Alte cereri. Sentința 60/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 60/CA
Ședința publică de la 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul, domiciliat în I,-, -.1,. B,.2,.9, județul I, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 30.03.2009, fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 06.04.2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra cauzei de contencios administrativ de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr. 936/45/24.10.2008 reclamantul a chemat în judecată Ministerul Educației și Cercetării B, solicitând următoarele:
1. Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, și Certificatelor Universitare să se pronunțe asupra hotărârii de validare de către Senatul Universitar din Gh. I, a deciziei de avansare a domnilor și pe posturile de conferențiar, întrucât aceștia nu îndeplinesc condițiile minime stabilite prin reglementările legale în vigoare;
2. pârâta să nu emită ordinul de acordare a titlurilor de conferențiar domnilor și, întrucât nu îndeplinesc condițiilor minime prevăzute de reglementările în vigoare;
3. efectuarea unui control al legalității promovării domnului pe postul de șef lucrări;
4. emiterea unui răspuns la explicația pe care o solicitat-o privind condițiile în care o persoană poate fi repromovată, fără a îndeplini condițiile ce au stat la baza retrogradării ei, față de dispozițiile art. 141 alin. 2 din Legea 128/1997.
Motivează reclamantul că prin adresa 17098/31.07.2008 pârâta și-a declinat orice competență privind soluționarea contestației sale, deși legea îi permitea invalidarea, prin Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, și Certificatelor Universitare, a tuturor persoanelor ce nu îndeplinesc condițiile de promovare în funcțiile de conferențiar universitar, de asemeni neacordarea unor astfel de titluri, precum și efectuarea controlului privind acordarea acestor titluri și oferirea explicațiilor solicitate la pct. 3 din acțiune.
Deși a revenit cu o petiție, în care relua cele solicitate inițial, ministerul nu a mai formulat un alt răspuns, astfel că a promovat prezenta acțiune în contencios administrativ.
Arată reclamantul că cei doi candidați - și - nu merită, cu nimic mai mult decât persoana sa, a fi promovați în funcții, cu toate posibilitățile pe care aceasta le oferă pe plan profesional.
Cât privește (re) avansarea pe postul de șef lucrări candidatului, arată reclamantul că în norma de șef lucrări a acestuia există trei cursuri din domeniul de interes și competență a reclamantului, însă acestea nu mai pot fi revendicate de reclamant atât timp cât norma numitului a fost deja "umplută" cu tot felul de discipline aflate la limita sa de interes, astfel că acestea nu mai pot constitui obiectul unui eventual post care să fie scos la concurs.
Consideră așadar că interesul public este în mod evident vătămat, fie și numai prin promovarea ilegală a unor candidați care nu îndeplineau condițiile legale de promovare, astfel că solicită admiterea acțiunii sale, cu obligarea pârâtei și la plata de daune morale de 1 leu.
În dovedirea acțiunii au fost anexate actele de care face vorbire în cerere.
Pârâta a depus documentația iar prin întâmpinare solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, considerând că în fapt capetele de acțiune ce vizau acordarea titlurilor de conferențiar domnilor, și V au rămas fără obiect, întrucât prin Ordinul 4966/31.07.2008 aceste titluri au fost deja acordate celor două persoane, urmare reuniunii din 22.07.2008.
Cât privește capătul din acțiune privind efectuarea unui control al legalității promovării domnului pe post de șef lucrări, consideră pârâta că prin adresa nr. 17098/31.07.2008 a solicitat Gh. analiza memoriului reclamantului, iar aceasta din urmă a comunicat rezultatul verificărilor sale reclamantului cu adresa 17776/21.09.2008.
Prin precizările depuse la fila 64 dosar, reclamantul arată că înțelege să renunțe la capetele din acțiune ce vizau numirea în posturi de conferențiari a domnilor și, solicitând în continuare ca instanța să se pronunțe asupra capetelor 3 și 4 din acțiune, privind legalitatea numirii domnului în postul de șef lucrări, precum și oferirea unei explicații privind interpretarea prevederilor art. 141 alin. 2 din Legea 128/1997, în condițiile în care a avut loc repromovarea domnului dintr-o funcție în care fusese retrogradat și nu cunoaște poziția privind posibilitatea de admitere repetată pentru studiile doctorale a unei persoane și a celei de ocupare temporară a unui post de șef lucrări într- universitate.
