Alte cereri. Decizia 135/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR.135/CA
Ședința publică de la 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - - -
Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ și fiscal formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T -ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.175 din 5.02.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în T,-,.4,.B,.6, județul T, ca obiect restituire taxă primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual. asupra recursului formulat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice T care motivat, scutit de plata taxei judiciare. Se solicită judecata cauzei în lipsă.
Instanța constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA:
Asupra recursului contencios administrativ de față:
1. Obiectul și părțile litigiului
Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată la nr. 1049/88/12 mai 2008, reclamantul a solicitat obligarea Administrației Finanțelor Publice T la restituirea taxei de primă înmatriculare achitată, în cuantum de 5752 lei, cu dobânda legală aferentă până la data plății.
In motivare, reclamantul arată că, la data de 29 iulie 2007, cumpărat un autoturism second-hand, marca Wolkswagen Golf, an de fabricație 2001, normă de poluare Euro 3, neînmatriculată în România, după care, pentru a fi pus în circulație pe drumurile publice, a fost obligat la plata taxei de primă înmatriculare, în temeiul art. 2141- 2143Cod fiscal, pe care a achitat-o cu chitanța TS 2A nr. - din 4 septembrie 2007.
Reclamantul mai susține că taxa prevăzută de art. 2141Cod fiscal contravine art. 90 din Tratatul Comunității Europene, fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produsele interne, reglementat de art. 25, 28 și 90 din Tratat și constituie o plată nedatorată, în condițiile în care în cauza Weigel a statuat că obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în situații normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție ce decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre.
Se mai învederează că, potrivit art. 148 din Constituție, prevederile tratatelor constitutive ale UE au prioritate față de legislația internă, iar instanțele trebuie să le aplice prioritar față de normele interne contrare, în același sens fiind și jurisprudența Curții de justiție Europene în cauza Costa/Enel și cauza Simmenthal.
In drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile aret. 1092 Cod civil, art. 992 - 997 Cod civil, art. 90 din Tratatul CE și art. 11 din Constituția României.
In cursul procesului, reclamantul a precizat că înțelege să se judece cu
In apărare, instituția pârâtă a depus întâmpinare.
2. Hotărârea tribunalului.
Prin sentința civilă nr. 175 din 5.02.2009 Tribunalul Tulceaa admis cererea reclamantului și a obligat pârâta DGFP T - Administrația Finanțelor Publice T să restituie reclamantului suma de 5.752 lei, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data plății și până la restituirea efectivă.
Pentru a pronunța astfel a reținut prima instanță că problema dedusă judecății constă în a lămuri dacă taxa de înmatriculare, a cărei plată este prevăzută ca obligatorie de textele de lege anterior invocate, contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene - art. 90, paragraful 1, urmând ca analiza dispozițiilor Codului fiscal și a Normelor de aplicare, privitoare la problema dedusă judecății, să aibă în vedere și dispozițiile art. 11 și 148 din Constituția României, Legii nr. 157/2005 și jurisprudenței Curții de Justiție Europene.
Astfel, s-a constatat că, în reglementarea internă, taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006, astfel cum a fost modificată prin nr.OUG 110/2006, fiind introduse, prin aceasta, în Codul fiscal, articolele 2141- 2143care stabilesc obligația achitării, modul de calcul al taxei și scutirile de la plata acesteia.
Din economia textelor arătate mai sus, rezultă că taxa de înmatriculare se datorează doar pentru autoturismele noi, ca și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state și reînamtriculate în România, după aducerea lor în țară și după data de 1 ianuarie 2007, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Se constată că normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, ceea ce rezultă din Constituția României, din jurisprudența Curții de Justiție Europene, precum și din prevederile Legii nr. 157/2005.
Este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de primă înmatriculare în România contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Ca atare, apărările pârâtei referitoare la respectarea Legii nr. 571/2003 republicată sunt lipsite de relevanță și vor fi înlăturate, cu atât mai mult cu cât obligația de respectare a normelor comunitare incumbă nu doar inițiatorului legii interne și organelor fiscale care încasează taxa, ci tuturor autorităților publice, după cum stipulează și art. 11 și art. 148 din Constituție.
Aplicarea în speță a dispozițiilor nr.OUG 50/2008 privind taxa de poluare contravine principiilor privind neretroactivitatea legii și stabilitatea raporturilor juridice. nr.OUG 50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial nr. 327/25 aprilie 2008, intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14). taxei intervine la fel ca în reglementare precedentă, în momentul primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4). Taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență (art. 11). La data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se abrogă art. 2141)- 2143)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art. 14).
In conformitate cu art. 15 (2) din Constituție, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Față de acest principiu, raportat la momentul exigibilității taxelor, cel al primei înmatriculări în România, nu se poate aplica retroactiv o dispoziție a legii care nu era în vigoare la data primei înmatriculări în România pentru produsele importate. In același sens, este afectată și stabilitatea raporturilor juridice, deoarece la data efectuării importului și achiziționării autoturismului, reclamanta a efectuat operațiunea juridică cunoscând legislația aplicabilă la acea dată, astfel că nu se poate aplica o prevedere legală ce nu era în vigoare la data importului.
3. Recursul
Împotriva acestei sentința a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Administrația Finanțelor Publice, care a criticat-o sub aspectele:
- obligația fiscală privind taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost stabilită de Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal potrivit art.2141alin.1 "intră sub incidența taxei speciale autoturismele și autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane străine cu statut diplomatic, care își desfășoară activitatea în România [] Pentru autoturismele și autoturismele de teren căror primă înmatriculare în România se realizează după data de 1 ianuarie 2007 și pentru care accizele au fost plătite cu ocazia importului sau a achiziționării de pe piața internă în cursul anului 2006, taxa specială nu se mai datorează";
- la data de 1 iulie 2008 a intrat în vigoare OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și HG nr.686/2008 prin care s-au aprobat normele metodologice de aplicare OUG nr.50/2008;
- potrivit art.4 lit. din OUG nr.50/2008 obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, ordonanță ce a abrogat art.214(1) - 214 (3) din Codul fiscal.
4. Curtea
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Recurenta susține că acțiunea reclamantului este în mod vădit netemeinică și nelegală și deci trebuie respinsă ca atare, invocând în principal normele de drept intern aplicabile speței.
În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (în continuare, Tratat).
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE că art.90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art.90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hard este discriminatorie în sensul art.90 paragraf 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clarificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art.148 alin.2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin.4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Cu referire la incidența la speță a prevederilor OUG nr.50/2008, Curtea reține următoarele:
Conform dispozițiilor art.11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantum rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanței de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr.686/2008.
Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile conform principiuluitempus regit actum, normele de drept material din legea fiscală (art.2141- art.2143Codul fiscal), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală, au fost găsite ca neconforme cu prevederile art.90 paragraf 1 din Tratat.
Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiului conform căruia când un stat membru impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații Curtea de Justiție a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art.90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză. Totodată, a mai decis că în astfel de cauze pot fi plătite și daune pentru pierderea suferite ( a se vedea: CJCE, cazul nr.68/79 l/S contre Ministere danois des impots accises, precum și cauza conexată nr.C-290/05 și C-333/05 și parag.61-70).
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un termen legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s- încasat nelegal taxa specială.
Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de OUG nr.50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație.
Așa fiind, Curtea apreciază că nu este posibil, pe de parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantei menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiu normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr.50/2008 dar pe de altă parte nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumării reclamantei să urmeze procedura anevoioasă și plină de riscuri în scopul restituirii unei părți din taxă prin aplicarea noului act normativ.
A admite această teză ar însemna că soluția dată acțiunii reclamantei să nu fie integrală și eficace, de vreme ce pârâta în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.1 din Constituție.
Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor OUG nr.50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nicio influență asupra dreptului reclamantului de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.
Din această perspectivă, aplicarea OUG nr.50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Față de cele arătate, Curtea va respinge recursul ca nefondat conform art.312 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de formulat de recurenta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T -ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.175 din 5.02.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, domiciliat în T,-,.4,.B,.6, județul T, ca obiect restituire taxă primă înmatriculare, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 06 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond:
Red.dec.jud.-/15.05.2009
Tehnored.2 ex./15.05.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea
