Alte cereri. Decizia 461/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.461/CA
Ședința publică din data de 28 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios - administrativ declarat de recurenta pârâtă DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T - cu sediul în T,- Bis, județul T, împotrivaSentinței civile nr.1450 din 22 iulie 2009pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul-reclamant - domiciliat în T,-, -C,.2,.11, județul T, având ca obiect anulare decizie.
Dosarul a avut termen de judecată la data de 21 octombrie 2009 când Curtea a constatat cauza în stare de judecată și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 28 octombrie 2009 când s-a pronunțat prin prezenta.
CURTEA,
Asupra recursului în contencios - administrativ de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.1316/88/05.06.2009 pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamantul a solicitat anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 677/21.07.2008, și obligarea pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice T - Administrația Finanțelor Publice T la restituirea sumei de 2.300 lei, actualizată cu dobânda legală, sumă ce reprezintă taxa de poluare achitată.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 2007 cumpărat un autoturism second - hand, marca Renault, an fabricație 2005, neînmatriculat în România, iar pentru înmatriculare a achitat taxa de poluare calculată prin Decizia nr. 677/21.07.2008 respectiv suma de 2.300 lei, însă pentru că prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008, în baza cărora s-a realizat calculul, sunt reglementări contrare legislației comunitare, neputând fi aplicate în dreptul intern, s-a solicitat T restituirea sumei cu cererea nr. 5831/18.05.2009, care a refuzat, prin adresa nr. 5831/09.06.2009, fiind comunicat acest refuz.
A mai susținut că prevederile art.4 lit.a din nr.OUG50/2008 sunt contrare prevederilor Tratatului de aderare a României la or, conform art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, legea comunitară este aplicabilă cu prioritate față de cea națională, iar potrivit art. 25 CE, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, fiind interzis statelor membre și să aplice produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor similar naționale, în acest sens pronunțându-se și instanțele judecătorești.
In drept, s-au invocat prevederile art. 11 din Constituție, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, art. 25 și art. 90 din Tratatul CE.
Prin întâmpinare, pârâtaa solicitat, în temeiul art.57 Cod de procedură civilă și art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, întrucât taxa de poluare se constituie venit la Fondul pentru Mediu. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin Sentința civilă nr.1450/22.07.2009, Tribunalul Tulceaa admis cererea având ca obiect anulare decizie de calcul a taxei de poluare pentru autovehicul, formulată de către reclamant, a anulat Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 677/21.07.2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice T și a obligat pârâta - Administrația Finanțelor Publice T să restituie reclamantului suma de 2.300 lei, încasată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală ce se va calcula de la data plății și până la restituirea efectivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat, în anul 2007, un autoturism marca RENAULT, fabricat în anul 2005, iar pentru înmatriculare în România a plătit o taxă de poluare, în cuantum de 2.300 lei, calculată conform deciziei nr. 677/21.07.2008 emisă de către Administrația Finanțelor Publice - T, după cum rezultă din chitanța seria - 3B nr. -/21.07.2008.
Reclamantul s-a adresat instituției pârâte pentru restituirea acestei taxe (cererea nr. 5831/18.05.2009), considerată discriminatorie în raport cu prevederile europene, însă prin adresa nr. 5831/09.06.2009 i s-a comunicat că taxa este legal plătită și nu poate fi restituită.
In susținerea refuzului de restituire a taxei s-au invocat prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008.
Problema dedusă judecății constă în a lămuri dacă taxa de poluare a cărei plată este prevăzută ca obligatorie de textele de lege anterior invocate, contravine Tratatului Constitutiv al Uniunii Europene - art. 90, paragraful 1, urmând ca analiza dispozițiilor nr.OUG 50/2008 privitoare la problema dedusă judecății, să aibă în vedere și dispozițiile art. 11 și 148 din Constituția României, Legii nr. 157/2005, și jurisprudenței Curții de Justiție.
Astfel, se constată că, în reglementarea internă, a fost introdusă inițial o taxă de primă înmatriculare a autoturismelor prin Legea nr. 343/2000, modificată prin nr.OUG 110/2006, art. 2142)- 2143)incluse în Codul fiscal stabilind obligația achitării, modul de calcul al taxei, și scutirile de la plata acesteia.
Prin nr.OUG 50/21 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial din 25 aprilie 2008, s-au abrogat art. 2141)- 2143)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind stabilit, prin același act normativ cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehiculele care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Astfel, potrivit art. 4 din nr.OUG 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și respectiv la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire în art. 3 și 9 (forma în vigoare la data achitării taxei).
Din prevederile legale arătate, rezultă că taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi, cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state, și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de 1 iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
In conformitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Art. 90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
In speță, taxa de poluare s-a instituit atât pentru autoturismele noi, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, dar și pentru autovehiculele second - hand provenite din state membre UE sau alte state, dar o atare taxă nu este prevăzută și pentru autovehiculele deja înmatriculate, cu toate că gradul de poluare al acestora este același cu cel produs de autovehiculele second - hand importate, uneori chiar mai mare.
Însă, normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, ceea ce rezultă din Constituția României, din jurisprudența Curții Europene de Justiție, precum și din prevederile Legii nr. 157/2005.
Astfel, potrivit art. 11 alin. 1 și 2 din Constituție, statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".
Art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție statuează că, urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderareParlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2.
Din prevederile constituționale citate și față de Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, rezultă că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Constituire a Uniunii Europene are caracter obligatoriu pentru statul român.
Chiar dacă statul român a adoptat și prin introducerea art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008, norme de discriminare fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, se constată că dispozițiile dreptului comunitar au prioritate față de dreptul național, în temeiul principiului supremației dreptului comunitar. Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de în cauzele Enel (15 iulie 1964), precum și delle Finanze dello Stato a (9 martie 1978).
Potrivit considerentele, redate în aceste hotărâri, la intrarea în vigoare a Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Membrei, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că "o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională".
In consecință, judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale în așa fel încât, drepturile prevăzute în Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autovehiculelor second - hand este discriminatorie, în sensul art.90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clarificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
In aceste condiții, este evident că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea autoturismelor second -hand contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Cum România este stat membru al Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2007, sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia, cum sunt și organele fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrar normelor dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precizate, dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumată de România ca stat membru.
Intr-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate, recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Relativ la incidența dispozițiilor art. 57 alin. 1 Cod proc. civ. pentru a justifica citarea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse prin textul de lege menționat pentru că T, pârâta în cauză nu cheamă în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, ci o instituție care a beneficiat de fondurile încercate cu titlu de taxă de poluare.
Având în vedere argumentele prezentate, instanța a admis acțiunea, a anulat decizia de calcul nr. 677/21.07.2008 și a obligat pârâta să restituie reclamantului suma de 2300 lei încasată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală calculată de la data plății și până la data restituirii integrale către contribuabil pentru că numai astfel se poate realiza o justă și completă reparație a prejudiciului încercat de acesta, aflat într-o situație în care i s-a produs o pagubă prin acțiunea culpabilă a organului fiscal al statului.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs pârâtaDirecția Generală a Finanțelor Publice T, în temeiul art.304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă, criticând-o ca fiind netemeinică pentru următoarele motive:
- plata taxei pe poluare este o operațiune obligatorie și prealabilă înmatriculării stabilită în mod operativ prin OUG nr.50/2008;
- OUG nr.50/2008 stabilește prin prevederile sale măsuri care corespund dispozițiilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal;
- instanța a apreciat în mod greșit faptul că reînmatricularea autovehiculului de către reclamant ar încălca normele europene la care România este parte, dat fiind faptul că principiile care stau la baza variantei finale de calcul a taxei auto propuse de Guvernul României au fost acceptate de către Comisia Europeană în sensul că emisiile de sunt luate în calcul pentru taxarea mașinilor cu euro 3 și euro 4, iar pentru autoturismele noi se calculează coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, respectându-se în acest caz principiul "poluatorul plătește".
Examinând cauza prin prisma argumentelor invocate în susținerea motivelor de recurs întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.8 si 9.pr.civ. dar si potrivit art.3041Cod procedură civilăCurtea constată că recursul nu este fondat.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. este incident numai atunci când instanța, interpretând greșit actul dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Recurenta nu a arătat în ce constă în speță incidența acestui motiv de recurs. Astfel, raportat la obiectul acțiunii reclamantei, Curtea constată că nu s-a pus problema stabilirii naturii juridice sau a conținutului vreunui act juridic, în sensul acestui text de lege, instanța examinând, în limitele învestirii, îndeplinirea condițiilor stabilite de lege pentru exercitarea acțiunii în contencios administrativ. Prin urmare, motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.8 pr.civ. nu este incident în speță.
Nefondate sunt si criticile aduse hotărârii, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Potrivit OUG nr.50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxa pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) si N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite in privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003 (art 3). Autoturismul reclamantului nu intra in categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art 3 alin 2 si art 9 alin.1). Obligatia de plata a taxei intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art 4 lit a), fara ca textul sa faca distinctia nici intre autoturismele produse in Romania si cele in afara acesteia, nici intre autoturismele noi si cele second-hand. Deoarece OUG a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2008 (art 14 alin 1), rezulta ca taxa pe poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, nu si pentru cele aflate deja in circulatie inmatriculate in tara. Taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta (art 5 alin 1).
Pentru a interpreta corect acest act normativ si a identifica intenția legiuitorului, trebuie utilizata interpretarea teleologica (dupa scop): In expunerea de motive care insoteste proiectul de lege privind aprobarea OUG 50/2008 depus la Parlament sub nr PL-x 536/10.09.2008 si disponibil pe site-ul Camerei Deputatilor, este mentionat in mod expres ca daca nu s-ar fi promovat acest act normativ, o consecinta ar fi fost facilitarea intrarii in Romania a unui numar foarte mare de autovehicule second hand cu vechime peste 10 ani, care ar fi fost achizitionate datorita pretului foarte mic. Asadar, se vrea ca taxa pe poluare, al carui scop este, in principiu, corect - `poluatorul plateste` -, sa aiba ca efect imediat diminuarea introducerii in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru.
Art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor sate membre, impozite interne de orice natura, mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect produselor nationale similare".
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulatie a marfurilor. Acest articol se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina fiscala mai consistenta produselor provenite din alte state membre, in comparatie cu produsele interne.
Organele fiscale din Romania au invocat legalitatea incasarii taxei, ca urmare a aplicarii dreptului intern, respectiv a OUG 50/2008. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicarii directe a reglementarii comunitare.
Instanta constata ca, intr-adevar, in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate fata de dreptul national. Acesta rezulta din doua argumente:
Constitutia Romaniei: De la 1 ian 2007, Romania este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148 din Constitutie, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, statul nostru si-a asumat obligatia de a respecta dispozitiile din tratatele originare ale Comunitatii, dinainte de aderare.
OUG nr. 50/2008 este contrara art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, intrucat este destinata sa diminueze introducerea in Romania a unor autoturisme second-hand deja inmatriculate intr-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare in acest litigiu (Germania), favorizand astfel vanzarea autoturismelor second-hand deja inmatriculate in Romania si, mai recent, vanzarea autoturismelor noi produse in Romania. Or, dupa aderarea Romaniei la UE, acest lucru nu este admisibil cand produsele importate sunt din alte tari membre ale UE, atat timp cat norma fiscala nationala diminueaza sau este susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor (, hotararea din 7 mai 1987, cauza 193/85, Co- Srl delle finanze dello Stato - in speta, taxa menita sa descurajeze importul de banane in Italia).
Asupra incalcarii art 90 din Tratat prin crearea unui tip similar de diferenta de tratament s-a pronuntat Curtea de la Luxembourg prin hotararea din 11 august 1995, cauzele reunite C-367/93 la C-377/93, BV der en (discriminare intre vinurile din Luxemburg si vinurile din fructe provenite din alte state membre), sau prin hotararea din 7 mai 1987, cauza 184/85, Comisia Italia (bananele importate in Italia si fructele cultivate in Italia).
Rezulta ca in mod corect a prima instanța a procedat la admiterea acțiunii reclamantului, astfel cum a formulat-
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursulîn contencios - administrativ declarat de recurenta pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice T - cu sediul în T,- Bis, județul T, împotrivaSentinței civile nr.1450 din 22 iulie 2009pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - domiciliat în T,- -C,.2,.11, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 28 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
tehnoredactat dec.jud.- -/2 ex /18.12.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
