Alte cereri. Decizia 662/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA OPERATOR 2928

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--05.11.2008

DECIZIA CIVILĂ NR. 662

Ședința Publică din 30 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Belicariu Maria

JUDECĂTOR 2: Duma Diana

JUDECĂTOR 3: Pokker Adina

GREFIER: - -

S-a luat în examinare cererea de revizuire a deciziei civile nr. 1041/16.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr- formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că a atașat dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA.

Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Examinând revizuirea de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la ribunalul Arad sub nr- la data de 2 iunie 2008, reclamantul a chemat în judecată, pe calea contenciosului administrativ fiscal, pârâta Administrația Finanțelor Publice A, solicitând anularea actelor administrativ-fiscale nr.2329p/ 7 martie 2008 și nr. 5119p/ 17 aprilie 2008 emise de pârâtă și obligarea pârâtei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 5409 lei; sumă actualizată cu rata dobânzii legale,de la data nașterii dreptului până la data restituirii.

Prin sentința civila nr. 220 din 16.06.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantului, în sensul că a anulat cele două acte administrativ fiscale și a obligat pârâta să dispună restituirea sumei de 5409 lei actualizată cu indicele de inflație de la data plății sumei, până la data restituirii ei.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâta A, considerând-o ca netemeinică și nelegală.

Prin decizia civila nr.1041/16.10.2008 pronunțată în dosarul nr- Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursul formulat de către parata A ca neîntemeiat.

In motivarea deciziei s-a reținut ca in acord cu chitanța depusa la dosarul cauzei Municipiul A, unitate care funcționează în cadrul pârâtei A,a încasat de la reclamantă suma de 5409 lei, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, iar ulterior la data de 7 februarie 2008, înregistrat la pârâtă o cerere de restituire a acestei sume, solicitare căreia pârâta i-a răspuns negativ, prin actul nr. 2329p/ad din data de 7.03.2008.

Curtea a constatat că această adresă materializează manifestarea de voință a autorității fiscale de a respinge (refuza) cererea de restituire a taxei speciale plătită de reclamant invocând ca justificare dispozițiile legale ale dreptului material fiscal aplicabile acestui raport juridic care sunt în vigoare și produc efecte juridice ( 5 dos. fond).

Or, un astfel de act întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ în înțelesul dat de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) precum și ale alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, textul din urmă asimilând actelor administrative unilaterale, între altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim. Pe de altă parte, actul întrunește și trăsăturile actului administrativ fiscal în înțelesul dat acestei noțiuni de prevederile art. 41.pr.fisc. Actul a fost emis de către organul fiscal competent în aplicarea legislației privind restituirea unei taxe speciale instituite de legea fiscală.

Se retine in motivarea sentinței ca in ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, Curtea are în vedere că Administrația Finanțelor Publice Aaî ncasat taxa specială prin entitatea sa, Trezoreria Municipiului A, care este Trezoreria Statului și în consecință beneficiarul acestei taxe este Statul Român, care conform Legii nr.495/2007 este reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală B și unitățile teritoriale subordonate, în speță Administrația Finanțelor Publice A, ceea ce justifică calitatea procesuală pasivă a acesteia.

Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a CJCE că art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.

Se constata de către C ca judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de Tratat să fie deplin și efectiv protejate.

Că o taxă internă impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.

Se retine in considerentele decizie ca cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe.

Pe de altă parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de România ca stat membru.

Cu privire la incidența în speță a prevederilor nr.OUG 50/2008, Curtea reține ca in acord cu dispozițiile art. 11 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin nr.HG 686/2008. Curtea reține că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Curtea a constatat ca din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.

La data de 10.12.2008 reclamantul-intimat a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale ivita in decizia civila nr.1041/16.10.2008 de împrejurarea ca instanța nu a soluționat cererea sa având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecata.

Prin încheierea din data de 15.01.2009 Curtea de Apel admis cererea de îndreptarea erorii materiale formulată de reclamantul și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia civilă nr.1041 din 16.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în sensul că: "Obligă recurenta la plata sumei de 1190 lei reclamantului, reprezentând cheltuieli de judecată", menținând celelalte mențiuni cuprinse în decizia menționata.

Prin cererea de revizuire formulata împotriva deciziei civilă nr.1041 din 16.10.2008 și înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- la 5.11.2008, revizuentul solicita instanței pronunțarea unei hotărâri prin care sa se dispună obligarea paratei A la plata către reclamantul - revizuent a sumei de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecata ocazionate de litigiului ce a făcut obiectul dosarului nr-.

Asupra cererii de revizuire, prin raportare la prevederile art.322 Cod procedură civilă precum și la înscrisurile existente, Curtea constata următoarele:

Prin decizia nr. 1041/16.10.2008 Curtea de APEL TIMIȘOARA nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecata in cuantum de 1190 lei solicitate de către reclamantul-intimat in dosarul nr-. Curtea de Apel insa a admis cererea formulata de către reclamantul la data de 15.01.2009 prin care a solicitat îndreptarea erorii materiale in sensul acordării cheltuielilor de judecata solicitate.

Curtea constata că prin încheierea de ședința din data de 15.01.2009 instanța a admis cererea reclamantului si a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia civilă nr.1041 din 16.10.2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, în sensul că: "Obligă recurenta la plata sumei de 1190 lei reclamantului, reprezentând cheltuieli de judecată", menținând celelalte mențiuni cuprinse în decizia menționata.

de împrejurarea ca solicitarea reclamantului a fost soluționata pe calea îndreptării erorii materiale, Curtea va respinge cererea de revizuire si va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor Publice

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Primă instanță. Tribunalul Arad

Judecător: G

Instanță de recurs: Curtea de APEL TIMIȘOARA

Judecători:, Liber,

Red./20.05.2009

Tehnored. - /26.05.2009/ 2 ex

Președinte:Belicariu Maria
Judecători:Belicariu Maria, Duma Diana, Pokker Adina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 662/2009. Curtea de Apel Timisoara