul vizează o problemă de judecată, aceasta nu se circumscrie art.318 Cod procedură civilă, astfel că se respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate excepțiile tardivității și inadmisibilității contestației în anulare.
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr.830/2.VI.2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică 3.XI.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.O-10.2009
Tehored.-17.11.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător:
Instanța de recurs:Curtea de APEL TIMIȘOARA
Judecători:, Liber și
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker, Rodica Olaru, Ionel Barbă
