Alte cereri. Decizia 527/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
NR. 527/CA
Ședința publică din data de 18 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma
Judecător - - -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul în contencios administrativ declarat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 395/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în T,-, -.B,.3, județul T, având ca obiect Lg.9/1998.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru intimatul reclamant avocat în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.
Întrebat fiind, apărătorul intimatului reclamant precizează că nu are cereri de formulat, probe de administrat, solicitând cuvântul recursului.
Curtea, luând act de precizările avocatului intimatului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente asupra cauzei.
Apărătorul intimatului reclamant susține concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond care este legală și temeinică, prin care s-a admis contestația reclamantului. Învederează că la stabilirea despăgubirilor s-a avut în vedere diferența dintre bunurile abandonate de autorul reclamantului în Bulgaria și cele primite în compensație în România, în raport și de prețul din contractul de vânzare cumpărare încheiat cu statul român.
Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.2857/88/28.11.2008 pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamantul a contestat decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008 emisă de vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin care s-a invalidat Hotărârea nr.1763 din 26 septembrie 2007 Comisiei Județene pentru aplicarea Legii nr.9/1998 T, solicitând anularea acesteia ca nelegală.
În motivarea contestației, reclamantul a arătat că în situația de avere imobiliară rurală și în declarațiunea din 10 septembrie 1940 se precizează că antecesorul său, G, a deținut 10 ha teren agricol, 1 casă cu 5 camere, bucătărie pe beci și dependințe (1 hambar, un grajd, un păieniș și un saivan), 20 oi, 500 p teren intravilan, precum și recolte neculese și abandonate de 4 ha porumb și 1 ha soarelui, iar prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu statul român, în anul 1948, primit 10 ha teren arabil, 1 casă cu 4 camere, 1 sală și dependințe (1 grajd și 1 hambar) și 2000 p teren intravilan, astfel că urmare a cererii sale, Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 T, prin Hotărârea nr.1763 din 26.09.2007, a stabilit că bunurile pentru care trebuie acordate compensații bănești sunt anexele gospodărești și recoltele neculese de 4 ha porumb și 1 ha soarelui, suma cuvenită fiind de 22.552,7 lei.
A mai precizat reclamantul că prin Decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008 Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților s-a invalidat Hotărârea nr.1763 din 26 septembrie 2007, motivându-se că pentru recoltele abandonate, autorul său a primit un acont, iar suprafața de teren intravilan primită la recolonizare este mult mai mare decât cea abandonată, însă această susținere ambiguă nu este fundamentată pe niciunul dintre cazurile prevăzute de art.351)alin. 2 lit. a, b, c și alin. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.9/1998. Astfel, se menționează o suprafață de teren ce nu este cuprinsă în hotărârea analizată, hotărâre ce stabilește exact diferența între bunurile din situația de avere imobiliară rurală și cele primite în compensație în România, diferențiere ce se regăsește în procedura prevăzută de Legea nr.9/1998și în Normele metodologice de aplicare a acesteia.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 352)alin. 5 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 9/1998.
Pârâta, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată și a anexat la dosar, în copie, întreaga documentație ce a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Prin Sentința civilă nr.395/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a admis în parte contestația și a fost anulată Decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008 emisă de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. S-a constatat dreptul reclamantului la următoarele compensații, în baza Legii nr.9/1998: 21.267 lei pentru anexe gospodărești și diferența între suma cuvenită cu titlu de compensații pentru recoltele abandonate de 4 ha porumb și 1 ha soarelui și suma achitată cu titlu de acont, în 1941, actualizată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin Hotărârea nr.1763 din 26 septembrie 2007 Comisiei Județene pentru aplicarea Legii Nr.9/1998 T s-a admis cererea formulată de reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctului G și s-a stabilit că valoarea totală a compensațiilor cuvenite este de 22.552,7 lei, din care 21.267 lei pentru anexe gospodărești și 1285,7 lei pentru recolta de 4 ha porumb și 1 ha soarelui.
Ulterior, prin Decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008 Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților s-a invalidat Hotărârea nr.1763 din 31 octombrie 2008 întrucât pentru recoltele abandonate s-a primit un acont, iar suprafața de teren primită la recolonizare este mult mai mare decât cea abandonată.
S-a mai reținut că din situația de avere imobilă rurală întocmită în 1940 și din declarațiunea întocmită la 10 septembrie 1940 reiese că autorul reclamantului Gad eținut în comuna, sat, jud. 10 ha teren arabil, 1 casă compusă din 5 camere și bucătărie pe beci, cu dependințe: 1 hambar, 1 grajd, 1 paierie și un saivan; 500 p curte, urmare a realizării schimbului de populație abandonând și recoltele neculese de 1 ha soarelui și 4 ha porumb.
Prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Statul Român în 1948 G, în calitate de colonist, a dobândit 10,22 ha teren de cultură în comuna, județ T, 1 casă cu 4 camere, 1 sală, 1 grajd și 1 hambar, precum și un teren - loc de casă în suprafață de 2000.
Coroborând disp. art.1 alin.1 și art.2 alin.1 din Legea nr.9/1998, instanța a reținut că despăgubirile se acordă celor îndreptățiți, sub forma unor compensații bănești distincte pentru terenuri, pentru construcții și pentru recoltele de porumb, și -soarelui. Prin urmare, despăgubirile se acordă în raport de fiecare categorie de bunuri, respectiv terenuri, construcții și recolte neculese, distinct, condiții în care nu se poate realiza o compensare între diferitele tipuri de bunuri, așa cum s-a procedat prin decizia contestată în cauză, în cuprinsul căreia s-a motivat că autorul reclamantului a primit o suprafață mai mare de teren decât cea deținută.
A motivat instanța de fond că, respectând principiile instituite de Legea nr.9/1998, în mod justificat Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 a stabilit că bunurile pentru care reclamantului i se cuvin compensații sunt: anexele gospodărești, respectiv 1 bucătărie pe beci, 1 saivan și o păierie și recoltele neculese de 1 ha soarelui și 4 ha porumb, impunându-se a fi subliniată și împrejurarea că autorul a dobândit bunurile din localitatea, județ T, în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Statul Român, așa încât dacă a dobândit bunuri în plus față de cele abandonate, pentru acestea a fost determinat un preț al cumpărării.
S-a mai constatat că la dosar s-a anexat și un extras din tabelul cu ajutoarele acordate de către Prefectura T locuitorilor refugiați din, colonizați în comuna (comuna de astăzi), în contul despăgubirilor pentru recoltele lăsate în teritoriul evacuat în care se menționează că autorul G, evacuat din localitatea, județ a primit un acont pentru recoltele abandonate.
În art. 351)alin. 2 și 3 din HG nr.753/1998, așa cum a fost modificată prin HG nr.1277/2007, se prevede că Serviciul de aplicare a Legii nr. 9/1998 verifică condițiile prevăzute de lege referitoare la calitatea de beneficiar al Legii nr.9/1998; calitatea de moștenitor a solicitantului; existența documentelor întocmite și verificate de Comisia mixtă româno-bulgară, care atestă situația bunurilor pentru care se solicită compensații și numai în cazul neîndeplinirii condițiilor prevăzute anterior propune invalidarea, prin decizie, a hotărârii și transmiterea ei către comisia județeană sau a municipiului
Dacă se constată erori la calculul despăgubirilor, omiterea unuia sau a mai multor moștenitori, apariția de moștenitori ca urmare a decesului beneficiarului ori depășirea plafonului maxim al despăgubirilor prevăzut de art. 25, Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 propune rectificarea hotărârii și emiterea deciziei de plată (alin. 4).
În cauză, s-a constatat că nu se verifică incidența niciunuia dintre cazurile care ar fi impus invalidarea hotărârii și trimiterea dosarului la Comisia Județeană, fiind în discuție doar o eroare de calcul ca urmare a faptului că nu s-a determinat diferența între suma cuvenită pentru recoltele abandonate și acontul primit în anul 1941, cu titlu de despăgubiri, operațiune de realizat și la nivelul Serviciului pentru aplicarea Legii nr.9/1998.
Având în vedere argumentele prezentate, instanța a admis în parte contestația formulată și a anulat decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008, emisă de către, constatându-se dreptul reclamantului la următoarele compensații, în baza Legii nr. 9/1998: 21.267 lei pentru anexele gospodărești arătate și respectiv diferența între suma cuvenită cu titlu de despăgubiri pentru recoltele abandonate (1285,7 lei conform expertizei efectuată la nivelul Comisiei Județene T), și suma achitată cu titlu de acont, în 1941, actualizată, diferență care să fie determinată, printr-o rectificare, de către Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.
Împotriva sentinței menționate, în termenul legal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților, care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală.
Recurenta a susținut, în esență, că Decizia nr.2081/30.10.2008 prin care s-a invalidat Hotărârea nr.1763/26.09.2007 a Comisiei Județene T este temeinică și legală.
Astfel, conform situației de avere a Comisiei mixte româno-bulgare, autorul a abandonat în Bulgaria 10 ha teren agricol, un imobil cu 5 camere și dependințe, curte în suprafață de 500 mp, iar în baza contractului de vânzare cumpărare din anul 1947 același autor a primit la stabilirea în comuna, județul T, un teren agricol în suprafață de 10 ha, un imobil compus din 4 camere și dependințe și curtea în suprafață de 2000 mp.
De asemenea, arată recurenta, autorul a abandonat recolte neculese: 4 ha porumb și 1 ha -soarelui pentru care a primit avans, conform Extrasului din "Tabel cu ajutoarele acordate de către Prefectură." eliberat de Direcția Județeană Ta A rhivelor Naționale.
A mai susținut recurenta că la emiterea Deciziei nr.2081/31.10.2008 s-au avut în vedere prevederile art.3 din Legea nr.9/1998 și faptul că prin contractul de vânzare cumpărare încheiat în 1947 a fost despăgubit în natură deoarece ratele de preț stabilite au fost anulate prin Decretul nr.553/1953.
Urmare invalidării Hotărârii Comisiei Județene T, rezultă că nu s-a stabilit încă valoarea compensațiilor ce se vor acorda, dosarul fiind trimis spre reanalizare Comisiei Județene T care urmează a emite o nouă hotărâre, luând în considerare observațiile cuprinse în Decizia Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, hotărâre ce va fi înaintată P spre validare sau invalidare.
În drept, recurenta a invocat disp. art.304/1 Cod procedură civilă, precum și disp. Legii nr.9/1998, HG nr.753/1998, HG nr.286/2004, HG nr.1277/2007 și OUG nr.25/2007.
Intimatul reclamant, prin apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, prin Hotărârea nr.1763 din 26 septembrie 2007 Comisiei Județene pentru aplicarea Legii Nr.9/1998 T s-a admis cererea formulată de reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctului G stabilindu-se că are dreptul la compensații în valoare de 22.552,7 lei, din care 21.267 lei pentru anexe gospodărești și 1285,7 lei pentru recolta de 4 ha porumb și 1 ha soarelui.
Prin Decizia nr.2081 din 31 octombrie 2008 Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților s-a invalidat Hotărârea nr.1763 din 31 octombrie 2008, soluția adoptată fiind motivată de pârâtă prin aceea că pentru recoltele abandonate s-a primit un acont, iar suprafața de teren primită la recolonizare este mult mai mare decât cea abandonată.
Astfel cum a reținut prima instanță, art.35/1 alin.4 din HG nr.753/1998 prevede că, dacă se constată erori la calculul despăgubirilor, Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 propune rectificarea hotărârii și emiterea deciziei de plată, ceea ce înseamnă că evaluarea recoltelor abandonate fără a se ține seama de acontul primit de autorul reclamantului la momentul colonizării nu justifică măsura de invalidare luată.
De asemenea, în mod corect instanța de fond a apreciat că despăgubirile ce urmează a se acorda potrivit Legii nr.9/1998 se stabilesc distinct, pe categorii de bunuri, astfel că nu se poate proceda la o compensare a despăgubirilor datorate pentru recoltele abandonate cu valoarea terenului primit în plus față de cel abandonat în Bulgaria prin actul de vânzare cumpărare din anul 1947.
Curtea apreciază că soluția de invalidare a hotărârii Comisiei județene este nejustificată, iar împrejurarea că prin decizia contestată nu s-a stabilit încă valoarea compensațiilor ce se vor acorda nu are nicio relevanță față de dreptul reclamantului la recunoașterea și valorificarea dreptului său legitim într-un termen rezonabil.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursuldeclarat de recurenta pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - cu sediul în B, Calea nr.202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 395/11.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant - domiciliat în T,-, -.B,.3, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond:
Red.dec.jud.
2 ex/18.12.2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma