Alte cereri. Decizia 4297/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 4297
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea - - împotriva deciziei nr.3179 din 30 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit contestatoarea - - și intimata
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că au fost depuse motivele contestației în anulare și dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar contestatoarea a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform dispozițiilor art.242 Cod proc. civilă.
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința nr. 365 din 16.02.2009, Tribunalul M - Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, a anulat decizia nr.13 / 2 iunie 2008 și decizia de impunere nr.77/27 martie 2008.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut ca prin Decizia de impunere nr.77/27.03.2008 privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr.6780/26.03.2008, în urma unui control efectuat la - - DR TR S s-a stabilit că societatea datorează la bugetul general consolidat al statului suma de 134.473 lei reprezentând: fond de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap neîncadrate ( 73.500 lei) aferente perioadei 12.07.2004- 29.02.2008 și majorări de întârziere aferente calculate pentru perioada 12.07.2004 - 25.03.2008( 60973 lei).
Inspecția fiscală a constatat și a reținut prin Raportul de inspecție fiscală nr.6780/26.03.2008 că societatea a încălcat prevederile art.42 alin.2 din OUG nr.102/1999, modificată și completată prin Legea nr.519/2002 și Legea nr.343/2004 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată.
Inspecția fiscală a mai reținut că deși contestatoarea a solicitat trimestrial repartizarea de persoane cu handicap în perioada 01.07.2004 - 29.02.2008 în vederea încadrării lor, aceasta nu a putut să prezinte răspunsuri scrise deoarece prin solicitările făcute societatea nu a respectat Instrucțiunile nr.1008/20.05.2003 privind aplicarea art.43 alin.2 din OUG nr.102/1999 cu referire la protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, fapt confirmat de către AJOFM M prin adresa nr.2453/21.03.2008.
Tot prin aceeași adresă AJOFM M mai arată că în urma adresei nr.9209/04.08.2006 prin care contestatoarea a solicitat angajarea unor persoane cu handicap AJOFM M i-a înaintat acesteia o listă cu persoane din care să selecteze persoane cu handicap în vederea angajării, aspect pe care aceasta l-a refuzat, refuzând să participe și la Bursa Locurilor de Muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului.
Urmare a încălcării dispozițiilor legale, s-a constatat de către inspecția fiscală pe toate perioada verificată - - DTS nu a calculat, nu a înregistrat, declarat și virat în cuantumul legal stabilit fondul de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap, în sumă de 73.500 lei. Pentru faptul că societatea nu a calculat, evidențiat, declarat și virat obligația în cuantumul stabilit și la termenele legale de plată, organul fiscal a calculat până la data de 25.03.2008 majorări de întârziere, în sumă de 60.973 lei.
Prin decizia nr. 13 din 2 iunie 2008 DGFP Mar espins contestația formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr.77/27.03.2008 reținâdn că, în fapt, - - pe perioada 12.07.2004- 29.02.2008, deși a solicitat trimestrial la AJOFM M repartizarea de persoane cu handicap calificate în meseriile respective, nu a putut să prezinte răspunsurile scrise de la AJOFM M, nu a selectat persoanele cu handicap în vederea angajării din lista pusă la dispoziție de AJOFM și nu a depus negația dată persoanelor care au refuzat angajarea, astfel că organele de control au stabilit în cina contestatoarei potrivit Deciziei nr.77/27.03.2008 sume suplimentare de plată în cuantum total de 73.500 lei, reprezentând fond de solidaritate specială pentru persoanele cu handicap neîncadrate.
În drept, cauza își găsește soluționarea în prevederile art.42 alin.1 și art.43 alin.1 și 2 din OUG nr.102/1999 privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, modificată și completată prin Legea nr.519/2002 și Legea nr.343/2004 și art.78 alin.2 - 4 din Legea nr.448/2006.
Or, față de dispozițiile legale citate și de documentele depuse la dosarul cauzei s-a reținut că - - DTS nu poate face dovada solicitării trimestriale cu privire la repartizarea persoanelor cu handicap în vederea încadrării în muncă prin răspuns scris al Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă, condiție imperativă pentru a pute fi exceptată de la plata lunară către bugetul de stat a unei sume egală cu salariul minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar din data de 01.01.2007 nu a optat pentru una dintre următoarele obligații: să achite suma datorată la bugetul de stat în condițiile prevăzute la art.78 alin.3 lit.a) din Legea nr.448/2006 sau să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate în sumă echivalentă așa cum se precizează la lit.b), fapt pentru care contestația a fost respinsă ca neîntemeiată.
S-a apreciat că motivațiile contestatoarei nu au nici o relevanță în soluționarea favorabilă a contestației și nu pot fi reținute deoarece solicitarea privind repartizarea de persoane cu handicap în vederea încadrării în muncă se dovedește prin răspunsul scris al Agenției pentru Ocuparea Forței De Muncă, iar contribuabilul avea obligația legală să prezinte aceste răspunsuri cu ocazia inspecției fiscale, totodată avea obligația să înainteze documentație prevăzută de dispozițiile legale pentru întreaga perioadă.
Susținerile reclamantei în sensul că AJOFM M avea obligația ca în termen de 30 de zile să răspundă solicitărilor sale la adresele pe care le-a înaintat acesteia în intervalul 29 iunie 2004 - 3 august 2006 ( conform adresei nr.2453/21 martie 2008 emisă de AJPFM M la solicitarea DGFP M - fila 22 și filele 24-33) nu au fost reținute întrucât acestea nu au fost întocmite cu respectarea instrucțiunilor nr- privind aplicarea art.43 alin.2 din OUG nr.102/1999 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.519/2002.
Concret, adresele respective trebuiau să cuprindă informațiile enumerate în instrucțiuni cu privire la datele de identificare ale persoanei juridice, numărul de locuri vacante pentru persoanele cu handicap, pe categorii și grad de handicap, informații despre locurile de muncă vacante.
Reclamanta a făcut însă dovada că la data de 5 aprilie 2006 avea încheiat contract individual de muncă cu salariatul, persoană care deține certificatul de încadrare în grad de handicap nr.2286/2006 ( filele 34-38).
În referatul întocmit de organele din cadrul DGFP M care au efectuat controlul ( filele 65-66) se precizează că acest aspect nu a fost comunicat organelor de inspecție fiscală în timpul controlului, ci a fost adus la cunoștința acestora odată cu depunerea contestației în scris.
Or, în această împrejurare organul de soluționare a contestației ar fi trebuit să dispună refacerea actului de control, emiterea deciziei de impunere urmând să fie în concordanță cu obligațiile fiscale suplimentare stabilite ca urmare a luării în considerare a contractului individual de muncă prezentat de reclamantă cu ocazia formulării contestației.
Pentru aceste considerente, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a dispus anularea deciziei nr.13 / 2 iunie 2008 și a deciziei de impunere nr.77 din 27 martie 2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta DGFP M, care a criticat-o pentru nelegalitate, sustinand, in esenta, ca solutia pronuntata in cauza a fost data cu incalcarea prevederilor legale in materie.
Prin decizia nr.3179 din 30 iunie 2009, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul, a modificat sentința în sensul că a respins contestația.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că n perioada 12.07.2004 - 31.12.2006 reclamanta nu a respectat obligația legală de a angaja persoane cu handicap cu contract individual de munca intr-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați (art. 42 alin.1 din OUG nr. 102/1999 aprobata cu modificări prin Legea nr. 519/2002).
Acest aspect este, de altfel, recunoscut si de reclamanta care se prevalează de dispozițiile art. 43 alin.2 din OUG nr. 102/1999 aprobata cu modificări prin Legea nr. 519/2002, invocând faptul ca a adresat solicitări trimestriale către AJOFM M in perioada 29 iunie 2004 - 3 august 2006, însă aceasta instituție nu i-a răspuns.
