Alte cereri. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILA NR.136/CA

Ședința publică de la 06 aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Gherasim

JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad

JUDECĂTOR 3: Monica Costea

Grefier - - -

Pe rol, judecarea recursului în contencios administrativ declarat de reclamantul, domiciliat în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.2801 din 23.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- bis, județul T, având ca obiect obligare emitere adresă.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile, obiectul litigiului și stadiul procesual. asupra recursului formulat de reclamant care este motivat, timbrat cu suma de 2 lei conform chitanței nr.- din 23.02.2009, aflată la fila 8 dosar, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei. Se solicită judecata cauzei în lipsă.

Instanța constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.

CURTEA:

Asupra recursului în contencios administrativ de față:

Prin cererea adresată Tribunalului Tulcea reclamantul a chemat în judecată Ministerul Economiei și Finanțelor - - T, pentru a fi obligat să comunice data înregistrării la organul fiscal a Baroului de Avocați -

In motivare reclamantul a arătat că la data de 4 septembrie 2007, solicitat înscrierea în Baroul Tulcea, din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România, al cărui președinte este, ce s-a înființat prin hotărâre judecătorească la 20 iunie 2004, având personalitate juridică, calitate ce îi conferă dreptul de a exercita profesia de avocat în cadru legal, stabilit prin Legea nr. 51/1995, în urma emiterii Deciziei nr. 2/4 septembrie 2007 prin care cererea sa a fost admisă.

A mai susținut că a fost contestat de către doamna avocat, în calitatea sa de prodecan în cadrul Baroului T, barou ce nu are statut, act constitutiv, hotărâre judecătorească și nici personalitate juridică, însă a dovedit calitatea sa de avocat în dosar nr- și nr-, ambele aflate pe rolul Judecătoriei Tulcea, fiind înregistrat și la. T, conform certificatului de înregistrare fiscală nr. - din 10 septembrie 2007.

Reclamantul menționat, în continuare, că T încalcă prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, favorizând încălcarea legii de către Baroul d e Avocați -

Prin sentința civilă nr.2801 din 23.12.2008 Tribunalul Tulceaa respins cererea formulată de T ca nefondată.

Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat T, prin cererea înregistrată sub nr. 36160 din 14 iunie 2008, să-i comunice data înregistrării la organul fiscal a Baroului T, iar instituția pârâtă a răspuns acestei solicitări la 9 iulie 2008, comunicându-i reclamantului că informațiile vizate au caracter secret și nu pot fi furnizate conform art. 11 alin. 1, 4 și 5 din nr.OG 92/2003.

Din verificarea probatoriului produs în cauză nu reiese interesul unei atare solicitări din partea reclamantului, la ce îi folosește această informație, unde intenționează să o folosească și alte asemenea aspecte care să justifice cererea sa, invocându-se doar împrejurarea că este contestată calitatea sa de avocat de către conducerea Baroului de Avocați

În cauză, reclamantul nu a probat că a promovat examenul organizat pentru intrarea în profesie, așa încât nu a dobândit calitatea de avocat și nu face parte din Baroul d e Avocați T, iar această situație nu este lămurită prin comunicarea înregistrării la organul fiscal a baroului în discuție.

Conform art. 6 alin. 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autorizațiile și instituțiile publice, în condițiile legii, informațiile de interes public, iar acestea sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public, solicitate în scris sau verbal.

Informația de interes public este definită prin art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001 ca fiind orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

A reținut prima instanță că informația solicitată de reclamant, față de definiția redată, nu poate fi calificată drept o informație de interes public pentru că nu privește activitățile unei autorități publice și nici nu rezultă din activitățile unei asemenea autorități, constituind, dimpotrivă, un secret fiscal, potrivit art. 11 din nr.OG 92/2003, pe care funcționarii publici din cadrul organului fiscal au obligația să-l păstreze, fiind permisă transmiterea de informații cu caracter fiscal numai în condițiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice, ceea ce nu este cazul în speță.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive:

Instanța a încălcat formele de procedură civilă prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin.2 din Codul d e procedură civilă.

Astfel, aprecierea Tribunalului Tulcea în legătură cu modalitatea în care ar fi recunoscut dreptul Baroului T fără sa fie parte în proces constituie o aplicare greșită a legii întrucât se ignoră prevederile art.1 din Legea nr.3/1948 și din Legea 16/1948.

Este falsă afirmația,reținută în sentință,că reclamantul nu a promovat examenul pentru intrarea în profesia de avocat deoarece nu i-a fost analizată contestația formulată care avea ca obiect modul de susținere a examenului menționat.

Instanța de fond se referă la dispozițiile art.11 alin.1,4 și 5 din OG 92/2003 fără a se raporta și la dispozițiile art.1din Legea 544/2001 precum și la art.7 din Legea 554/2004.

Baroul Tulcea nu plătește impozite la stat în calitate de persoană juridică săvârșind fraudarea legii chiar cu sprijinul instanței.

Hotărârea Tribunalului Tulcea constituie o aplicare greșită a legii întrucât în procesul civil nu pot fi introduse alte persoane de către instanța de judecată fără cererea expres formulată de părți și în cadrul procesual stabilit la începerea litigiului.

În cauză,era vorba de răspunsul pe care reclamantul să îl primească de la de la. și nu să constate instanța că baroul este component al iar invocarea excepției nulității de către instanță nu este posibilă deoarece încalcă principiul disponibilității.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate din prisma acestor critici Curtea reține:

Prin acțiunea dedusă judecății instanței de contencios administrativ reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor-- T să comunice data înregistrării la organul fiscal a Baroului de Avocați

Din actele dosarului rezultă că, în cauză, litigiul s-a derulat potrivit cadrului procesual fixat de către reclamant,calitate de pârât având doar Ministerul Economiei și Finanțelor-- T.

La primul termen de judecată din data de 28.11.2008 reclamantul a depus note scrise și a precizat temeiul de drept ale acțiunii:/2001, Legea 554/2004 iar instanța i-a pus în vedere să depună înscrisuri. Potrivit mențiunilor din încheiere la următorul termen, din 19.12.2008, reclamantul a depus înscrisuri și a formulat concluzii pe fondul cauzei.

Prin urmare, instanța de fond nu a introdus alte părți în proces iar, prin sentința recurată s-a pronunțat exclusiv asupra cererii formulate fără a recunoaște vreun drept Baroului T, așa cum susține recurentul.

Nu se poate reține nici susținerea că prima instanță a eludat dispozițiilor Legii nr.3/17 01.1948 pentru desființarea Barourilor și înființarea Colegiilor de Avocați din România, modificată prin Legea 16/1948. Prima instanță a fost investită cu soluționarea unei cereri având ca obiect comunicarea unor informații de interes public în temeiul Legii 544/2001 și nu cu o cerere care să pună în discuție legalitatea înființării barourilor sau alte aspecte referitoare la profesia de avocat astfel încât, aplicabilitatea sau valabilitatea acestor acte normative, având în vedere obiectul cererii formulate, nu a făcut obiectul cercetării în primă instanță.

De asemenea, deși invocă dispozițiile art.105 Cod de procedură civilă recurentul nu a menționat actele de procedură îndeplinite cu nerespectarea formelor legale și nici nu a făcut dovada vreunei vătămări așa cum dispun prevederile procedurale invocate.

Raportându-se la înscrisurile depuse la dosar precum și la susținerile reclamantului, în considerentele sentinței recurate instanța de fond arată că reclamantul nu a probat faptul că a promovat examenul pentru intrarea în profesia de avocat precum și calitatea acestuia de avocat și nicidecum nu a constatat că reclamantul nu ar fi promovat examenul pentru intrarea în profesie, critica recurentului reclamant fiind neîntemeiată.

În ceea ce privește critica referitoare la dispozițiile legale aplicate de către instanța de fond se reține că, în răspunsul pe care pârâtul l-a comunicat reclamantului se arată că informațiile solicitate nu pot furnizate întrucât au un caracter secret potrivit art. 11 din OG 92/2003.

Soluționând cauza, în mod corect tribunalul a analizat incidența acestor dispoziții raportat atât la informația pe care o solicita reclamantul cât și la dispozițiile din Legea 544/2001.

Faptul că instanța nu s-a raportat și la dispozițiile Legii contenciosului administrativ 554/2004 nu atrage nelegalitatea sentinței, art.22 din Legea 544/2001 stabilind competența instanței de contencios administrativ în soluționarea plângerilor formulate de persoana vătămată în drepturile sale, prevăzute în această lege precum și cadrul legal general de soluționare a respectivelor plângeri.

Art.2 lit.b)din Legea 544/2001 definește informația de interes public ca fiind: "orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației".

Astfel,textul sus citat prevede expres faptul că,informația trebuie să privească activitatea sau să rezulte din activitățile unei autorități publice sau instituții publice.

Litera a) a articolului 2 din Lege prevede că: " prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar."

Ori, informația solicitată privește înregistrarea la organul fiscal a Baroului T care, față de prevederile exprese ale art.2lit.a din Legea 544/2001, nu este autoritate sau instituție publică.

Este adevărat că reclamantul s-a adresat unei instituții publice pentru a obține informația dar, datele privesc Baroul Tulcea ce nu este o instituție sau autoritate publică iar în raport de dispozițiile art.2 lit a și b din Legea 544/2001 în mod corect datele privind înregistrarea fiscală a baroului nu au fost furnizate.

- mult, așa cum a reținut instanța de fond, potrivit art.11 din OG 92/ 2003 pentru completarea Codului d e procedură fiscală informația solicitată constituie secret fiscal transmiterea datelor fiscale referitoare la contribuabili, fiind permisă numai dacă din acestea nu rezultă identitatea persoanei juridice.

Pe cale de consecință, față de considerentele sus expuse, Curtea apreciind ca neîntemeiate criticile recurentului reclamant,în conformitate cu art. 312 Cod de procedură civilă va respinge recursul menținând ca legală și temeinică sentința nr.2801/23.12.2008 a Tribunalului Tulcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în T,-, județul T, împotriva sentinței civile nr.2801 din 23.12.2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în T,- bis, județul T, având ca obiect obligare emitere adresă, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 06 aprilie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Jud.fond:

Tehnored.dec.jud.-

2 ex./05.05.2009

Președinte:Adriana Gherasim
Judecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 136/2009. Curtea de Apel Constanta