Alte cereri. Decizia 50/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 50/CA
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tăbâltoc Dan Mircea
JUDECĂTOR 2: Obreja Manolache Iustinian
Judecător - G -
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
contestator -, domiciliat în S,-,județul S, în contradictoriu cu intimatul TRIBUNALUL SUCEAVA - COLEGIUL DE CONDUCERE, contestație în anulare împotriva deciziei numărul1144 din 13 septembrie 2007 Curții de Apel Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul -, personal, lipsă fiind reprezentantul intimat ului - TRIBUNALUL SUCEAVA - COLEGIUL DE CONDUCERE.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatul cauzei de către grefier.
Instanța pune în vedere contestatorului să precizeze temeiul de drept al contestației în anulare, respectiv care din situațiile prevăzute de art. 317 și art.318 Cod procedură civilă este incidentă.
Contestatorul -- susține că temeiul de drept al contestației este art.318 Cod procedură civilă, cazul că hotărârea contestată este rezultatul unei erori materiale.
Instanța acordă cuvântul pentru dezbateri, nemaifiind formulate cereri și constatându-se cauza în stare de judecată.
Contestatorul -- solicită admiterea contestației și depune concluzii scrise, pe care le susține și verbal.
Instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra contestației în anulare de față;
Prin decizia nr. 1144/13.09.2007 a Curții de Apel Suceava, a fost respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul -, contra sentinței civile nr. 819/26.04.2007 a Tribunalului Suceava.
A reținut instanța de recurs că, prin acțiunea în contencios administrativ introdusă la Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr. 1256/86 din 26.02.2007, reclamantul -- în contradictoriu cu pârâtul Colegiul de Conducere de la Tribunalul Suceava, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze hotărârea nr. 11 din 23.02.2007, adoptată de aceasta din urmă.
În motivarea acțiunii în contencios administrativ, reclamantul a arătat că are calitatea de grefier-arhivar la Tribunalul Suceava și că urmare activității desfășurate în anul 2006, din partea secției a obținut calificativul "foarte bine", dar cu toate acestea Colegiul de Conducere al Tribunalului Suceava nu a votat în sensul de a i se acorda salariul de merit.
A mai arătat reclamantul că atâta vreme cât nu au fost stabilite anterior pronunțării acestei hotărâri criteriile de performanță ce au stat la baza stabilirii salariilor de merit se impunea ca și el să se regăsească printre cei votați de a primi salariul de merit.
Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 819 din 26.04.2007, a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ.
Recursul reclamantului a fost respins ca nefondat, avându-se în vedere următoarele:
Este de necontestat că recurentul pentru anul 2006 fost apreciat cu calificativul "foarte bine".
Este de reținut că la data de 23.02.2007 când Colegiul de Conducere de la Tribunalul Suceavaa aprobat salariile de merit pentru personalul auxiliar din cadrul Tribunalului Suceava, prin Hotărârea nr. 11, nu existau criterii pentru acordarea salariilor de merit.
În acest context cum nici Legea nu stabilește expres criteriile pentru acordarea salariilor de merit ci face referiri doar că "pentru rezultate deosebite în activitatea desfășurată, în urma aprecierii activității prin evaluare, personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe (art. 14 alin. 1 din nr.OG 8 din 31.01.2007) poate primi salariul de merit lunar de până la 20% din salariul de bază", iar potrivit alin. 2 din același text legal se prevede că "salariul de merit se poate acorda pentru cel mult 25% din numărul de posturi prevăzute în statul de funcțiuni" și cum hotărârea luată la 23.02.2007 pentru acordarea salariilor de merit a fost colectivă, aceasta reprezentând voința și aprecierile Colegiului de Conducere, nu se poate reține că reclamantul a fost îndreptățit sau că hotărârea luată este discriminatorie.
Nu poate fi reținut nici motivul de recurs privind casarea sentinței și admiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, deoarece prima instanță a cercetat fondul cauzei, nefiind incidente dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă.
În acest context, sentința pronunțată de prima instanță fiind temeinică și legală și cum nici din oficiu nu se constată motive care să ducă la casarea sentinței recurate, Curtea în baza art. 304 pct. 9, art. 3042raportat la art. 3123(1) Cod procedură civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamant.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamantul --, considerând că soluția atacată este rezultatul unei grave erori materiale, constând în confundarea unor instituții juridice și a greșitei aplicări a legii.
Astfel, la data emiterii Hotărârii nr. 11/23.02.2007 de Colegiul de Conducere al Tribunalului Suceava, nu era în vigoare Ordonanța Guvernului nr. 8/24.01.2007 invocată în motivarea deciziei Curții de Apel Suceava, dispozițiile acestui act normativ aplicându-se doar începând cu data de 22.07.2007, cum se prevede expres în act.
Așa fiind, raportat actelor normative aflate în vigoare la data adoptării actului administrativ în litigiu, - respectiv Codul muncii, nr.OUG 123/2003 și Hotărârea nr. 387/22.09.2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești -, principiul unanim acceptat pentru acordarea recompenselor pentru meritele profesionale ale personalului salariat îl constituia performanța acestora, raportată sarcinilor de serviciu stabilite prin fișa postului și criteriilor profesionale stabilite de conducerea instituției.
Arată contestatorul că instanțele ce au soluționat prezenta cauză nu au sancționat caracterul profund arbitrar al hotărârii atacate, decurgând din faptul că din actele dosarului nu a fost probată înștiințarea personalului făcută în prealabil de organele de conducere ale instanței unde funcționează, asupra standardelor obiective de exigență profesională și a modalității în care fiecare angajat le-a îndeplinit, astfel că se află în imposibilitate obiectivă în a aprecia corectitudinea recompenselor acordate prin actul administrativ în litigiu.
Prin încheierea nr. 4582/27.11.2007 dispune strămutarea soluționării contestației în anulare de față la Curtea de Apel Iași, unde dosarul a fost înregistrat sub nr-.
Intimata nu a depus întâmpinare.
Anexat concluziilor sale scrise, contestatorul depune copia Deciziei Tribunalului Suceava nr. 44/02.05.2007 de stabilire a criteriilor pentru evaluarea anuală a activității profesionale a grefierilor, act ulterior hotărârii atacate în cauză, de natură a confirma susținerile sale din prezenta cale extraordinară de atac.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, coroborat dispozițiilor legale incidente astfel cum au fost evocate de contestator, constată contestația în anulare promovată în cauză ca fiind nefondată, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, invocate ca temei de drept în cauză, prevăd că: "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare".
Ori literatura de specialitate a stabilit înțelesul acestei vătămări ca fiind reprezentat de greșeli comise prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale și care determină soluția pronunțată, cum ar fi: respingerea unui recurs ca tardiv, în raport de data înregistrării la instanță, deși plicul atașat demonstra că acesta fusese depus recomandat la oficiul poștal, înăuntrul termenului legal; anularea ca netimbrată a cererii de recurs, deși pentru unul din motivele de casare nu era necesară timbrarea; anularea greșită a recursului ca fiind făcută de un mandatar fără calitate, deși la dosar se afla procura de reprezentare; pronunțarea asupra legalității unei alte hotărâri decât cea recurată, etc.
Rezultă așadar că textul procedural vizează doar greșeli de fapt, involuntare, iar nu greșeli de judecată. Respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural, pentru că în această ipotezo ar însemna să se deschidă părților dreptul de a provoca o rejudecare a căii de atac mai rea decât recursul, care cel puțin s-ar adresa unei instanțe superioare.
Ori în speță, contestatorul deși evocă existența unor "greșeli materiale", în motivarea căii sale extraordinare de atac are în vedere în realitate pretinse greșeli de judecată săvârșite de instanța de recurs, cu ocazia aprecierii situației de fapt în cauză, precum și a legislației incidente, numai că pretinsele erori de interpretare a probelor ce ar determina netemeinicia unei decizii, nu pot fi atacate în acest cadru procesual, astfel cum s-a arătat mai sus.
Așa fiind, întrucât contestația în anulare de față, nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă, Curtea va proceda la respingerea căii extraordinare de atac promovate de recurentul -, cu menținerea deciziei nr. 1144/2007 a Curții de Apel Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația în anulare introdusă de recurentul -- împotriva deciziei civile nr. 1144 din 13 septembrie 2007 Curții de Apel Suceava, decizie pe care o menține.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 28 Ianuarie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Curtea de Apel Suceava:,
,
01.02.2008
2 ex.-
Președinte:Tăbâltoc Dan MirceaJudecători:Tăbâltoc Dan Mircea, Obreja Manolache Iustinian
