Alte cereri. Sentința 57/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.- -
SENTINȚA NR.57/CA/2009 -
Ședința publică din 26.10.2009
PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu
Grefier: - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii de contencios administrativ, în primă instanță, introdusă de reclamanta- SRLcu sediul în S M,-, județul S M, în contradictoriu cu pârâțiiAgenția Națională de Administrare Fiscalăcu sediul în B,-, județ I, sector 5 șiPreședinteleAgenției Naționale de Administrare Fiscalăcu sediul în B,-, județ I, sector 5, având ca obiectcerere de executare a unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamanta - SRL S M, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 12.06.2009, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că cererea este legal timbrată cu suma de 4 lei achitată prin chitanța nr.- din 1.07.2009 plus timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, după care:
Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta reclamantei.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul - președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin întâmpinarea depusă la dosar, întrucât această Direcție se află în subordinea pârâtului.
Instanța în temeiul art.137 Cod procedură civilă unește excepția invocată cu fondul cauzei.
Nefiind alte cereri, instanța consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul părților în fond.
Reprezentanta reclamantei învederează instanței că documentul anexat întâmpinării referitor la compensarea obligațiilor fiscale, nu le-a parvenit, respectiv nota nr.8581/17.07.2009 nu le-a fost comunicată.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, obligarea pârâtei ANAF să pună în executare hotărârea judecătorească irevocabilă, respectiv sentința nr.99/02.06.2008 a Curții de Apel Oradea și emiterea Deciziei de restituire a sumei de 488.153 lei, arătând că este vorba despre executarea unei hotărâri judecătorești din anul 2008, iar în anul 2005 când a avut loc nașterea obligațiilor fiscale ale reclamantei, aceasta nu avea datorii la ANAF. De asemenea solicită și restituirea sumei de 650 lei, potrivit adresei nr.174/10.07.2009 înaintată pârâtei, sumă care nu a fost compensată.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin acțiunea înregistrată la 19.06.2009, prin declinare de competență - sentința nr.418/CA/21.05.2009, reclamanta - SRL SMa solicitat în contradictoriu cu pârâții ANAF B și Președintele ANAF B, în temeiul prevederilor art.24 - 25 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare, să se dispună executarea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile - sentința nr.99/CA/2009 - din 02.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea.
De asemenea a solicitat obligarea pârâtei de ordin I să pună în executare sentința nr.99/02.06.2008 a, respectiv să emită decizia de restituire a sumei de 488.153 lei, precum și aplicarea sancțiunii prevăzute de art.24 alin.2 din Legea 554/2004 pârâtului de ordin 2.
Fără cheltuieli de judecată.
La motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin sentința nr. 99/CA/2009 - pronunțată de Curtea de Apel Oradea, instanța a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 354/06.12.2007 emisă de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și a obligat pârâta să emită decizie de restituire a sumei de 488.154 lei, sumă ce reprezintă accesorii calculate și încasate în mod nelegal de către pârâtă din contul societății, fiind aferente unor obligații principale care au fost anulate prin hotărâre judecătorească irevocabilă și au fost restituite societății prin decizia de restituire nr. 31764/25.01.2006, emisă de pârâtă.
Împotriva sentinței nr. 99/02.06.2008, pârâta de ordinul 1 declarat recurs, respins prin Decizia nr. 4775 din 16 decembrie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de Contencios administrativ și fiscal. Ca urmare a respingerii recursului pârâtei, sentința nr. 99/02.06.2008 a devenit irevocabilă, iar conform art. 24 alin. l din 554/2004, cu modificările ulterioare, pârâta trebuia să execute hotărârea în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile, respectiv până la data de 16.01.2009. Pârâta nu a executat nici până la data de azi, hotărârea irevocabilă. Anterior promovării prezentei cereri de executare, a solicitat pârâtei să execute sentința nr. 99/02.06.2008 a Curții de Apel Oradea, respectiv emiterea deciziei de restituire a sumei de 488.153 lei, dar pârâta nu s-a conformat nici după ce i s-a comunicat prin poștă cu confirmare de primire, cererea de executare a sentinței la data de 13.04.2009, cu toate că aceasta a cunoscut data rămânerii irevocabile a hotărârii, nu și-a îndeplinit obligația de executare a sentinței în termenul prevăzut de art. 24 alin. 1 din Le^ea 554/2004, respectiv până la data de 16.01.2009.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 24-25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, iar în probațiune, a depus următoarele documente: Sentința nr.99/CA/2008 - din 2 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr. 428/2008 a Curții de Apel Oradea, investită cu formulă executorie, Decizia nr.4775/16.12.2008 a înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, în copie, cererea de executare comunicată pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală la data de 13.04.2009 și dovada confirmării de primire a cererii de către pârâta de ordin 1.
Prin întâmpinare pârâta ANAF Bas olicitat respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
La motivarea întâmpinării pârâta de ordin 1 Agenția Națională de Administrare Fiscală a arătat că prin adresa nr. -/21.04.2009, reclamanta a solicitat punerea în executare a Sentinței civile nr. 99/CA/2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-.
De asemenea a mai arătat că, din analiza actelor existente în evidența analitică pe plătitor a rezultat că la acea dată reclamanta figurează cu obligații de plată la bugetul de stat în sumă de 7.112.376 lei.
Potrivit capitolului 1 pct. 5 și 6 din Ordinul nr. 1899/2004, pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, acesta prevede că sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligații bugetare restante, iar în cazul în care suma de restituit este mai M decât suma reprezentând obligațiile fiscale restante ale contribuabilului, organul fiscal competent va efectua compensarea până la concurența acestor obligații fiscale, iar diferența rezultată o va restitui acestuia.
Conform dispozițiilor art. 116 alin.4 și alin.5 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu ori de câte ori contată existența unor creanțe reciproce, cu excepția sumelor negative din deconturile de taxă pe valoare adăugată fără opțiune de rambursare.
A precizat că, având în vedere prevederile legale menționate și faptul că obligațiile fiscale restante exced suma de restituit de la buget, nu s-a putut emite decizie de restituire, astfel cum s-a dispus prin sentința 99/CA/2008, ci s-a procedat la compensarea sumelor, în acest sens, prin nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr. 8581/17.07.2009, a procedat la stingerea obligațiilor fiscale restante ale reclamantei din impozitul pe venituri ale persoanelor juridice nerezidente în suma de 487.503 lei, iar în ceea ce privește suma de 650 lei, astfel cum rezultă din adresa nr. 174/10.07.2009 emisă de reclamantă, aceasta recunoaște că aceasta sumă nu a fost încasată din conturile societății.
Prin întâmpinare pârâtul - Președintele ANAF Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive în temeiul dispozițiilor art.137 Cod procedură civilă, iar pe fond respingerea acțiunii ca fiind rămasă fără obiect.
La motivarea întâmpinării, pârâtul a arătat că invocă excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește punerea în executare a Sentinței nr. 99/CA/2008, având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 117 alin.l lit.f din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată " se restituie la cerere, debitorului sumele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii."
Conform dispozițiilor Capitolului I pct. 2 din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice, nr. 1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal, restituirea se efectuează la cererea contribuabilului în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine competența de administrare a creanțelor bugetare, potrivit prevederilor art. 33 din ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, denumit în continuare organul fiscal competent.
Mai mult, art. 12 din nr HG- privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prevede ca: Agenția Națională de Administrare Fiscală este condusă de un președinte cu de secretar de stat, numit prin Decizia Primului - ministru, care răspunde în fața Ministrului Finanțelor Publice pentru întreaga sa activitate și care în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu emite ordine, precum și alte dispoziții necesare atribuțiilor funcției sale, în condițiile legii. Președintele este ordonator de credite și poate delega această calitate în condițiile legii, fiind totodată ajutat în activitatea sa de 3 vicepreședinți cu de subsecretar de stat. Răspunderile și atribuțiile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției de Administrare Fiscală.
Prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală unele atribuții pot fi delegate, în condițiile legii, în cazul în care președintele Agenției, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile prevăzute de actele normative în vigoare deleagă pe unul dintre cei trei vicepreședinți să exercite aceste atribuții, cu informarea ministrului finanțelor publice. In cazul în care unul dintre vicepreședinți, din motive întemeiate nu își poate exercita atribuțiile curente, acestea vor fi delegate către un alt vicepreședinte, cu excepția celui care conduce Autoritatea Națională a Vămilor.
Astfel, a arătat că din prevederile legale invocate, reiese indubitabil că președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, nu are printre atribuțiile sale, punerea în executare a hotărârilor judecătorești, de acest lucru ocupându-se organele fiscale competente, în speță Direcția generală de Administrare a Contribuabili.
In concluzie, a solicitat admiterea excepției și scoaterea sa din cauză.
Pe fondul cauzei, în cazul în care instanța va trece peste excepția invocată, a solicitat ca instanța să aibă în vedere că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect întrucât din evidența datelor existente în evidența analitică pe plătitor a rezultat că la data la care s-a adresat instanței cu cererea, reclamanta figura cu obligații de plată la bugetul de stat în sumă de 7.112.376 lei.
Capitolul 1 pct.5 și 6 din Ordinul Ministrului finanțelor publice nr. 1899/2004 prevede că, în cazul în care, după primirea documentației complete înaintate de contribuabil și verificarea datelor din evidența de plătitor, organul fiscal competent constată existența unor obligații fiscale restante ale contribuabilului care a depus cerere de restituire, sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligații bugetare restante. In cazul în care suma de restituit este mai M decât suma reprezentând obligațiile fiscale restante ale contribuabilului, organul fiscal competent va efectua compensarea până la concurența acestor obligații fiscale, iar diferența rezultată o va restitui acestuia. Pentru restituirea diferenței de sumă rămasă după efectuarea compensării, organul fiscal competent va întocmi decizia de restituire, aprobată de conducătorul unității fiscale, iar potrivit art. 116 alin.4 și 5 din nr.OG92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, organul fiscal poate efectua compensarea din oficiu ori de câte ori constată existența unor creanțe reciproce, cu excepția sumelor negative din deconturile de taxă pe valoare adăugată fără opțiune de rambursare.
A mai arătat că, având în vedere aceste prevederi legale menționate mai sus, prin nota privind compensarea obligațiilor fiscale nr.8581/17.07.2009, Direcția generală de Administrare a Contribuabili a procedat la stingerea obligațiilor fiscale restante ale reclamantei din impozitul pe venituri ale persoanelor juridice nerezidente în sumă de 487.503 lei, iar în ceea ce privește suma de 650 lei, reclamanta recunoaște că aceasta nu a fost încasată din conturile societății, conform adresei nr. 174/10.07.2009, emisă de reclamantă, astfel obligația organului fiscal față de reclamantă, astfel cum a fost stabilită prin titlu executor, s-a stins.
Reclamanta a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a președintelui ANAF ca nefondată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul - Președintele ANAF, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată și pe cale de consecință o va respinge. Astfel în conformitate cu prevederile art.24 alin2 din Legea nr.554/2004, în cazul în care termenul de executare a hotărârii pronunțate în materia contenciosului administrativ, nu este respectat, se aplicăconducătorului autorității publicesau, după caz persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere. Cum pârâtul este președintele ANAF, deci conducătorul autorității publice obligat prin sentința nr.99/02.06.2008 a să emită decizia de restituire a sumei de 488.153 lei, invocarea prevederilor art.33, alin.3 și 117 alin1, lit.f din OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, Capitolul 1 pct.2 din Ordinul Publice nr.1899/2004 și ale art.12 din HG 109/2009 privind organizarea și funcționarea ANAF, nu se justifică. Față de prevederile Legii contenciosului administrativ, este nefondată afirmația pârâtului cum că nu are printre atribuțiile sale punerea în executare a hotărârii judecătorești, de acest lucru ocupându-se organele fiscale competente, respectiv Direcția Generală de Administrare a Contribuabili, textul art.24 alin.2 din lege stabilind în mod expres o sancțiune pentru neexecutarea la termen a hotărârii judecătorești care va fi aplicată de instanța de executare conducătorului autorității publice.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin sentința nr.99/CA/02.06.2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradeaîn dosarul nr- a fost admisă acțiunea reclamantei - SRL S M, a fost anulată Decizia nr.354/06.12.2007 emisă de pârâta ANAF B și a fost obligată pârâta să emită decizia de restituire a sumei de 488.153 lei, reprezentând accesorii calculate și încasate în mod nelegal de către pârâta din contul societății reclamante.
Prin decizia nr.4775/16.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justițiea fost respins recursul declarat de ANAF împotriva sentinței nr.99/CA/02.06.2008 pronunțată de, această din urmă sentință devenind irevocabilă.
Prin adresa nr.-/21.04.2009reclamanta a solicitat punerea în executare a sentinței nr.99/CA/2008 a Curții de Apel Oradea, investită cu formula executorie, însă pârâta nu a pus în executare hotărârea judecătorească, respectiv nu a emis decizia de restituire a sumei de 488.153lei în termenul prevăzut de art.24 alin.1 din Legea nr.554/2004, respectiv până la data de 16.01.2009. (30 de zile de la dat rămânerii irevocabile a hotărârii).
Pârâta ANAF a justificat neemiterea deciziei de restituire, astfel cum s-a dispus prin sentința nr.99/CA 02.06.2008 a, prin faptul că din analiza datelor existente în evidența analitică pe plătitor a rezultat că reclamanta figurează cu obligații de plată restante la bugetul de stat în sumă de 7.112.376 lei și drept urmare Direcția Generală de Administrare a Contribuabili din cadrul ANAF a procedat la stingerea prin compensare a obligațiilor fiscale restante ale reclamantei din impozitul pe veniturile persoanelor juridice nerezidente în sumă de 487.503 lei.( Notă de compensare a obligațiilor fiscale nr.8581/17.07.2009 - fila 32, dosar fond).
PotrivitCapitolului 1 pct. 5 și 6 din Ordinul 1899/2004pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășire termen legal, "În cazul în care, după primirea documentației complete, înaintată de Contribuabil și verificarea datelor din evidența pe plătitor, organul fiscal competent constată existența unor obligații fiscale restante ale contribuabilului care a depus cerere de restituire,sumele solicitate se vor restitui numai după efectuarea compensării acestor obligații bugetare restante"
De asemenea, în conformitate cu prevederileart.116 alin. 4 și 5 din OG 92/2003privind Codul d e procedură fiscală: "Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori câte ori constată existența unor creanțe reciproce,cu excepția sumelor negative din deconturile de taxă pe valoare adăugată fără opțiune de rambursare.
În cazul compensărilor efectuate de organul fiscal conform alin.4, creanțele fiscale ale debitorului vor fi compensate cu obligații datorate aceluiași buget, urmând ca din diferența rămasă să fie compensate obligațiile datorate altor bugete, în mod proporțional."
Având în vedere prevederile legale menționate și faptul că obligațiile restante exced suma de restituit de la bugetul de stat, executarea hotărârii prin emiterea deciziei de restituire nu a fost posibilă, organul fiscal procedând în conformitate cu textele legale la care s-a făcut referire mai sus, la compensarea sumelor prin emiterea Notei de compensare nr.8581/17.07.2009.Nu sunt astfel aplicabile în speță, prevederile art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
În ceea ce privește suma de 650 lei, astfel cum rezultă din adresa nr.176/10.07.20 emisă de reclamantă, aceasta recunoaște că suma respectivă nu a fost încasată din conturile societății.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.18 din legea nr.554/2004, raportate la prevederile legale menționate în cuprinsul sentinței, instanța va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - SRL S
Fără cheltuieli de judecată.
PENRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
ADMITE excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
RESPINGE ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în O,- împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale B, sector 3,-.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.10.2009.
Președinte Grefier
Red.sent -
În concept - 26.10.2009
Tehnored. - 29.10.2009
5 exemplare
Președinte:Blaga OvidiuJudecători:Blaga Ovidiu
