Alte cereri. Decizia 529/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 529/CA
Ședința publică de la 19 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ și fiscal declarat de pârâta AUTORITATEA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, cu sediul în T,-, județ T, împotriva Sentinței civile nr.1275/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, cu sediul în T,-, județ T, având ca obiect drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art.26 din Ordinul 760/C/1999 și art.17 din Legea 146/1997. Recurenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod pr. civilă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului promovat în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin acțiunea adresată Tribunalului Tulcea și înregistrată sub nr. 1196/88/29.05.2009, reclamanții, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, calcularea și plata retroactivă a următoarelor drepturi salariale actualizate cu indicele de inflație, începând cu anul 2004 până în prezent: suplimentul postului în procent de 20% din salariul de bază, supliment corespunzător treptei de salarizare în procent de 20% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și efectuarea acestor înscrieri în contractul de muncă.
Motivând acțiunea, reclamanții au învederat instanței faptul că, pârâta până la republicarea din anul 2007 Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentarea postului și suplimentului treptei de salarizare, erau prevăzute la art. 29 alin. 1 lit. c și d din lege; relevant este faptul că, potrivit art. XIII din Legea nr. 251 /2006 prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 au reintrat în vigoare la data de 01.01.2007; în continuare a fost citat acest text de lege "prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în monitorul Oficial al României, partea I, cu excepția prevederilor art.29, 56. 57, 581și ale art. 601alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 republicată precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege care intră în vigoare la 01.01.2007.
În concluzie, se arată că, atât prin Legea nr. 188/1999 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 251/23.06.2006, cât și prin Legea nr.188 republicată și renumerotată sunt îndreptățiți la acest sporuri, fără nici o condiționare.
Susțin reclamanții că, dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare constituie un drept de remunerare a muncii care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă; ca atare, se arată, acest drept nu poate fi restrâns în mod abuziv și contrar echității impuse de societate democratică, potrivit art. 53 din Constituție.
Se mai apreciază că dreptului la suplimentarea postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare îi corespunde obligația corelativă a debitorului ce nu dorește și nu voiește s-și execute obligația legală în mod voluntar; aceasta în condițiile în care nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, salariaților fiindu-le garanta dreptul la egalitate de șanse și tratament.
Învederează reclamanții că, în conformitate cu dispozițiile art. 31 din Legea nr. 188/1999 pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariu de bază,; sporul de vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare; funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii; salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legi privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Așadar, funcționarii publici au un statut legal, care se realizează în conformitate cu dispozițiile legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarii; elementele specifice acestei structuri salariale sunt sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare; funcționarii publici beneficiază de prime și de alte drepturi salariale în condițiile legii; salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici.
Prin Sentința civilă nr. 1275/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ T, dispunându-se obligarea pârâtei să acorde fiecărui reclamant suplimentul postului în procent de 20% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 20% din salariul de bază, sporuri aferente perioadei efectiv lucrate începând cu data de 01.01.2004 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, respectiv 26.06.2009, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență că, reclamanții au calitatea de funcționari publici și sunt salariații
În conformitate cu prevederile art.31 alin.1 din Legea nr.188/1999 pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art. 44 din OG nr. 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Lega nr. 188/199 (în prezent art.31)
Ulterior, prin nr.OG2/2006,au fost suspendate prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 ( în prezent art. 31) până la data de 31.12.2006. Prin modificarea adusă a dusă Legea nr. 188/1999 și Legea nr. 251/2006, lit. a alin. 1 art. 29 care prevede suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și dreptului salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin. 2 din nr.OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprind salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 188/1999.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarilor publici, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din nr.OG06/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror altor obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art.37 alin.34 teza ultimă din nr.OG06/2007 se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
În cauza de față, reține instanța de fond, sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care, de altfel, face parte din dreptul intern ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea nr.30/1994.
Potrivit prevederilor art.11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Urmare a acestei prevederi constituționale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele anexă se aplică în ordinea juridică internă a statelor contractante.
Conform principiilor subsidiarității, garantarea drepturilor consacrate de convenție, care presupune atât respectarea acestora de către autoritățile naționale cât și înlăturarea consecințelor eventualelor încălcări suferite de titularii lor, se asigură, în primul rând, de fiecare stat contractant.
Art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului - orice persoană are dreptul la respectare bunurilor sale.
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei, din 23.02.1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art. 1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care se constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
Curtea a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoarea patrimonială ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În decizie a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Cele două elemente au conținut economic și dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanții ar fi putut să aibă în patrimoniul lor în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
A mai reținut instanța de fond că, prin suspendarea periodică, reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Prin neacordarea efectivă a drepturilor aferente celor două suplimente a avut loc o încălcare a art. I din Primul Protocol adițional motiv pentru care, în baza art. 11 și art. 20 din Constituția României,instanța de fond a acordat prioritate reglementărilor internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
În cauză reclamanții au avut o speranță legitimă, consacrată de însuși legiuitorul român, privind plata celor două suplimente salariale, aceștia fiind titularii unor interese patrimoniale care intră sub protecția instituită de art. 1 din Protocolul 1, dreptul lor de a primi sporurile având o bază legală.
legitimă a reclamanților s-a întemeiat pe prevederile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 așa încât ea nu poate fi apreciată ca fiind o simplă speranță, între cele două noțiuni existând o diferențiere consacrată de asemenea de practica Curții Europene a Drepturilor Omului.
În raport de toate aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pârâtul să acorde fiecărui reclamant suplimentul postului în procent de 20% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 20% din salariul de bază, sporuri aferente perioadei efectiv lucrate începând cu data de 01.01.2004 și până la data pronunțării prezentei hotărâri, respectiv 26.06.2009, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat recurs pârâta AUTORITATEA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ T, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fără indicarea temeiului de drept aplicabil, cu motivația în esență că, în calitate de subiect de drept investit cu autoritate publică, avea obligația legală de a respecta dispozițiile actelor normative invocate, această instituție neavând facultatea de a exercita sau nu drepturi care decurg din calitatea sa și, implicit, de a-și îndeplini sau nu obligația care îi incumbă în această calitate.
Prin întâmpinare, intimații reclamanți solicită respingerea recursului ca nefundat, cu motivația în esență că, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarilor publici, neputând face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma susținerilor părților și văzând și disp.art.312 Cod pr.civilă, Curtea apreciază în sensul admiterii recursului, cu consecința modificării în tot a hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, art.31 alin. 1 lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, astfel cum a fost modificat, prevede că "uncționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
3 al aceluiași articol prevede că: "Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
În forma sa inițială, Legea nr.188/1999 prevedea la art. 29 că: "pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații".
Ulterior, prin Legea nr. 161/2003 s-a adus o modificare art. 29, acesta prevăzând că: "Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul gradului".
Conform art.44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004, aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, a fost suspendată.
Prin art. 48 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2006, începând cu data de 23 ianuarie 2006, fost suspendată aplicarea dispozițiilor lit. c) și d) ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, până la 31 decembrie 2006.
Art. 29 alin. 1 lit d) a fost modificat prin Legea nr. 251/2006, funcționarii publici având dreptul la un salariu care să includă "suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Art. 13 din Legea nr. 251/2006 prevede următoarele:"Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilorart. 29,56,57,58^1și aleart. 60^1alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 ".
Întrucât, textul nu face referire la dispoziția cu care a fost modificat textul art. 29, ci face referire la art. 29 în integralitatea sa, cu specificația expresă că acest text este cel din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificările ulterioare și completările aduse prin Legea nr.251/2006, concluzia este aceea că, legiuitorul a dorit ca acest text integral să intre în vigoare la 01.01.2007.
S-a stabilit astfel că, un text inițial inaplicabil datorită suspendărilor succesive, să fie desființat în totalitate pentru perioada anterioară datei de 01.01.2007.
Ca urmare a republicării Legii nr.188/1999, legiuitorul a dat o nouă numerotare textelor de lege și, astfel, art. 29 din lege a devenit art.31.
Prin Decizia nr.185/12.02.2009 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr.187/25.03.2009, s-a constatat neconstituționalitatea art. XIII din Legea nr. 251/2006 care prevedea intrarea în vigoare la 01.01.2007 a prevederilor art. 29 din Legea 188/1999 republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 251/2006.
În consecință, suspendarea succesivă intervenită a încetat la 01.01.2007, dreptul la acțiune născându-se la această dată, fără să fie afectată existența dreptului pentru perioada supusă suspendării.
Însă, cu privire la aplicabilitatea dreptului pentru toată perioada vizată, Curtea constată următoarele:
Din analiza textului art.31 din Legea nr. 188/1999 rezultă că, dacă în ceea ce privește sporul de vechime în muncă există norme care stabilesc procentul său raportat la vechimea efectivă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare nu sunt identificate nici în lege și nici într-un alt act normativ.
Este de remarcat că legiuitorul nu a dorit ca acestea să reprezinte sporuri la salariul de bază (vezi litera baa rt.31 care folosește expres termenul "spor") reglementându-le ca " suplimente", ceea ce duce la concluzia că reprezintă o sumă fixă (și nu un procent din salariul de bază) care se poate acorda în funcție de postul ocupat și treapta de salarizare.
Atâta timp cât, nu s-a stabilit care sunt posturile pentru care se acordă acest supliment și cuantumul lui, precum și cuantumul suplimentului pentru fiecare treaptă de salarizare, dreptul este doar unul virtual, fără aplicabilitate practică, nefiind doar o problemă de executare.
Stabilirea cuantumului suplimentelor de către reclamanți la un procent de 25% din salariul de bază este aleatorie, fără nici o bază legală.
Instanța nu se poate substitui legiuitorului pentru a acorda aceste suplimente, o hotărâre judecătorească generală nefăcând altceva decât să constate existența dreptului, care de altfel, nu este contestată nici de către pârâtă.
Nimic nu împiedică însă pe recurentă să solicite suplimentele prevăzute de lege, de îndată ce vor fi cunoscute, funcționarii publici neputând fi lipsiți de un drept prevăzut de lege.
În acest sens, în interpretarea și aplicarea unitară a disp.art.31 al.1 lit.c și d din Legea nr.188/1999, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit prin Decizia 20/21.09.2009, că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Pentru toate considerentele sus-expuse, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, și admițând recursul, Curtea modifică în tot sentința civilă recurată, în sensul respingerii acțiunii, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul promovat în contencios administrativ și fiscal declarat de pârâta AUTORITATEA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, cu sediul în T,-, județ T, împotriva Sentinței civile nr. 1275/26.06.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, cu sediul în T,-, județ
Modifică în tot sentința recurată, în sensul respingerii cererii ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 19 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-
Jud.red--
Dact.S - 4 ex.
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