Cu scopul soluționării capetelor de acțiune menționate de reclamant, instanța a solicitat pârâtei a preciza dacă și- însușit concluziile Gh. privind efectuarea unui control de legalitate a numirii candidatului în postul de șef lucrări, la care aceasta a răspuns cu adresa nr. 15341/27.02.2009, în sensul că numirea pe postul de șef lucrări intră în competența exclusivă a instituției de învățământ superior ce organizează un astfel de concurs, conform art. 53 alin. 1 coroborat cu art. 59 alin. 1 din Legea 128/1997, ministerului nefiindu-i îngăduit a interveni în cenzurarea autonomiei universitare recunoscute prin acest act normativ. Așa fiind, sesizarea reclamantului a fost trimisă Gh. spre competentă soluționare, răspunsul acestuia fiind cuprins în adresa sa nr. 17776/2109.2008 evocată în întâmpinare.
Raportat celor arătate în cele ce preced, precum și documentației aflate la dosarul cauzei, Curtea constată acțiune reclamantului ca fiind nefondată pentru considerentele de mai jos.
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din legea contenciosului administrativ: "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public".
În speță reclamantul evocă existența unui interes public vătămat "prin promovarea ilegală a unor candidați fără ca aceștia să îndeplinească condițiile legale de promovare", considerând că pârâta ar avea obligația să procedeze la efectuarea unui control la Gh., privind avansarea domnului înapoi în funcția de șef lucrări, după ce fusese retrogradat și fără a îndeplini condiția pentru care fusese retrogradat, să dispună măsuri legale în urma controlului și să-i emită un răspuns cu privire la cele constatate și la dispozițiile legale aplicabile.
Numai că, raportat atribuțiilor pârâtei, astfel cum au fost ele reproduse în acțiunea și precizările ulterioare ale reclamantului, sunt prevăzute în HG223/2005 privind organizarea și funcționarea, acesta "conduce sistemul național de educareexercitând atribuțiile stabilite prin legi și alte acte normative din sfera sa de activitate", iar " monitorizarea modului de formare și utilizare a resurselor umane" ca atribuție generică, se coroborează cu dispozițiile din celelalte acte normative, ce reglementează principiul "autonomiei universitare", ca modalitate de îndeplinire a dezideratului descentralizării învățământului.
Ori, procedura de concurs pentru ocuparea postului de șef lucrări este expres prevăzută în cuprinsul art. 58 și următoarele din Legea nr. 128/1997, fiind dată de legiuitor în competența exclusivă a instituției de învățământ superior la care urmează să funcționeze candidatul, explicațiile angajatorului privind criteriile de "promovare" ale domnului în această funcție fiind cunoscute de reclamant întrucât i-a fost expediat răspunsul T Gh. nr. 17776/21.09.2008, emisă în cursul derulării procedurii prealabile în prezenta cauză.
Ori, reclamantul nu a înțeles să conteste această "promovare" în condițiile legii, în contradictoriu cu autoritatea angajatoare, ci a procedat la sesizarea cu petiții a organului administrativ central, în sensul determinării lui a adopta o conduită ce excede competențelor legale (a efectua un control) și a-i furniza reclamantului o opinie într-o chestiune de competența unei autorități autonome locale, al cărei punct de vedere îi era deja cunoscut reclamantului la promovarea prezentei acțiuni.
Este adevărat că dreptul constituțional al reclamantului îi conferă posibilitatea de semnala oricărei autorități publice eventualele neregularități (ilegalități constatate, însă acest drept la petiție nu se poate transforma într-un drept de dispoziție, prin care cel interesat să poată impune unui organ al statului, a adopta o conduită pe care acesta o consideră oportună, întrucât în acest mod s-ar ajunge la încălcarea drepturilor autorității respective, în aprecia suveran asupra măsurilor ce urmează a le adopta conform atribuțiilor specifice.
Concluzionând, raportat celor sus-arătate, Curtea va proceda la respingerea ca nefondată a acțiunii promovate de reclamantul în contradictoriu cu pârâta
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Ministerul Educației, Cercetării și.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 6.04.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
G - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
28.04.2009
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe