Suspendare executare act administrativ fiscal. Sentința 59/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 59/CA
Ședința publică de la 06 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
Grefier: - -
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta Universitatea " " I în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, având ca obiect suspendare executare act administrativ
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 30.03.2009, fiind cuprinse în încheierea din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 06.04.2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra cererii de suspendare a executării de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 132/45/18.02.2009 reclamanta Universitatea " " I, a solicitat în contradictoriu cu pârâta - I, ca în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 215 alin. 2 Cod procedură fiscală și art. 10 teza 2 din legea contenciosului administrativ, să se dispună suspendarea executării deciziei de impunere nr. 893/17.12.2008 (înregistrată la. sub nr. 214.624/17.12.2008, până la pronunțarea instanței de fond asupra contestației administrative înregistrate deja la organul fiscal la 19.01.2009.
Motivează reclamanta că a fost supusă în mod nelegal controlului și apoi obligării la plata unor sume către bugetul statului, contrar prev. art. 105 alin. 3 Cod procedură fiscală, ce prevede posibilitatea efectuării pentru fiecare perioadă supusă impozitării, doar a unui singur control, întrucât deși era emisă decizia de impunere înregistrată sub nr. C-4958/05.04.2007, a mai fost supusă unui control, ce a stat la baza emiterii deciziei de impunere nr. 893/17.12.2008, în litigiu.
Decizia C-4958/05.04.2007 fusese desființată prin decizia - Direcția generală de soluționare a contestației nr. 367/27.12.2007, care a stabilit în sarcina organului fiscal local, obligația identificării "entității" ce datorează sumele neachitate bugetului de stat, urmând a ține seama și de entitatea ce a plătit deja sume în contul contribuțiilor datorate.
Deși se constatase că în fapt Facultatea de Psihologie, Asistență Socială și Științe Politice datora bugetului de stat suma de 2.035.495 lei, cu toate acestea sumele au fost pretinse și în prezent executate asupra patrimoniului Universității " " ori, această sumă reprezintă contribuții pentru asigurări sociale datorate de Facultatea de Psihologie, Asistență Socială și Științe Politice (), ce deține o contabilitate proprie, în baza protocolului din 02.10.2006, de separare a acesteia de, atât din punct de vedere didactic, cât și financiar-contabil, întrucât și- deschis conturi curente în bănci, precum și un Cod fiscal diferit de cel al, respectiv cu nr. -.
Întrucât această situație de fapt nu se încadrează în prev. legii învățământului nr. 84/1995, respectiv a legii privind statutul personalului didactic nr. 128/1997, reclamanta a sesizat atât conducerea -, cu scopul înaintării la sectorul economic aad ocumentelor de încasări și plăți -, cât și organele de urmărire penală, fiscale, Ministerul Educației și Cercetări, Consiliul Național de Evaluare, pentru a fi sprijinită în vederea intrării în legalitate, însă toate aceste demersuri au rămas fără rezultat.
Consideră așadar că a dovedit buna sa credință în achitarea către bugetul de stat doar a sumelor datorate de Facultățile de Drept, Economie, Medicină și Științe ale Comunicării, rămase în cadrul, noua entitate - -, chiar lipsită de personalitate juridică proprie, urmând să-și achite în mod direct obligațiile către bugetul de stat aferente activității desfășurate, inclusiv personalitățile și majorările înregistrate pentru intervalul în litigiu (în condițiile art. 17 Cod procedură fiscală), această situație de fapt constituindu-se ca un "caz bine justificat" în sensul art. 2 lit. t) din legea contenciosului administrativ.
În ce privește paguba iminentă, ca cea de a doua condiție cumulativă de admisibilitate a unei cereri de suspendare a executării, arată reclamanta că aceasta este probată în cauză, prin actele de executare emise de pârâtă în dosarul de executare nr. 171/2009, fiind astfel iminentă luarea di contul său a unei sume foarte importante, nedatorate, sumă ce reprezintă echivalentul cheltuielilor pentru desfășurarea activității didactice și administrative a instituției pe o durată de 2,5 luni, conform situației depuse în cadrul dezbaterilor.
Cu recipisa de consemnare nr. -/1 din 04.03.2009 a fost îndeplinită condiția depunerii cauțiunii de 30.000 lei stabilită de instanță conform art. 215 alin. 2 Cod procedură fiscală.
Anexat cererii au fost depuse înscrisurile de care se face vorbire în acțiune.
Pârâta a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât actul de impunere - decizia 893/17.12.2008 a fost emis de I, pârâta neavând încă competențe în materia soluționării căilor de atac jurisdicționale, acestea revenind, astfel că prin precizările depuse la termenul din 16.03.2009 reclamanta învederează faptul că înțelege să se judece în calitate de pârâte, cu I și B, pentru opozabilitate, prin Direcția de Contestații.
Pârâta - I prin întâmpinare solicită respingerea cererii de suspendare a executării formulate în cauză, considerând că reclamanta a îndeplinit doar condiția depunerii contestației la organul fiscal emitent, înregistrat la. I sub nr. 572/21.01.2009 și transmisă cu adresa nr. 670/23.01.2009 spre soluționare, nu însă și celelalte condiții de admisibilitate prev. de art. 14 alin. 1 legea contenciosului administrativ.
Astfel, nu se poate considera că ar exista vreo îndoială asupra legalității actului contestat - decizia de impunere nr. -/17.12.2008 -, atât timp cât în conformitate cu prev. art. 79 alin. 3 și art. 82 din OG92/2003, Universitatea " ", cod fiscal - avea obligația înscrierii cuantumului obligațiilor datorate și de, ce funcționează în cadrul său, în declarațiile privind obligațiile datorate bugetului consolidat al statului, indiferent de situația plăților efectuate, întrucât și contractele de muncă, conturile bancare, etc. aferente s-au desfășurat sub unul și același cod de înregistrare fiscal, respectiv cel cu nr. 1/- aparținând, chiar dacă în fapt evidențele contabile erau separate.
În ce privește "paguba iminentă" prev. de text, consideră pârâta că nu este suficientă simpla susținere că prin începerea executării silite s-ar produce grave prejudicii, raportat valorii ridicate a sumei datorate bugetului de stat.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, coroborat cu susținerile părților din cadrul dezbaterilor, constată cererea de suspendare formulată ca fiind întemeiată, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, prin decizia nr. 367/27.12.2007, a fost admisă contestația și desființată decizia de impunere nr. C 4958/30.03.2007 pentru suma total de 2.035.495 lei reprezentând contribuții la bugetul asigurărilor sociale și majorări întârziere, "urmând ca organele de inspecție fiscală să stabilească entitatea în sarcina căreia înțelege să instituie obligația de plată a debitului respectiv, având în vedere și sumele achitate în contul contribuțiilor sociale" (fila 49 dosar).
S-a reținut faptul că "prin modul în care au fost întocmite actele administrative fiscale, respectiv decizia de impunere și dispoziția de măsuri, organele fiscale au tratat ca subiecte de drept fiscal atât cât și pentru aceleași sume", astfel că era necesară stabilirea, în cadrul reverificării,a calității "de angajator", față de prev. din Legea nr. 128/1997, coroborat cu Codul muncii (pag. 46 dosar).
Reverificarea efectuată de pârâta I s-a finalizat cu raportul de inspecție fiscală înregistrat la nr. -/17.12.2008, în care se concluzionează că Facultățile de Drept, Economie, Medicină și Științe ale Comunicării, pe de o parte și Facultatea de Psihologie și Asistență Socială, de Științe Politice, pe de altă parte, "reprezentau entități aparținând uneia și aceleiași persoane juridice, respectiv Universitatea " ", care reprezintă unicul subiect de drept într-un raport juridic fiscal, obligat de a avea un cod de identificare fiscală pentru toate facultățile sale, cod fiscal -" (fila 8 din decizie), astfel că îndeplinirea de a obligațiilor de contribuabil și angajator este apreciată "ca fiind singura soluțielegalăde rezolvare a situației de fapt și de drept existentă în perioada 01.10.2004-31.08.2006 la.".
