Alte cereri. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 296/CA

Ședința publică de la 11 mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț

JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc

Judecător: I -

Grefier:

Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurent " " I, cu sediul în I,-, județul I, în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului I, având ca obiect - alte cereri, recurs împotriva sentinței numărul 27/CA/16.01.2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic care depune delegație de reprezentare pentru intimatul Primarul Municipiului I, lipsă fiind reprezentantul recurentei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se dă citire referatului cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual al dosarului care se află la al doilea termen de judecată.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul reprezentantei intimatului cu privire la excepția invocată din oficiu de către instanță, referitoare la nulitatea recursului, raportat la art. 302 Cod procedură civilă.

Consilier juridic, pentru intimat, solicită admiterea excepției de nulitate a recursului invocată de către instanță.

Instanța, constatând dezbaterile încheiate rămâne în pronunțare cu privire la excepția de tardivitate a recursului.

După deliberare;

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului de față;

Prin sentința civilă nr. 27/CA din 16.01.2009, Tribunalul Iașia respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanta "" I în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. I, privind anularea dispoziției nr. 2277/07.11.2007 emisă de către pârât.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că în baza raportului de inspecție fiscală nr. 72055/31.08.2007 Direcția Economică și Finanțe Publice Locale din Municipiul I, emite Decizia de impunere nr. 72054 din 31.08.2007 prin care stabilește în sarcina reclamantei "", printre alte obligații de plată față de bugetul local, și cele de a achita un impozit pe teren în cuantum de 3.457 lei (debit și accesorii calculate până la data de 31.08.2007) și un impozit pe clădiri în valoare de 4.357 lei, calculate pentru perioada 01.01.2004 - 31.12.2006.

Reclamanta formulează contestația nr. 71103 din 27.09.2007 împotriva deciziei de impunere nr. 72054/31.08.2007 și a raportului de inspecție fiscală nr. 72055/31.08.2007, contestație ce a fost respinsă de către pârâtul Primarul Municipiului I prin dispoziția nr. 2277 din 07.11.2007.

Reclamantul a înțeles să critice modul de stabilire a impozitului pe clădiri și pe teren iar criticile sale sunt considerate ca fiind nefondate de către tribunal.

Referitor la impozitul pe clădiri reclamanta afirmă că achitase anterior controlului, cu ordinul de plată 85/18.07.2006, suma restantă aferentă trimestrelor III și IV din anul 2005 iar organul fiscal a imputat-o asupra datoriilor aferente anului 2006 și, în acest mod, au fost calculate penalități nereale pentru anul 2005.

Această apărare nu se susține întrucât,conform disp. art. 111 alin. 2 lit. b din nr.OG 92/2003 (actualizată până la data de 23 iulie 2006): în situația în care contribuabilul nu stabilește creanța fiscală ce urmează a fi stinsă, organul fiscal va stinge mai întâi obligațiile fiscale principale cu termene de plată în anul curent, precum și accesoriile acestora, în ordinea vechimii.

Data înscrisă pe ordinul de plată nr. 85 (de 18.07.2006)este cea a momentului plății (art. 110 alin. 3 lit. a OG92/2003 actualizată până la data de 23 iulie 2006) și această dată coincide și cu momentul imputației plății, ceea ce atrage aplicarea art. 111 alin. 2 lit. b Cod procedură fiscală în forma sa în vigoare la epoca efectuării plății.

Afirmațiile reclamantei, potrivit cărora, i-au fost calculate penalități de întârziere pentru perioada 01.04.2004 - 01.07.2004, cu privire la care plătise deja debitele, nu sunt confirmate și de înscrisurile cauzei, astfel încât, vor fi respinse.

În ceea ce privește impozitul pe teren reclamanta este nemulțumită, în esență, de faptul că a fost calculat de către organul fiscal prin luarea în considerare a unei baze de impozitare ce a rezultat dintr-o greșită încadrare a terenului în zona B în loc de zona C,așa cum ar fi fost corect.

În sprijinul acestei idei, reclamanta arată că terenul său are același amplasament menționat în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, amplasament ce ar atrage încadrarea în zona C și plata corelativă a unui impozit inferior.

Critica reclamantei este respinsă.

Prin certificatul nr. 0041 din 30.04.1993 emis de către Ministerul transporturilor se atestă dreptul de proprietate al reclamantei asupra terenului în suprafață de 18.8422, situat în municipiul I,--56, jud.

Reclamanta vinde o parte din acest teren, conform contractului nr. 976/20.05.2003, pierzând în acest mod și ieșirea la strada - -.

Întrucât terenul rămas avea ieșirea la strada -, reclamanta a formulat către Primăria I cererea nr. 34.019/22.05.2003,de atribuire a unui nou număr la strada -, pentru schimbarea certificatului de înmatriculare.

Serviciul Urbanism și Controlul Disciplinei în Construcții din cadrul Primăriei admite la data de 03.06.2003 cererea "" I și atribuie terenului păstrat în proprietate adresa "strada - nr. 4 I", în loc de strada - -.

Conform art. 12 și 13 din nr.OG 36/2002 impozitul pe teren se stabilește anual, în sumă fixă pe metru pătrat de teren, în mod diferențiat în intravilanul localităților, pe ranguri de localități și zone iar încadrarea terenurilor pe zone se face de către Consiliile locale.

Consiliul Local Iaa doptat Hotărârea nr. 233 din 24 iunie 2002 prin care a aprobat încadrarea terenurilor situate în intravilanul municipiului I, în 4 categorii de zone A, B, C, D iar terenurile situate pe strada - fac parte din zona de impozitare B (fila 57 dosar).

Instanța reține că reclamanta a solicitat și a acceptat ca terenul său să primească o nouă adresă în strada, acceptând implicit și schimbarea încadrării terenului în zona de impozitare B, la data emiterii adresei nr. 34.019/03.06.2003 de către Serviciul de Urbanism fiind deja în vigoare Hotărârea Consiliului Local al mun. I nr. 233/2002.

Nu poate fi primită aserțiunea reclamantei, conform căreia, terenul său are același amplasament cu cel din certificatul de atestare a dreptului de proprietate deoarece, după înstrăinarea suprafeței de 1748,09. a rămas reclamantei un teren cu amplasare parțial diferită de cel inițial, amplasament ce nu mai permitea reclamantei să-și asigure accesul la strada - -,constituind singurul motiv de a cere atribuirea unei adrese la strada -.

În consecință, instanța a considerat că organul fiscal a calculat în mod corect impozitul pe teren, cu respectarea art. 12, 13 din OG36/2002, art. 258 din legea 571/2003 (codul fiscal) și a prevederilor Hotărârii Consiliului Local al mun. I nr. 233/2002.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta. Prin citație Curtea a pus în vedere recurentei să răspundă la excepția privind nulitatea recursului, excepție ce a fost invocată din oficiu la termenul din 06.04.2009 și pusă în discuția părților.

Cu privire la excepția invocată reclamanta recurentă susține că au fost respectate disp. art. 302 Cod procedură civilă, recursul fiind depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, respectiv la data de 10.02.2009, hotărârea instanței fiind comunicată cu încălcarea disp. art. 17 din Legea nr. 554/2004, respectiv cu 3 săptămâni mai târziu.

Cercetând cu prioritate excepția invocată, Curtea constată că este întemeiată pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. "c" Cod procedură civilă cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

Recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, care se socotește de la comunicarea hotărârii atacate și este deci de 15 zile, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. În cazul în care recursul nu a fost motivat în termenul legal, acesta este nul, cu excepția situațiilor în carese invocă motive de ordine publică ce pot fi ridicate și din oficiu de instanță, care este însă obligată să le pună în discuția părților. Dacă recursul nu a fost motivat prin declarația de recurs, motivele de casare trebuie depuse obligatoriu în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

În speță, nu numai că recurentul nu s-a conformat exigențelor art. 302 ind. 1 alin. 1 Cod procedură civilă, neindicând motivele de nelegalitate din art. 304 Cod procedură civilă pe care își întemeiază recursul, dar nu a formulat nici critici, care să poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare sau modificare prev. de art. 304 Cod procedură civilă.

Astfel, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinței instanței de fond, care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată de prima instanță și la argumentele folosite în fundamentarea acesteia.

Mai mult, recurenta nu și-a îndeplinit obligația impusă de textul de lege menționat nici în răspunsul scris la excepție, chiar dacă ar fi fost tardiv.

Așa fiind, în cazul în care dispoziția imperativă a legii nu a fost îndeplinită conform art. 306 Cod procedură civilă, instanța este obligată să constate nulitatea recursului.

În consecință, având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al art. 304 Cod procedură civilă, iar recurentul nu a formulat în general critici, cu atât mai puțin critici care să se circumscrie acestui cadru legal, Curtea urmează să constate nulitatea recursului, conform art. 302 ind. 1 alin. 1 lit. "c" Cod procedură civilă coroborat cu art. 306 alin. 3 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Constată nul recursul promovat de "" I împotriva sentinței civile nr. 278/CA/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.05.2009.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia

- - --- - I-

Grefier,

-

Red. -

Tehnored.

Tribunalul Iași:

19.05.2009

2 ex.-

Președinte:Leocadia Roșculeț
Judecători:Leocadia Roșculeț, Dan Mircea Tăbâltoc, Iulia

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 296/2009. Curtea de Apel Iasi