Alte cereri. Decizia 273/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 273/CA
Ședința publică de la 04 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
Judecător: I - -
Grefier:
Pe rol fiind judecata cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurenții:, în contradictoriu cu intimații: Inspectoratul Regional Pentru Protecția Consumatorilor G- Oficiul Județean Pentru Protecția Consumatorilor V, Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor B, având ca obiect - obligația de a face, recurs împotriva sentinței numărul 271/CA/27.10.2008 a Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 27 aprilie 2009, fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 4 mai 2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă 271/CA din 27.10. 2008 Tribunalului Vaslui a respins cererea formulată de reclamanții, -, -, -, - în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Regional Pentru Protecția Consumatorilor G- Oficiul Județean Pentru Protecția Consumatorilor V, Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor
A respins cererea de ch emare în garanție formulată de reclamanți împotriva ch ematului în garanție Autoritate Națională pentru Protecția Consumatorilor
A reținut instanța de fond că, conform art. 2 din HG nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare salariul cuprinde: salariul de bază; sporuri la salariul de bază pentru vechimea în muncă, pentru condițiile în care își desfășoară activitatea, pentru munca desfășurată peste programul normal de lucru, pentru munca în timpul nopții, pentru îndeplinirea unor activității și responsabilități suplimentare funcției de bază; precum pentru rezultatele deosebite obținute în activitatea individuală, premiul anual; premii speciale.
Reclamanții sunt funcționari publici la Oficiul județean pentru protecția consumatorilor și potrivit dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. "a și b" din Legea nr. 188/1999, pentru activitatea desfășurată au dreptul la un salariu compus din salariul de bază și sporul pentru vechime în muncă.
Potrivit al. 2 art. 31, funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a făcut prin nr.OUG 92/2004 pentru anul 2005, nr.OG 2/2006 pentru anul 2006, OG nr. 6/2007 pentru anul 2007.
Sporul de stabilitate și de fidelitate nu au fost reglementate nici prin HG nr. 281/1993 și nici prin ordonanțele ce au reglementat drepturile salariale ale funcționarilor publici, astfel că nici reclamanții nu le pot solicita. Faptul că alte categorii de salariați beneficiază de aceste sporuri nu dă dreptul reclamanților de a solicita și a beneficia de aceste sporuri în lipsa unor reglementări în acest sens.
În ce privește sporul de confidențialitate prin art. 18 din nr.OUG 92/2004, art. 15 din OG nr. 2/2006, art. 15 din OG nr. 6/2007 s-au stabilit categoriile de funcționari ce beneficiază de acest spor, reclamanții nefiind cuprinși în categoria celor ce beneficiază de aceste drepturi.
În raport cu condițiile în care își desfășoară activitatea, legiuitorul a stabilit că pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții de muncă deosebite, se poate acorda un spor de până la 15 % din salariul de bază (art. 8 lit.,b" din HG nr. 281/1993). Personalul care poate beneficia de acest spor este menționat în hotărâre la art. 8 lit. b al. 1, funcționarii publici ce își desfășoară activitatea la oficiile pentru protecția consumatorilor nefiind menționați ca având dreptul să beneficieze de acest spor.
În consecință, nici reclamanții nu au dreptul la acest spor.
Nu se poate reține existența unei discriminări privind salarizarea, reglementarea drepturilor salariale fiind atributul parlamentului.
Pentru considerentele reținute mai sus instanța urmează să respingă ca nefondată cererea.
Ca o consecință a admiterii excepției privind lipsa calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, instanța va respinge și cererea de chemare în garanție formulată de Inspectoratul regional pentru protecția consumatorilor G - Oficiul județean pentru protecția consumatorilor
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanții, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie motivat de faptul că a dat o interpretare greșită textelor de lege invocate în susținerea cererii de ch emare în judecată, apreciind, în esență reclamanții, că atât timp cât aceste sporuri sunt prevăzute prin lege angajatorul are obligația de a face toate demersurile pentru acordare și plata lor.
Intimata nu a depus întâmpinare, ci doar ch ematul în garanție, prin care solicită respingerea recursului.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei constată recursul promovat ca fiind neîntemeiat pentru considerentele de mai jos.
Dispozițiile legale invocate și incidente sunt Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată în 2004 ( art. 29 devenit art. 31 în forma republicată a legii în anul 2007).
Potrivit art. 31 alin 3 " Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici. Art. 29 din Legea nr. 188/1999 a fost introdus prin Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției".
Reclamanții numiți în funcție au statut de funcționari publici, astfel încât, în privința salarizării, li se aplică Legea nr. 188/1999 și nu Codul muncii. Astfel, reclamanților li se aplică Legea 188/1999 față de statutul de funcționari publici în privința cărora legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea negocierii sporurilor solicitate în prezenta cauză și nici cuantumul acestora, astfel încât acțiunea de față este neîntemeiată. Conform art. 29 lit. c și d din Legea nr. 188/1999, devenit art. 31 prin republicare în 2006, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului. Astfel cum în mod corect a reținut și instanța de fond, sporurile solicitate de către reclamanți nu sunt reglementate nici de legea cadru privind salarizarea funcționarilor publici - Legea nr. 188/1999 - și nici de actele normative adoptate ulterior cu privire la acest aspect nu prevăd că funcționarii publici ar beneficia de sporurile de stabilitate și fidelitate, de confidențialitate și de suprasolicitare neuropsihică și stres.
Mai mult, confidențialitatea reprezintă în sistemul actual de salarizare al funcționarilor publici o obligație de serviciu (art. 45 din Legea 188/99), aceștia neputând divulga faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în exercitarea funcției publice și nu un argument pentru obținerea unor sporuri salariale.
Instanța mai reține că prin decizia nr. 78/5.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie obligatorie pentru instanțe în conf. art. 31 (fost art. 29) și art. 117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici republicată se interpretează în sensul că nu se pot negocia de către funcționarii publici prestațiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate și clauza de confidențialitate, în condițiile prevăzute de art. 25 și 26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporuri salariale în condițiile stabilite prin acte normative de salarizare a funcționarilor publici și de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, astfel cum sunt prevăzute de art. 29(actualmente 31) din legea privind statutul funcționarilor publici.
Decizia nr. 78/05.11.2007 aaf ost publicată în Monitorul Oficial nr. 553/22.07.2008, astfel încât, conform art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă dezlegarea dată problemei de drept adusă în discuție prin acțiunea introductivă și prin prezentul recurs este obligatorie pentru instanțe. Sporul de stabilitate și de fidelitate nu au fost reglementate nici prin HG nr. 281/1993 și nici prin ordonanțele ce au reglementat drepturile salariale ale funcționarilor publici, astfel că nici reclamanții nu le pot solicita. Faptul că alte categorii de salariați beneficiază de aceste sporuri nu dă dreptul reclamanților de a solicita și a beneficia de aceste sporuri în lipsa unor reglementări în acest sens.
În ceea ce privește același spor de confidențialitate, astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță, dispozițiile art. 18 din nr.OUG 92/2004, art. 15 din OG nr. 2/2006 și art. 15 din OG nr. 6/2007 stabilesc categoriile de funcționari ce beneficiază de acest spor, reclamanții nefiind cuprinși în categoria celor ce beneficiază de aceste drepturi, situație în care în mod corespunzător prima instanță a reținut că aceștia nu sunt îndreptățiți la plata acestui spor.
De asemenea, așa cum rezultă din dispozițiile art. 117 din Legea 188/1999 și cum a reținut și prima instanță se constată că sporurile salariale ce fac obiectul cauzei nu au fost reglementate de legislația specifică autorității sau instituției publice în care reclamanții își desfășoară activitatea.
Nici în ceea ce privește sporul de stabilitate și de fidelitate, acestea nu au fost reglementate nici prin HG nr. 281/1993 și nici prin ordonanțele ce au reglementat drepturile salariale ale funcționarilor publici, astfel că nici reclamanții nu le pot solicita. Faptul că alte categorii de salariați beneficiază de aceste sporuri nu dă dreptul reclamanților de a solicita și a beneficia de aceste sporuri în lipsa unor reglementări în acest sens.
În raport cu condițiile în care își desfășoară activitatea, legiuitorul a stabilit că pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată sau se desfășoară în condiții de muncă deosebite, se poate acorda un spor de până la 15 % din salariul de bază (art. 8 lit.,b" din HG nr. 281/1993). Personalul care poate beneficia de acest spor este menționat în hotărâre la art. 8 lit. b al. 1, funcționarii publici ce își desfășoară activitatea la oficiile pentru protecția consumatorilor nefiind menționați ca având dreptul să beneficieze de acest spor, condiții în care în mod corect prima instanță a concluzionat că reclamanții nu au vocație la sporurile solicitate, nefiind reglementate în mod expres de lege.
Raportat la aspectele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul promovat de reclamanții:, -, -, -, - împotriva sentinței nr. 271/CA din 27.10.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia
--- - - - I--
Grefier,
-
Red. -
Tehnored. /
Tribunalul Iași:
29.05.2009
2 ex.-
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Iulia
