Alte cereri. Decizia 567/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.567/CA
Ședința publică din data de 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Claudiu Răpeanu
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - - cu domiciliul în C, str.-, nr.26, jud. C și cu domiciliul procesual ales în C,-, -a1,.B,.24, jud. C, împotriva sentinței civile nr.849/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 PRIN PREFECTUL JUDEȚULUI - cu sediul în T,-, jud. T și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SEVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul în B, sect.1, Calea, nr.202, având ca obiect alte cereri Legea 9/1998.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
Recursul este motivat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul de registratură din partea intimatei pârâte Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.9/1998 întâmpinare.
Curtea, constată că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă conform art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța sub nr-, reclamantul în contradictoriu cu pârâtele Comisia Județeană T pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Baf ormulat, în temeiul art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998 și al art. 8 alin. 1 din nr.HG 1643/2004, contestație împotriva Deciziei nr. 388/14 martie 2008 prin care a fost validată Hotărârea nr. 1744 din 12 septembrie 2007, solicitând, în principal, acordarea despăgubirilor cuvenite pentru imobilele abandonate statului bulgar compuse din construcții și teren în suprafață de 4000. aferent acestora, cât și pentru pomii fructiferi.
In subsidiar, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea hotărârii și respectiv a ordinului de validare a despăgubirilor pentru bunurile menționate.
Prin Sentința civilă nr. 1452/28 octombrie 2008 Tribunalul Constanțaa admis excepția necompetenței materiale și a fost declinată cauza în favoarea Tribunalului Tulcea - Secția contencios administrativ și fiscal.
La Tribunalul Tulcea, contestația a fost înregistrată sub nr- procedându-se la judecata cauzei.
Prin sent.civ.nr.849 din 22 mai 2009 Tribunalul Tulcea, Secția Contencios Administrativ și Fiscal a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, ca nefondată, iar pe fond a respins contestația ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Contestația formulată de reclamantul este îndreptată împotriva deciziei nr. 388/14 martie 2008, emisă de vicepreședintele B, prin care a fost validată Hotărârea Comisiei Județene T pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 nr. 1744 din 12 septembrie 2007.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 4 din Legea nr. 9/1998, hotărârile Comisiei Centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ a Tribunalului, în raza căruia domiciliază solicitantul.
Prin neexercitarea dreptului de a contesta hotărârea comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, în termenul de 15 zile prevăzut de art.7 alin. 2, nu operează prescripția dreptului la acțiune împotriva deciziei emise de vicepreședintele, întrucât, prin acest din urmă act sunt validate sau invalidate măsurile stabilite de comisiile județene prin hotărârea adoptată.
In baza dispozițiilor art. 7 alin. 1 și 3 din lege, hotărârile emise de comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, pot fi contestate sau nu de către cei interesați, urmând ca măsurile stabilite să fie validate sau invalidate de către comisia centrală chiar dacă nu s-a formulat o astfel de contestație.
Întrucât hotărârea comisiei județene nu își poate produce efectele decât după ce a fost analizată de comisia centrală, instanța a apreciat că excepția prescripției invocată cu privire la aceasta este nefondată.
Pe fondul contestației, s-a reținut că, prin Decizia nr. 388/14 martie 2008 Vicepreședintelui Baf ost validată Hotărârea nr. 1744 emisă la 12 septembrie 2007 de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 T, din cadrul Instituției Prefectului Județului T, stabilindu-se că nu se acordă compensații petentului.
La rândul său, Comisia Județeană T pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 a respins cererea formulată de acesta în vederea acordării de compensații pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, reținând că nu se face dovada circulației juridice a bunurilor deținute de autorii, și în Bulgaria.
Din înscrisurile depuse la dosar, actul de vânzare din 22 februarie 1937 (fila 34), precum și actul de vânzare din 20 septembrie 1939 (fila 36), se constată că autorii petentului, și frații săi, și au dobândit în proprietate în comuna -, județ, o casă cu 4 camere, două cămare/chelare, un grajd, 4000. curte și pomi fructiferi.
După stabilirea acestora în localitatea Camena - județ T, autorii petentului nu au primit alte bunuri cu titlu de compensații sau despăgubiri, și nici nu s-a încheiat vreun contract de vânzare cumpărare între Statul Român prin Oficiul Național al și aceștia (adresa de la fila 27).
Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 și 2 din Legea nr. 9/1998, dovada dreptului de proprietate asupra terenului și construcțiile pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri eliberate de Arhivele Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și alte instituții care dețin acte referitoare la situația persoanelor evacuate din județele și, din Bulgaria, ca urmare a aplicării Tratatului d l a Craiova.