În decizia de impunere din 17.12.2008 în litigiu, se atestă totodată faptul că la. I există două rânduri de evidențe contabile, aferente entităților sus-menționate, care și-au calculat distinct obligațiile fiscale aferente angajatorilor, corespunzător personalului de care dispuneau în procesul de învățământ și de administrare a instituțiilor respective, - deși nu deține personalitate juridică în condițiile legii învățământului -, și că în acest interval au existat viramente la bugetul consolidat al statului din partea ambelor entități, suma rămasă de achitat de fiind cea evidențiată în raportul de inspecție fiscală în litigiu.
Procedura de executare silită a fost demarată însă împotriva, cod fiscal -, conform adresei -/04.07.2006 a -, înregistrată la. I la nr. 12060/10.07.2006, în care se specifică "în cazul în care contribuabilul nu procedează la clarificarea situației cuprinsă în evidență pe plătitor și nici nu depune declarații rectificative pentru sumele nedeclarate sau declarate eronat sumele vor fi cuprinse în constatările din Raportul de inspecție fiscală, chiar dacă aceste sume se regăsesc înregistrate în evidența contabilă" (fila 4-5 din raportul de inspecție fiscală din 17.12.2008).
Rezultă așadar, că în cadrul contestației depuse de reclamantă împotriva deciziei de impunere din 17.12.2008, organul fiscal jurisdicțional urmează a verifica tocmai legalitatea stabilirii entității plătitoare a debitelor fiscale, din cadrul I, în condițiile în care se recunoaște de organul fiscal încasarea separată a sumelor datorate bugetului de stat, din partea a două entități, din care este lipsită de personalitate juridică în condițiile legii.
Ori, în condițiile în care art. 17 Cod procedură fiscală definește noțiunea de "contribuabil" ca fiind "orice persoană juridicăsau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează impozite, taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat,în condițiile legii", instanța reține că în cauză există îndeplinită condiția prev. de art. 14 din legea contenciosului administrativ privind "existența unui caz bine justificat" care conduce la admiterea cererii de suspendare a executării unui act de impunere fiscală, atât timp cât însuși organul fiscal a considerat utilă repetarea controlului fiscal, cu scopul tocmai a determinării entității ce datorează în și în drept contribuțiile la bugetul de stat în litigiu, existând așadar o "îndoială serioasă" asupra acestui aspect, îndoială ce va fi lămurită însă de instanța de fond investită cu soluționarea fondului cauzei.
Cât privește cea de a doua condiție cumulativă de admisibilitate a prezentei cereri, respectiv cea privind existența unei "pagube iminente", Curtea constată că, în condițiile în care apare ca fiind necontestat faptul că suma ce face obiectul deciziei de impunere în litigiu, este aferentă activității desfășurate "separat" de, în cadrul I, iar executarea ei din patrimoniul I ar echivala cu indisponibilizarea din contul său a unor sume ce reprezintă contravaloarea activității sale didactice pe parcursul a mai mult de 2 luni, punerea în executare a deciziei de impunere în litigiu ar avea semnificația întreruperii activității instituției reclamante cu riscul paralizării procesului de învățământ în cursul anului universitar, situație ce se încadrează în prev. art. 2 lit. s) din legea contenciosului administrativ.
Concluzionând, față de cele arătate în cele ce preced, Curtea urmează a proceda la admiterea cererii de suspendare a executării deciziei de impunere nr. -/17.12.2008, formulate de petenta I, în contradictoriu cu pârâtele I și B, ca autoritate competentă a soluționa procedura jurisdicțională demarată de reclamantă prin contestația înregistrată sub nr. 23325/19.01.2009.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de suspendare a executării formulată de petenta Universitatea " ", în contradictor cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice I și Agenția Națională de Administrare Fiscală
Dispune suspendarea executării deciziei de impunere nr. -/17.12.2008, până la pronunțarea instanței de fond.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.04.2009.-
PREȘEDINTE,
judecător G -
Grefier,
---
Red.
Tehnored.
22.04.2009
2 ex.-
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe
