Alte cereri. Decizia 3179/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 3179
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta împotriva sentinței nr.365 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata reclamantă - - prin avocat lipsind recurenta pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru intimata reclamantă - - solicită respingerea recursului fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de fata;
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți sub nr.4647/-, reclamanta - - a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită contestația împotriva deciziei nr.13 din 2 iunie 2008 emisă de DGFP M, să anuleze această decizie și pe fond să admită contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr.77/27 martie 2008 emisă în baza raportului de inspecție fiscală nr.6780 din 26 martie 2008.
În motivarea cererii a aratat că a contestat în termen legal raportul de inspecție fiscală și decizia de impunere prin care - - a fost obligată la plata sumei de - lei, din care 73.500 lei cu titlu de vărsăminte pentru persoane cu handicap și 60973 lei cu titlu de majorări de întârziere.
Astfel, în mod greșit s-a reținut în raportul de inspecție fiscală că - - nu a respectat în totalitate prevederile art.43 alin.1 din OUG nr.102/1999 unde se precizează că persoanele juridice care nu respectă prevederile art.42 alin.1 au obligația de a plăti lunar către bugetul de stat suma egală cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care au fost încadrate persoane cu handicap.
Sancțiunea luată față de societate este nelegală, atâta timp cât s-a dovedit cu înscrisuri că au respectat întocmai prevederile art.43 alin.2 din OUG nr.102/1999, în sensul că au solicitat în fiecare trimestru pe perioada supusă controlului angajarea de personal cu handicap.
Motivarea că prin adresele emise nu s-au respectat instrucțiunile nr- privind aplicarea art.43 al.2 din OUG nr.102/1999 nu poate să atragă sub nici o formă culpa unității atâta timp cât AJOFM M avea obligația să răspundă în termenul legal la adrese, iar dacă le considera incomplete trebuia să comunice acest aspect și să solicite completarea lor.
De altfel, prin însăși adresa nr.2453/21.03.2008 AJOFM Maa rătat că în urma adresei nr.9209/04.08.2006 - - a solicitat angajarea unor persoane cu handicap, ceea ce înseamnă că societatea și-a exprimat intenția de a angaja personal cu handicap, ba mai mult AJOFM recunoaște că a transmis o listă cu persoanele cu handicap în vederea angajării.
După solicitarea de către societate pentru angajarea de personal cu handicap AJOFM Maî naintat o listă cu un număr de persoane cu handicap în vederea selecționării, fără însă ca la cea dată să aducă la cunoștință că adresele privind angajarea sunt incomplete și fără să transmită cum trebuie să fie întocmite adresele și ce trebuie să cuprindă în mod expres.
În mod greșit se reține în raportul de inspecție fiscală că au refuzat angajarea de persoane cu handicap întrucât chiar în urma unor adrese prin care solicitau angajarea de astfel de personal, au fost trimise anumite persoane din care unele nu au dorit să se angajeze luând în acest sens negație pe care au dus-o la AJOFM M, iar o persoană a fost angajată cu contract de muncă, societatea fiind astfel deschisă în privința angajării de persoane cu handicap.
Astfel, s - a încheiat contractul individual de muncă nr.274/05.04.2006 pentru, având certificat de handicap nr.1843/22.06.2005.
Deși au fost prezentate înscrisuri din care să rezulte că - - a solicitat trimestrial la AJOFM M repartizarea de personal cu handicap calificate în meseriile respective, înscrisuri care du la concluzia că au respectat întocmai prevederile Legii nr.519/2002 și se reține acest aspect, Direcția Generală a Finanțelor Publice se prevalează de faptul că nu au prezentat răspunsurile scrise de AJOFM
Aceste răspunsuri nu au fost prezentate tocmai din moticul că nu au fost date de însăși AJOFM M, instituție care avea obligația ca în termen de 30 de zile să răspundă solicitărilor sale, iar în cazul în care constata că adresele respective sunt incomplete trebuia să indice ce anume lipsește în vederea completării.
A anexat:- decizia nr.13/02.06.2008; raportul de inspecție fiscală; decizia de impunere; punctul de vedere al societății cu privire la raportul întocmit; adresele nr.8355/11.08.2004, 9978/30.09.2004, 12902/22.12.2004, 3801/20.04.2005, 6031/05.07.2005, 10426/31.10.2005, 12706/21.12.2005, 3520/30.03.2006, 7920/29.06.2006, 362/03.10.2006, adresa nr.2453/21.03.2008; adresa nr.11857/16.10.2006; contractul individual de muncă nr.274/05.04.2006.
Prin sentinta nr. 365 din 16.02.2009, Tribunalul M - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, a anulat decizia nr.13 / 2 iunie 2008 și decizia de impunere nr.77/27 martie 2008.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca prin Decizia de impune nr.77/27.03.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr.6780/26.03.2008, în urma unui control efectuat la - - DR TR S s-a stabilit că societatea datorează la bugetul general consolidat al statului suma de 134.473 lei reprezentând: fond de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap neîncadrate ( 73.500 lei) aferente perioadei 12.07.2004- 29.02.2008 și majorări de întârziere aferente calculate pentru perioada 12.07.2004 - 25.03.2008( 60973 lei).
Inspecția fiscală a constatat și a reținut prin Raportul de inspecție fiscală nr.6780/26.03.2008 că societatea a încălcat prevederile art.42 alin.2 din OUG nr.102/1999, modificată și completată prin Legea nr.519/2002 și Legea nr.343/2004 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
Inspecția fiscală a mai reținut că deși contestatoarea a solicitat trimestrial repartizarea de persoane cu handicap în perioada 01.07.2004 - 29.02.2008 în vederea încadrării lor, aceasta nu a putut să prezinte răspunsuri scrise deoarece prin solicitările făcute societatea nu a respectat Instrucțiunile nr.1008/20.05.2003 privind aplicarea art.43 alin.2 din OUG nr.102/1999 cu referire la protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, fapt confirmat de către AJOFM M prin adresa nr.2453/21.03.2008.
Tot prin aceeași adresă AJOFM M mai arată că în urma adresei nr.9209/04.08.2006 prin care contestatoarea a solicitat angajarea unor persoane cu handicap AJOFM M i-a înaintat acesteia o listă cu persoane din care să selecteze persoane cu handicap în vederea angajării, aspect pe care aceasta l-a refuzat, refuzând să participe și la Bursa Locurilor de Muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului.
Urmare a încălcării dispozițiilor legale, s-a constatat de către inspecția fiscală pe toate perioada verificată - - DTS nu a calculat, nu a înregistrat, declarat și virat în cuantumul legal stabilit fondul de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap, în sumă de 73.500 lei. Pentru faptul că societatea nu a calculat, evidențiat, declarat și virat obligația în cuantumul stabilit și la termenele legale de plată, organul fiscal a calculat până la data de 25.03.2008 majorări de întârziere, în sumă de 60.973 lei.
Prin decizia nr. 13 din 2 iunie 2008 DGFP Mar espins contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr.77/27.03.2008 reținâdn că, în fapt, - - pe perioada 12.07.2004- 29.02.2008, deși a solicitat trimestrial la AJOFM M repartizarea de persoane cu handicap calificate în meseriile respective, nu a putut să prezinte răspunsurile scrise de la AJOFM M, nu a selectat persoanele cu handicap în vederea angajării din lista pusă la dispoziție de AJOFM și nu a depus negația dată persoanelor care au refuzat angajarea, astfel că organele de control au stabilit în cina contestatoarei potrivit Deciziei nr.77/27.03.2008 sume suplimentare de plată în cuantum total de 73.500 lei, reprezentând fond de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap neîncadrate.
În drept, cauza își găsește soluționarea în prevederile art.42 alin.1 și art.43 alin.1 și 2 din OUG nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, modificată și completată prin Legea nr.519/2002 și Legea nr.343/2004 și art.78 alin.2 - 4 din Legea nr.448/2006.
Or, față de dispozițiile legale citate și de documentele depuse la dosarul cauzei se reține că - - DTS nu poate face dovada solicitării trimestriale cu privire la repartizarea persoanelor cu handicap în vederea încadrării în muncă prin răspuns scris al Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă, condiție imperativă pentru a pute fi exceptată de la plata lunară către bugetul de stat a unei sume egală cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar din data de 01.01.2007 nu a optat pentru una dintre următoarele obligații: să achite suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la art.78 alin.3 lit.a) din Legea nr.448/2006 sau să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate în sumă echivalentă așa cum se precizează la lit.b), fapt pentru care contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
Motivațiile contestatoarei nu au nici o relevanță în soluționarea favorabilă a contestației și nu pot fi reținute deoarece solicitarea privind repartizarea de persoane cu handicap în vederea încadrării în muncă se dovedește prin răspunsul scris al Agenției pentru Ocuparea Forței De Muncă, iar contribuabilul avea obligația legală să prezinte aceste răspunsuri cu ocazia inspecției fiscale, totodată avea obligația să înainteze documentație prevăzută de dispozițiile legale pentru întreaga perioadă.
Susținerile reclamantei în sensul că AJOFM M avea obligația ca în termen de 30 de zile să răspundă solicitărilor sale la adresele pe care le-a înaintat acesteia în intervalul 29 iunie 2004 - 3 august 2006 ( conform adresei nr.2453/21 martie 2008 emisă de AJPFM M la solicitarea DGFP M - fila 22 și filele 24-33) nu pot fi reținute întrucât acestea nu au fost întocmite cu respectarea instrucțiunilor nr- privind aplicarea art.43 alin.2 din OUG nr.102/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.519/2002.
Concret, adresele respective trebuiau să cuprindă informațiile enumerate în instrucțiuni cu privire la datele de identificare ale persoanei juridice, numărul de locuri vacante pentru persoanele cu handicap, pe categorii și grad de handicap, informații despre locurile de muncă vacante.
Reclamanta a facut însă dovada că la data de 5 aprilie 2006 avea încheiat contract individual de muncă cu salariatul, persoană care deține certificatul de încadrare în grad de handicap nr.2286/2006 ( filele 34-38).
În referatul întocmit de organele din cadrul DGFP M care au efectuat controlul ( filele 65-66) se precizează că acest aspect nu a fost comunicat organelor de inspecție fiscală în timpul controlului, ci a fost adus la cunoștința acestora odată cu depunerea contestației în scris.
Or, în această împrejurare organul de soluționare a contestației ar fi trebuit să dispună refacerea actului de control, emiterea deciziei de impunere urmând să fie în concordanță cu obligațiile fiscale suplimentare stabilite ca urmare a luării în considerare a contractului individual de muncă prezentat de reclamantă cu ocazia formulării contestației.
Pentru aceste considerente, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a dispus anularea deciziei nr.13 / 2 iunie 2008 și a deciziei de impunere nr.77 din 27 martie 2008.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs parata DGFP M, care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand, in esenta, ca solutia pronuntata in cauza a fost data cu incalcarea prevederilor legale in materie.
Prin intampinarea formulata la data de 17.06.2009, intimata reclamanta - - -.-.S a solicitat respingerea ca nefondat a recursului.
Examinand sentinta atacata prin prisma criticilor expuse in motivarea caii de atac, a actelor dosarului si a dispozitiilor legale aplicabile, Curtea apreciaza ca recursul este fondat, in speta fiind incident motivul de modificare prevazut de art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal, in conformitate cu care modificarea unei hotarari se poate cere daca este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Litigiul de fata are ca obiect contestatia formulata de reclamanta - - impotriva deciziei nr. 13 din 2 iunie 2008 emisa de DGFP M si a deciziei de impunere nr. 77/27.03.2008 emisa in baza raportului de inspectie fiscala nr. 6780 din 26 martie 2008, prin care a fost stabilita in sarcina reclamantei obligatia de plata a sumei de 134.473 lei reprezentand fond de solidaritate speciala pentru persoanele cu handicap pentru perioada 12.07.2004 - 29.02.2008 si penalitatile aferente.
Dispozitiile legale aplicabile spetei sunt OUG nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, modificata si completata prin Legea nr. 519/2002, Legea nr. 343/2004 si Legea nr. 448/2006, Instructiunile nr- privind aplicarea art. 43 alin.1 din OUG nr. 102/1999.
In raport de materialul probator administrat in cauza, Curtea constata ca in perioada 12.07.2004 - 31.12.2006 reclamanta nu a respectat obligatia legala de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati (art. 42 alin.1 din OUG nr. 102/1999 aprobata cu modificari prin Legea nr. 519/2002).
Acest aspect este, de altfel, recunoscut si de reclamanta care se prevaleaza de dispozitiile art. 43 alin.2 din OUG nr. 102/1999 aprobata cu modificari prin Legea nr. 519/2002, invocand faptul ca a adresat solicitari trimestriale catre AJOFM M in perioada 29 iunie 2004 - 3 august 2006, insa aceasta institutie nu i-a raspuns.
Dupa cum in mod corect a retinut si tribunalul, apararea reclamantei nu poate fi primita intrucat solicitarile adresate AJOFM nu respecta Instructiunile nr-, in sensul de a cuprinde informatii asupra datelor de identificare ale persoanei juridice, numarul de locuri vacante pentru persoanele cu handicap, pe categorii si grad de handicap, informatii despre locurile de munca vacante.
Tot astfel, faptul angajarii unei singure persoane cu handicap la data de 5 aprilie 2006 nu echivaleaza cu indeplinirea obligatiei legale de angajare pentru perioada in discutie (iunie 2004-decembrie 2006) si nu este de natura aoe xonera pe reclamnta de obligatia instituita prin art. 43 alin. 1, aceea ca in cazul in care nu sunt respectate prevederile art. 42 alin.1, agentii economici au obligatia de a plati lunar catre bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au fost incadrate persoane cu handicap.
Pentru perioada de dupa 01.01.2007, Legea nr. 448/2006 a instituit, prin art. 78 alin.3, obligatii alternative pentru persoanele juridice care nu angajeaza persoane cu handicap, anume sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au fost angajate persoane cu handicap sau sa achizitioneze produse sau servicii de la unitati protejate autorizate, pe baza de perteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat in conditiile mai sus aratate.
Conchizand asupra celor expuse, Curtea constata ca, urmare a incalcarii dispozitiilor legale mai sus mentinate de catre reclamanta - -, in mod corect s-a constatat de catre inspectia fiscala faptul ca reclamanta nu a calculat, inregistrat, declarat si virat in cuntumul legal fondul de solidaritate speciala pentru persoanele cu handicap, in suma de 73.500 lei, la care se adauga majorari de intarziere de 60.973 lei, al caror mod de calcul nici nu a fost contestat.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaza ca recursul formulat de parata DGFP M este fondat si, in temeiul art. 312 alin. 1 cu raportare la art. 304 pct.9 civ.Cod Penal, urmeaza a fi admis, va fi modificata sentinta instantei de fond, in sensul respingerii actiunii formulate de reclamanta - - -.-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva sentinței nr.365 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge contestația.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.Jud.-
Ex.2/17.07.2009
Jud.fond
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
