Alte cereri. Decizia 230/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 230
Ședința publică din data de 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, județul B șiADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul B, nr. 294, Corp A, sector 6, împotriva sentinței nr. 1570 din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta domiciliat în Nehoiu, str. 1 - 2.. 28 B,. 20, județul B și intimata pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE NEHOIU,cu sediul în Nehoiu,-, județul
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul reclamant prezent si asistat de avocat din Baroul Buzău, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 338 /28.01.2010, lipsă fiind DGFP B, Administrația Fondului pentru Mediu și Nehoiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru, iar recurentele prin intermediul cererilor de recurs solicită și judecata cauzei în lipsă, după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Apărătorul intimatului reclamant, avocat, având cuvântul arată că va răspunde mai întâi excepțiilor invocate de recurente astfel, față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenta Administrația Fondului pentru Mediu pentru prima dată în calea de atac, solicită respingerea ei ca nefondată, recurenta având calitate procesuală pasivă, fiind cel obligat în raportul juridic dedus judecății, în condițiile în care taxa de poluare constituie venit la bugetul fondului pentru mediu fiind gestionat de această recurentă.
Referitor la excepția nulității invocată de recurentă la instanța de recurs,arată că această problemă fi ridicată până la prima zi de înfățișare ce a urmat respectivei pretinse neregularități.
Pe fondul cauzei susține că cele două recursuri sunt neîntemeiate pe considerentul că prin instituirea taxei de poluare a fost încălcat un principiu primordial care guvernează raporturile dintre statele membre UE, cel al nediscriminării sub nicio formă dintre produsele autohtone cu un produs similar al unui alt stat membru. Astfel legea internă vine în contradicție cu dispozițiile comunitare, prioritar fiind dreptul comunitar, iar judecătorul național e dator să aplice normele comunitare, ceea ce s-a și întâmplat prin pronunțarea sentinței instanței de fond pe care consideră legală și temeinică, solicitând în acest sens respingerea recursului.
Depune în susținerea celor arătate concluzii scrise și solicită de asemenea potrivit dovezilor anexate acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Nehoiu și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună anularea actului administrativ fiscal, respectiv chitanța seria - 3B nr.- emisă de pârâta Administrația Finanțelor Publice Nehoiu și obligarea pârâtelor să-i restituie taxa de poluare în cuantum de 3002 lei, achitată cu ocazia înmatriculării unui autoturism în România, actualizată cu indicele de inflație, calculat până la momentul plății efective.
În motivarea cererii reclamantul arată că la data de 07.07.2008 a achiziționat un autoturism marca iar pentru înmatricularea autovehiculului în România a fost obligată la plata sumei de 3002 pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice Nehoiu.
Considera reclamantul că taxa de prima inmatriculare stabilita de art.214 Cod fiscal contravine art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, iar ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bas olicitat introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu motivat de faptul că taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, potrivit art. 1 din OUG nr. 50/2008.
La termenul de judecată din 20.10.2009 instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, Administrația Fondului pentru Mediu.
Prin sentința nr. 1570 din 17 noiembrie 2009 Tribunalul Buzăua admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE NEHOIU și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU și a obligat pârâtele în solidar la restituirea către reclamant a sumei de 3002 lei reprezentând taxa de poluare, reactualizată în raport de indicele de inflație la momentul plății efective.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că la data de 07.07.2008, reclamantul a cumpărat un autoturism marca, iar pentru a-l putea înmatricula i s-a impus plata sumei de 3002 lei cu titlu de taxa de prima înmatriculare in România.
Potrivit art. 214/1 -214/3, din Codul Fiscal si pct. 31/1-31/2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări in România de către persoana fizica sau juridica care face înmatricularea atât pentru autoturisme si autovehicule noi, cat si pentru cele rulate aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 90 paragraf 1 din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, niciun stat membru nu aplica direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica direct sau indirect produselor naționale similare.
Conform hotărârii in cauza Weigel ( 2004) obiectivul reglementarii comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor intre statele comunitare in condiții normale de concurenta prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii fata de produsele provenind din alte state membre.
Așadar, rostul acestei reglementari este de a interzice discriminarea fiscala intre mașinile second hand importate si cele similare autohtone, ori in România nu se percepe nici un fel de taxa pentru autoturismele înmatriculate aici cu ocazia reînmatriculării ca urmare a schimbării proprietarului.
Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului Fiscal, iar reclamantul a invocat nelegalitatea acestuia ca urmare a aplicării directe a reglementarii comunitare.
De la 1.01.2007 România este un stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art. 148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, iar parlamentul, președintele României si autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării.
Prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul R si-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale comunității dinainte de aderare.
Față de cele reținute mai sus, instanța a constatat ca in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate fata de dreptul național.Intrucât in România, stat comunitar, nu se percepe niciun fel de taxa pentru autoturismele înmatriculate aici cu ocazia reînmatriculării prin schimbarea proprietarului, dar se percepe o astfel de taxa pentru autoturismele înmatriculate deja in celelalte state comunitare si reînmatriculate in România, după aducerea acestora aici, instanța constata o diferența de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal si contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE.Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor, dezavantajându-se direct, sau indirect mașinile din celelalte tari ale Uniunii Europene in competiția cu produsele similare autohtone.
Întrucât tribunalul a constatat ca suma plătită de reclamanta nu a fost datorata potrivit legislației comunitare, taxa trebuia restituită.
Împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Buzăua formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Administrația Fondului pentru Mediu
Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct.9, 3041Cod de procedura civila, criticând hotărârea primei instanței care în mod eronat a admis acțiunea reținând faptul că suma plătită nu a fost datorată potrivit legislației comunitare.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susținut că taxa de poluare nu este contrară normelor comunitare, întrucât fac parte din OUG 50/2008.
De asemenea susține faptul că taxa a fost calculată la solicitarea reclamantului de către organul fiscal la acre acesta este înregistrat ca plătitor de impozite si taxe și trecut în contul Administrației Fondului pentru mediu în temeiul unor dispoziții imperative, dispoziții în vigoare a căror aplicare nu poate fi ignorată.
Față de cele susținute solicită admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, în recursul formulat a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dat fiind faptul că nu a avut calitate de parte în prima fază procesuală, respectiv la dezbaterea fondului.
Pe fond a criticat sentința pronunțată de prima instanță ca fiind nelegală și netemeinică prin aceea că a fost dată fără temei legal - art. 304 pct. 9.pr.civ, OUG nr. 50/2008 a instituit o nouă taxă, în acord cu principiile comunitare, care se plătește începând cu 01.07.2008, reclamantul achitând această taxă, care este conformă cu legislația europeană și acest act normativ a fost acceptat de Comisia Europeană ca fiind perfect compatibil cu aguis-ul comunitar, astfel încât taxa de poluare reglementată de OUG nr. 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE. o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import.
Susține recurenta că în forma publicată în aprilie 2008, OUG nr. 50/2008 stabilește, prin prevederile sale, măsuri care corespund pe deplin prevederilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. Comisia Europeană acceptând principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusă de Guvern, în care emisiile sunt luate în considerare la taxarea mașinilor Euro 4 și Euro 3, iar pentru autovehicule noi, cu o durată lungă de folosire, sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi criteriul principal de calcul fiind însă emisiile poluante, Comisia Europeană a recunoscând că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 corespunde normelor comunitare.
Mai arată recurenta că procedura demarată de Comisia Europeană împotriva României a fost ridicată în 29.01.2009, urmare faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Comisia Europeană necontestând niciodată instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, nici Curtea Europeană de Justiție a și nici Comisia Europeană nu au considerat vreodată că taxa specială de primă înmatriculare este nelegală, că încalcă tratatele comunitare sau nu ar trebui plătită.
De asemenea, mai arată că pentru aplicarea art. 90 din Tratatul CE și în special în vederea comparării regimului de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate cu cel al autovehiculelor de ocazie cumpărare pe loc, care constituie produse similare sau concurente, este necesar să se ia în considerare nu numai valoarea impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor naționale și produselor importate, ci și baza de impozitare și modalitățile de percepere a impozitului în cauză, sub acest aspect, consideră că reclamantul ar fi trebuit să producă probe din care să rezulte fără dubiu că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care acesta și-a achiziționat autoturismul.
Se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantului .
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041.pr. civ. Curtea reține următoarele:
Prima instanță a soluționat contestația si pe fond acțiunea reclamantului, întrucât art. 90 a din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Așadar, rațiunea acestei reglementări rezidă în înlăturarea discriminării fiscale între produsele importate si cele similare autohtone, ceea ce în România nu se percepea o astfel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate pe teritoriul său.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România cum de altfel prevede si constituția in art. 148, nu-și poate permite să ignore principiul primordialității aplicării normei comunitare cu caracter obligatoriu, fată de o normă internă contrară, cât si cel al proporționalității normei comunitare care in cazul nerespectării ei echivala cu negarantarea îndeplinirii tuturor obligațiilor asumate prin actul aderării, devenit Legea 157/2005, când s-a ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE, prin care cele două state s-au obligat să respecte dispozițiile tratatelor comunității dinainte de aderare( 1 mai 2007)
Revenind la speță, mai precis la criticile aduse de recurentă sentinței nr. 1570/17.11.2009 a Tribunalului Buzău, Curtea in considerarea celor ce preced conform prevederilor art. 304(1) rap. la art. 312 al. 1 Cod proc. civ. va respinge ca nefondat recursul, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
Cu privire la recursul formulat de Administrația Fondului pentru Mediu față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceasta, o va respinge ca nefondată, recurenta pârâtă având calitate procesuală, fiind obligată în raportul juridic dedus judecății, taxa de poluare, potrivit dispozițiilor OUG 50/2008 constituie venit la bugetul fondului pentru mediu.
În ceea ce privește motivul de recurs potrivit căruia, taxa achitată de reclamantă s-a perceput în temeiul OUG 50/2008, act normativ conform normelor comunitare, acceptat de Comisia Europeană, ca perfect compatibil cu aquis-ul comunitar, nu este fondat, întrucât obligația de plată a taxei de poluare pentru prima înmatriculare autoturismelor neînmatriculate în România, are caracter discriminatoriu, se aplică diferit pentru situații identice, scopul asigurării protecției mediului și îmbunătățirii calității aerului menționate în preambulul actului normativ, neputând fi realizat decât prin impunerea respectivei taxe de poluare, pentru toate autovehiculele, neavând importanță dacă au fost sau nu înmatriculate în România, or, prin impunerea taxei numai pentru prima înmatriculare se încalcă principiul nediscriminării produselor externe față de cele autohtone.
Față de aceste considerente, Curtea constată că, în mod corect, Tribunalul Buzău, a concluzionat că, a respectat procedura prevăzută de Legea 554/2004, acțiunea sa este admisibilă, prin plata taxei de poluare, ce a înlocuit taxa de primă înmatriculare și prin refuzul restituirii acesteia, reclamanta a fost vătămată în drepturile sale, are interesul legitim de a cere repararea prejudiciului
cauzat, egal cu suma plătită cu titlu de taxă specială și a folosului nerealizat reprezentat de dobânda legală așa cum este reglementată de art.1082 și 1084 cod civil și de OG nr.9/2000, hotărârea recurată nu este afectată de nelegalitate sau netemeinicie, recursurile nu sunt fondate, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civilă, să fie respinse.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, județul B șiADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul B, nr. 294, Corp A, sector 6, împotriva sentinței nr. 1570 din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în Nehoiu, str. 1 - 2.. 28 B,. 20, județul B și intimata pârâtăADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE NEHOIU,cu sediul în Nehoiu,-, județul
Obligă recurentele pârâte să plătească intimatului reclamant suma de 1200 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /6 ex./18.02. 2010
Dosar fond - al Tribunalului Buzău
Jud fond -
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