Normele metodologice date în aplicarea Legii nr. 9/1998, aprobate prin Hotărârea nr. 753/26 octombrie 1998, stabilesc la art. 6 că, prin înscris se înțelege orice dovadă eliberată de instituții - arhive, primării, notariate, instanțe judecătorești, în legătură cu fostele proprietăți, cum ar fi: chitanțe de plată a impozitelor, extrase din cărțile de imobil, planuri și autorizații de construcție, rapoarte de expertiză, contracte de vânzare-cumpărare, hotărâri judecătorești și orice alte documente care se referă la existența bunurilor rămase în județele cedate, inclusiv listele anexă la Tratatul d l Craiova.
In speță, petentul a făcut dovada cu acte de vânzare-cumpărare încheiate în 1937 și respectiv 1939 referitoare la bunurile avute în proprietate de autorii săi pe teritoriul statului bulgar. Din probele administrate nu a rezultat însă dacă bunurile respective s-au aflat în proprietatea autorilor și până la data când au părăsit teritoriul Bulgariei și s-au stabilit în România, urmare încheierii Tratatului d l Craiova din 7 septembrie 1940.
Astfel, urmare verificărilor efectuate de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 T, s-a constatat că niciunul dintre autorii lui, nu figurează în situația Comisiei Mixte Româno-, întocmită în baza listelor anexă la Tratatul d l Craiova, de către Ministerul Afacerilor Externe, cu bunuri abandonate pe teritoriul Bulgariei.
In aceste condiții, nefăcându-se dovada circulației juridice a bunurilor, până la data aplicării Tratatului în 1940, bunuri cu privire la care se solicită acordarea de despăgubiri, instanța apreciază că decizia contestată este temeinică și legală, urmând a fi respinsă contestația formulată ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând că, din cele două contracte de vânzare-cumpărare din anii 1937 și 1939 rezultă fără dubiu că autorii săi au deținut între anii 1937-1939, deci cu mai puțin de un an înainte de colonizarea din 1940 avere imobiliară pe care au fost nevoiți să o abandoneze statului bulgar înaintea strămutării.
În al doilea rând, Legea 9/1998 nu prevede obligația pentru solicitanții despăgubirilor de a face dovada circulației juridice a bunurilor abandonate statului bulgar, ci arată că trebuie probată doar proprietatea asupra bunurilor abandonate.
În al treilea rând, pârâtele nu au făcut dovada faptului că bunurile cuprinse în actele doveditoare ale proprietăților autorilor din Bulgaria au fost înstrăinate înaintea colonizării acestora și ca atare din această cauză nu au mai fost cuprinse în situația Comisiei Mixte Româno-, ci doar fac o presupunere a posibilei înstrăinări anterioare colonizării din 1940.
Intimata Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii nr.9/1998 Taf ormulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea consideră recursul nefondat urmând a-l respinge pentru următoarele considerente.
Potrivit art.1169 civ, cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, în cazul de față recurentului reclamant îi revine sarcina probei deoarece în procesul civil reclamantul are rol activ.
Această dispoziție generală urmează a se completa cu cele speciale în materie, respectiv Legea 9/1998 și regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 753/1998.
Este adevărat că reclamantul a făcut dovada calității de proprietar a autorilor săi privind imobilul casă cu 4 camere, două cămare, un grajd, două fântâni și curtea casei de 4.000 mp cu pomi fructiferi, cu contractele de vânzare-cumpărare din anii 1937 și 1939, însă el nu a dovedit prejudiciul suferit ca urmare a abandonării acestor bunuri către statul bulgar urmare a aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria semnat la C la 7 septembrie 1940, condiție impusă chiar de dispozițiile art.1 din HG 753/1998.
Rezultă, așadar că simplul fapt al prezentării unor titluri de proprietate privind bunuri imobile ce au aparținut cetățenilor români din județele și, Bulgaria nu face însă și dovada trecerii în proprietatea statului bulgar.
Tocmai de aceea Tratatul d l Craiovaa impus întocmirea unei Situații de avere imobiliară rurală de către Comisia Mixtă Româno- precum și dată de coloniști pe propria răspundere, documente care precizează situația exactă a bunurilor deținute și care au un caracter oficial, eliberate de Arhivele Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și alte instituții publice care dețin acte referitoare la situația persoanelor evacuate - art.5 alin.2 din Legea 9/1998.
Cum în cazul de față aceste înscrisuri oficiale lipsesc, rezultă că nu este îndeplinită condiția trecerii lor în proprietatea statului bulgar, iar printr-o interpretare "per a contrario" acestea au fost înstrăinate de autorii coloniști unor alte persoane, situație în care ei și urmașii lor, în cazul de față recurentul reclamant, nu mai pot beneficia de măsuri reparatorii deoarece nu mai sunt prejudiciați prin această colonizare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul reclamant - - cu domiciliul în C, str.-, nr.26, jud. C și cu domiciliul procesual ales în C,-, -a1,.B,.24, jud. C, împotriva sentinței civile nr.849/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 PRIN PREFECTUL JUDEȚULUI - cu sediul în T,-, jud. T și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SEVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul în B, sect.1, Calea, nr.202, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
-
Grefier,
- -
Red.jud.hot.
Red.jud.dec.
22.02.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Claudiu Răpeanu