Alte cereri. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O M Â N I
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 194/2009
Ședința publică de la 05 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mona Gabriela Ciopraga judecător
JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor
JUDECĂTOR 3: Morina
Grefier: -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți COM Comuna, județul N și împotriva sentinței civile nr. 8 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- (nr. în format vechi 1682/2006).
La apelul nominal făcut în ședință publică, atât la prima, cât și la a doua strigare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța constată că prin cererea depusă la data de 04.03.2009, fila 16 dosar, recurenta-reclamantă a solicitat judecarea cauzei în lipsă. Totodată, constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, legal timbrat.
S-au verificat actele și lucrările dosarului și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a reținut în pronunțare.
C A:
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bacău sub nr. 1682/14.04.2006 reclamanții Com, sat, jud. N și au chemat în judecată pârâții Primarul mun. B și în contradictoriu cu care a solicitat următoarele:
1. obligarea Primarului mun. B să execute sentința civilă nr. 68/4.10.2000 pronunțată de Tribunalul Bacău și sancționarea acestui a cu amendă către stat începând cu data de 5.11.2000 și până la data punerii în executare a sentinței;
2. obligarea Primarului mun. B în solidar cu la plata de daune cominatorii către Com pentru întârziere în executarea sentinței civile nr. 68/4.10.2000, în valoare de 3.500 lei pe zi, începând cu data de 5.11.2000 și până la data punerii în executare a sentinței;
3. obligarea Primarului mun. B în solidar cu să plătească daune materiale în valoare de 70.000 Euro, în echivalent la cursul de schimb leu/Euro al din ziua plății,către Com și;
4. obligarea Primarului mun. B în solidar cu să plătească daune morale către Com și, în valoare de 100.000 Euro.
Pentru termenul din 3.05.2006 reclamanții au formulat o cerere de disjungere a primelor două capete de cerere. Totodată, reclamanții au formulat o cerere prin care au invocat incompatibilitatea președintelui completului de judecată. în cadrul dezbaterilor de la termenul din 3.05.2006 reclamantul a precizat, mai întâi, că această din urmă cerere nu reprezintă o cerere de recuzare; la sfârșitul dezbaterilor a precizat că înțelege să formuleze oral cerere de recuzare.
Pentru termenul din 16.05.2006 reclamanții au formulat o cerere de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea cererii de- la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr-. La această cerere a fost atașat certificatul nr- din 12.05.2006 eliberat de Înalta Curte de Casație și Justiție din care rezultă că, în temeiul art. 40 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecării dosarului nr. 1682/2006 până la soluționarea cererii de strămutare.
În baza acestui certificat, prin încheierea pronunțată la data de 17.05.2006, Tribunalul Bacăua luat act de suspendarea judecării cauzei de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 7788/2006.
La solicitarea Tribunalului Bacău, Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că dosarul nr. 7788/2006 a fost soluționat prin încheierea nr. 3163 din 29.09.2006. Din această încheiere rezultă că cererea de strămutare a fost respinsă.
Prin sentința civilă nr. 8 din 12.12.2008 Tribunalul Bacăua admis sesizarea de perimare și a constatat perimată acțiunea. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cu adresa nr- (Număr în format vechi 1682/2006) Biroul Arhiva Registratură din cadrul Tribunalului Bacău a sesizat constatarea perimării de către judecător privind cererea formulată de reclamanții Com și, cerere care a fost suspendata la data de 17.05.2006 in temeiul art. 242 pct. 1 din Codul d e procedură civilă, cauza rămânând in nelucrare, din vina părții, mai mult de un an.
Având in vedere prevederile art. 248 alin. 1 din Codul d e procedură civilă - potrivit cărora orice cerere de chemare in judecată care a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părții se perimă de drept - instanța a constatat perimată acțiunea.
În termen legal împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții Com - reprezentată prin administrator - și, solicitând, în principal, admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bacău în vederea continuării judecății, iar în subsidiar, admiterea recursului, rejudecarea excepției de perimare în sensul respingerii acesteia, repunerea pe rol a dosarului și trimiterea spre continuarea judecății la Tribunalul Bacău. Prin cererea de recurs, reclamanții au invocat următoarele:
Excepția de nulitate a încheierii/sentinței civile din 12.12.2008 pentru următoarele motive:
Instanța de fond a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă; în drept, sunt aplicabile dispozițiile art. 304 pct. 5, art. 105 alin. 2, art. 85, art. 86, art. 88, art. 89, art. 90 și art. 91 din Codul d e procedură civilă. Aceasta întrucât, pentru termenul din 12.12.2008, nu a fost îndeplinită procedura de citare cu reclamantul, în nume propriu. Acest viciu de procedură nu poate fi îndreptat în nici un fel, vătămarea fiind evidentă pentru că vine de la lege și pentru asigurarea procedurii de apărare în proces.
Un al doilea motiv de nulitate încheierii și a ședinței din 12.12.2008 îl reprezintă încălcarea art.261 pct. 5 și art. 129 alin. 4, 5 și 6 din Codul d e procedură civilă. Astfel:
- instanța nu a motivat în fapt și în drept de ce a respins cererile de probe invocate în apărare contra excepțiilor formulate de reclamanții din proces;
- instanța nu a pus în discuția părților din proces excepțiile procesuale invocate de reclamanți;
- judecătorul din dosarul de fond a fost recuzat în condițiile art. 24, art. 27 pct. 7 și 29 din Codul d e procedură civilă. Recuzarea este consemnată în încheierile premergătoare din dosar și este motivată în fapt și în drept, însă judecătorul recuzat a continuat să judece cauza, cu neobservarea formelor legale care prevăd sesizarea președintelui instanței de judecată în vederea trimiterii dosarului la un alt complet, fiind astfel încălcată competența instanței care urma să soluționeze cererea de recuzare.
Procedura de citare nu a fost legal îndeplinită nici cu reclamanta Com, fiind încălcate dispozițiile art. 89 alin. 1 și art. 92 din Codul d e procedură civilă. Com nu a fost legal citată la sediul din localitatea, com., jud. N; în loc de, cu litera, citația a fost trimisă în localitatea Botesti, cu litera. din acest motiv citația nu putea fi primită de reprezentantul legal.
Instanța s-a aflat în confuzie cu privire la reprezentantul legal al Com deoarece din B,-/3 nu este același cu care este administratorul societății. Administrator este tatăl, născut în 1934, iar fiul nu este nici administrator nici asociat. În lipsa unei delegații de reprezentare nu sunt legale încheierile premergătoare din dosarul de fond în care s-a consemnat că societatea are termen în cunoștință.
În ceea ce privește solicitarea formulată în subsidiar, recurenții au susținut următoarele:
Încheierea de suspendare a judecății se pronunță cu drept de recurs și se comunică părților. În lipsa comunicării încheierii de suspendare, perimarea nu poate interveni deoarece necontinuarea judecății nu s-a produs din culpa reclamanților.
Recursul nu este fondat.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 din Codul d e procedură civilă
Pentru termenul din 12.12.2008, când a pronunțată hotărârea recurată, procedura de citare a fost legal îndeplinită cu toate părțile, fiind pe deplin respectate dispozițiile art. 85, art. 87 - art. 91 din Codul d e procedură civilă. Prin urmare, nu se poate reține încălcarea formelor de procedură, prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, privind citarea. Dovada îndeplinirii de citare a reclamantului se află la fila 52 dosarului de fond, iar dovada citării reclamantei Com se află la fila 53 aceluiași dosar (fiind însă îndosariată ca ultimă filă, după fila 72). Ambele dovezi de îndeplinire a procedurii de citare conțin toate mențiunile prevăzute de art. 100 sub sancțiunea nulității. Citarea ambilor reclamanți s-a realizat la data de 4.12.2008, fiind astfel respectat termenul prevăzut de art. 89 din Codul d e procedură civilă.
Citarea reclamantei Com s-a realizat la sediul declarat prin cererea de chemare în judecată, în localitatea, com., jud. Primirea citației a fost refuzată, acesta a fost afișată conform art. 92 alin. 2 din Codul d e procedură civilă. Nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 88 alin. 3 ori 100 alin. 1 pct. 4 din Codul d e procedură civilă doar pentru faptul folosirii incorecte a diacriticilor în privința denumirii localității unde societatea își are sediul; citația a ajuns la destinatar care a refuzat să semneze de primire.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 teza I din Codul d e procedură civilă
Hotărârea recurată cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care s-a constatat perimarea judecării cererii de chemare în judecată. Instanța de fond nu era ținută să pună în discuți și să se pronunțe asupra altor excepții invocate de părți mai înainte de a fi soluționat sesizarea de perimare.
În ceea ce privește recuzarea judecătorului care a soluționat cauza se constată, pe de o parte, că o astfel de cerere nu a fost formulată în scris, iar dispozițiile art. 26 și art. 27 pct. 7 din Codul d e procedură civilă nu au fost în niciun fel invocate. În scris a fost formulată o cerere prin care reclamanții au invocat incompatibilitatea judecătorului. Incompatibilitatea reprezintă o instituție distinctă de recuzare și se limitează la motivele prevăzute de art. 24 din Codul d e procedură civil, motive a căror existență nu poate fi reținută în cauză și nici nu au fost reținute de judecătorul investit cu soluționarea acțiunii; de altfel, și reclamantul a precizat oral, la termenul din 3.05.2006, că cererea în discuție nu reprezintă o cerere de recuzare. Cererea de recuzare formulată de reclamantul oral la sfârșitul dezbaterilor care au avut loc la același termen nu a fost motivată în fapt și în drept.
Pe de altă parte, fiind sesizată în condițiile art. 252 alin. 1 din Codul d e procedură civilă (și în condițiile art. 252 alin. 2, adică pe cale de excepție, astfel cum în mod greșit au susținut recurenții), instanța nu putea face niciun alt act de procedură și nu putea soluționa nicio altă excepție ori cerere mai înainte de a fi soluționat sesizarea de perimare. Doar în condițiile în care instanța ar fi constatat că perimarea nu a operat ar fi fost ținută a face aplicarea art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea nr. 387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv să trimită cererea de recuzare formulată oral la termenul din 3.05.2006 la completul imediat următor care judecă în aceeași materie.
Nesoluționarea cererii de recuzare nu poate constitui niciunul dintremotivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 1, 3, 4 și 5din Codul d e procedură civilă, astfel cum au susținut recurenții. Același fapt nu poate fi temei pentru mai multe motive de casare, iar invocarea în drept a acestor motive este pur enumerativă și total străină cauzei. Doar în ceea ce privește necompetența instanței recurenții au adus și argumente, însă acestea nu sunt fondate întrucât judecătorul recuzat nu a soluționat cererea de recuzare; pe de altă parte, art. 304 pct. 3 are în vedere încălcarea normelor de competență generală, materială ori teritorială a tribunalului, iar nu a unui anumit judecător.
În ceea ce privește persoana care a re calitatea de reprezentant al Com susținerile din recurs sunt contrazise de prin chiar cererea de recurs, cerere în care reclamantul se declară atât administrator al Com, cât și parte care declară recursul în nume propriu. Pe de altă parte, recurenții nu au făcut nicio dovadă cu privire la identitatea administratorului Com, deși prin cererea depusă pentru termenul din 5.03.2009 au menționat că anexează procura de reprezentare a societății. Mai mult decât atât, în fața Tribunalului Bacău, la termenul din 3.05.2006, reclamantul a precizat că este unicul administrator al Com legitimându-se, în lipsa cărții de identitate care i-a fost solicitată de instanță, cu o legitimație de la Universitate având numărul 541/05.
Față de cele ce preced, curtea de apel urmează să mențină hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul, ca nefondat, declarat de recurenții-reclamanțiCOMComuna, județul N, prin administrator, și împotriva sentinței civile nr. 8 din 12 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- (nr. în format vechi 1682/2006), în contradictoriu cu intimatul-pârâtPRIMARUL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05 martie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
Red.
Red.
2 ex. 18 martie 2009
Președinte:Mona Gabriela CiopragaJudecători:Mona Gabriela Ciopraga, Vera Stănișor, Morina