S-a reținut că solicitările adresate AJOFM nu respecta Instrucțiunile nr-, în sensul de a cuprinde informații asupra datelor de identificare ale persoanei juridice, numărul de locuri vacante pentru persoanele cu handicap, pe categorii si grad de handicap, informații despre locurile de munca vacante.
Tot astfel, faptul angajării unei singure persoane cu handicap la data de 5 aprilie 2006 nu echivalează cu îndeplinirea obligației legale de angajare pentru perioada in discuție (iunie 2004-decembrie 2006) si nu este de natura aoe xonera pe reclamanta de obligația instituita prin art. 43 alin. 1, aceea ca in cazul in care nu sunt respectate prevederile art. 42 alin.1, agenții economici au obligația de a plăti lunar către bugetul de stat o suma egala cu salariul minim brut pe tara înmulțit cu numărul de locuri de munca in care nu au fost încadrate persoane cu handicap.
Pentru perioada de după 01.01.2007, Legea nr. 448/2006 a instituit, prin art. 78 alin.3, obligații alternative pentru persoanele juridice care nu angajează persoane cu handicap, anume sa plătească lunar către bugetul de stat o suma reprezentând 50% din salariul de baza minim brut pe tara înmulțit cu numărul de locuri de munca in care nu au fost angajate persoane cu handicap sau sa achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat in condițiile mai sus arătate.
Curtea a constatat că, urmare a încălcării dispozițiilor legale mai sus menținute de către reclamanta - -, in mod corect s-a constatat de către inspecția fiscala faptul că reclamanta nu a calculat, înregistrat, declarat si virat in cuantumul legal fondul de solidaritate speciala pentru persoanele cu handicap, in suma de 73.500 lei, la care se adaugă majorări de întârziere de 60.973 lei, al căror mod de calcul nici nu a fost contestat.
Prin contestația în anulare formulată de salubritatea în contradictoriu cu Mas olicitat anularea deciziei nr.3179/30.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA și reluarea judecării cauzei.
În motivarea contestației în anulare se arată că instanța de recurs, la pronunțarea deciziei, a omis să observe că prin adresa nr.2453/21.03.2008 Maa rătat că societatea a solicitat angajarea de persoane cu handicap, ceea ce echivalează cu manifestarea intenției de a-și angaja personal cu handicap.
Contestatoarea arată că instanța a omis să observe că, în raportul de inspecție fiscală s-a reținut în mod greșit că a refuzat angajarea de persoane cu handicap, întrucât în urma adreselor prin care solicita angajarea unui astfel de personal au fost trimise persoane care au refuzat să se angajeze.
Precizează contestatoarea că instanța nu a ținut cont că, trimestrial, societatea a solicitat la. M repartizarea de personal cu handicap, înscrisuri care demonstrează că au fost respectate prevederile Legii nr.519/2002.
În drept, contestatoarea și-a întemeiat contestația pe dispozițiile art.317-321. proc. civ.
Examinând contestația în anulare, Curtea o apreciază neîntemeiată:
Contestația în anulare, cale extraordinară de retractare este deschisă exclusiv pentru situațiile de la art.317 proc. civ. (necompetența sau vicii privind procedura citării) și art.318 proc. civ. (greșeală materială sau nepronunțarea asupra unui motiv de recurs).
În speță, decizia instanței de recurs a fost criticată pentru omisiunea instanței de a observa anumite înscrisuri considerate de contestatoare relevante și esențiale în soluționarea recursului.
Contestația în anulare poate fi exercitată numai dacă instanța de recurs a omis să analizeze un motiv de modificare sau casare cu care a fost învestită și doar în situația în care recursul a fost respins sau admis în parte.
Cum în speță, contestatoarea n-a avut calitatea de recurentă care să învestească instanța cu vreun motiv de modificare sau casare a deciziei pronunțată de instanța de control și cum recursul a fost admis și modificarea a fost totală, curtea apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art.318 teza a II-a proc. civ. astfel că urmează a respinge contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea - - împotriva deciziei nr.3179 din 30 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
2ex/27.11.2009
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
