Alte cereri. Decizia 8/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 8/CA
Ședința publică din 18 ianuarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Revi Moga
JUDECĂTOR 3: Nicolae Stanciu
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-pârâtă- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - cu domiciliul în T,-,.12,.A,.2, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1318/08.07.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.85, art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Potrivit art.150 Cod procedură civilă, instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului contencios administrativ de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice - Administrația Finanțelor Publice T, pentru a fi obligată pârâta la anularea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, nr.2184 din 4.12.2008 și restituirea sumei de 697 lei, actualizată cu dobânda legală, conform art.3 al.e din OG nr.9/2000, reprezentând contravaloarea taxei de poluare, pe care a achitat-o prin chitanța seria - nr.-/4.12.2008.
În motivare, reclamantul a arătat că în anul 2008 cumpărat un autoturism second-hand, marca Volkswagen, an fabricație 1993, nr.identificare, neînmatriculat în România, drept care la data de 4.12.2008 a solicitat DGFP T - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, calculul taxei de poluare pentru autovehiculul în cauză și prin decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.1180 din 4.12.2008 a fost stabilită această taxă în sumă de 697 lei.
Întrucât consideră că prevederile art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, în baza cărora a fost calculată taxa, sunt reglementări contrare legislației comunitare, neputând fi aplicate în dreptul intern, la data de 3.03.2009, prin cererea cu nr.2550 a solicitat DGFP T - Administrația finanțelor publice T, restituirea sumei de 967 lei, dar prin adresa cu nr.2550 din data de 8.04.2009 cu depășirea termenului de 30 zile i s-a refuzat acest lucru.
La data de 14.04.2009 a contestat răspunsul primit la cererea nr.4512 fără nici un rezultat, fapt pentru care prin prezenta acțiune solicită anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2184/4.12,2008 și restituirea sumei de 697 lei actualizată cu dobânda legală.
Arată reclamantul că având în vedere că viitorul acestei taxe de poluare este incert întrucât prevederile art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, sunt contrare prevederilor Tratatului de aderare a României la UE, consideră că refuzul său de a nu o plăti este justificat.
În dovedire, reclamantul a depus la dosar: cartea de identitate a autoturismului; certificatul de înmatriculare și celelalte documente rezultate ca urmare a demersului pe care l-a făcut pentru calcularea taxei de poluare de către DGFP T - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, cererea de restituire, contestație, copie de pe sentința civilă nr.165/2008 a Tribunalului Cluj și copie de pe sentința civilă nr.668/24.04.2009 a Tribunalului Tulcea.
Pârâta DGFP Tad epus întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție autoritatea de lucru judecat, întrucât prin sentința civilă nr.1000 din 10 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr-, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant împotriva aceleași decizii de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2184/4 decembrie 2008 iar acțiunea din această cauză este identică sub aspectul obiectului și al probelor, fiind inadmisibilă.
A solicitat introducerea în cauză și a Administrației Fondului pentru Mediu, în baza art.57 Cod proc.civilă, coroborat cu disp. art.1 al.1 din OG nr.50/2008.
Prin sentința civilă nr.1318/08.07.2009, Tribunalul Tulceaa respins excepția autorității de lucru judecat precum și cererea pentru introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, ca nefondate; a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice-Administrația Finanțelor Publice; a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2184/4 decembrie 2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice T și a obligat pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice-Administrația Finanțelor Publice T să restituie reclamantului suma de 697 lei reprezentând c/valoare taxă de poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală de la data plății și până la restituirea integrală a sumei.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța a apreciat că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.1000/10.06.2009, pronunțată de Tribunatul T în dosarul nr-, a fost anulată acțiunea formulată de reclamantul - în contradictoriu cu pârâtele DGFP - Administrația Finanțelor Publice T și Administrația Fondului pentru Mediu B având ca obiect obligarea acestora la anularea deciziei de calcul a taxei de poluare a taxei pentru autovehicule nr.2184/4.12.2008 și restituirea sumei de 697 lei actualizată cu dobânda legală reprezentând taxă de poluare - ca netimbrată.
Potrivit disp. art.163 al.1 Cod proc.civilă, nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.
În speță, reclamantul a mai formulat o acțiune în contradictoriu cu aceleași părți, având același obiect și întemeiată pe aceeași cauză, la data de 14 aprilie 2009, însă cererea sa nu a fost examinată pe fond, așa cum rezultă din sentința civilă nr.1000/10.06.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea (fila 28), acțiunea fiind anulată în baza disp. art.20 din Legea nr.146/1997 pentru neîndeplinirea obligației de plată a taxei de timbru.
Prin urmare nu există autoritate de lucru judecat în raport cu hotărârea pronunțată anterior, astfel că excepția invocată va fi respinsă ca nefondată.
Asupra cererii formulată pe cale de excepție privind introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, în baza art.57 Cod proc.civilă, instanța a apreciat că aceasta este nefondată, nefiind îndeplinite condițiile procedurale invocate de către pârâtă.
Potrivit disp art.57 al.1 Cod proc.civilă oricare din părți poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul.
În speță, pârâta - Tas olicitat chemarea în judecată și introducerea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu, care gestionează bugetul fondului pentru mediu, constituit din încasarea taxei de poluare pentru autovehicule, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Administrația Fondului pentru Mediu nu poate să pretindă însă în cauză aceleași drepturi ca și reclamantul, respectiv restituirea taxei de poluare pentru autovehicul încasate, neaflându-se în poziția și situația acestuia, astfel încât în raport de dispozițiile procedurale invocate, cererea pentru introducerea acesteia în cauză este nefondată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul a achiziționat în anul 2008 un autoturism second-hand marca Volkswagen, înmatriculat anterior la data de 15.03.2007, iar în România a plătit o taxă specială pentru prima înmatriculare a acestui autoturism, în cuantum de 697 lei, în baza deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2184 din 4.12.2008 și chitanței de plată seria - nr.- din 4.12.2008.
Petentul a solicitat pârâtei, prin cererea nr.2550/3.03.2003 restituirea sumei de 697 lei, iar la data de 8.04.2009 pârâta i-a comunicat că decizia de calcul nbr.2184/4.12.2008 a fost emisă cu respectarea legislației privind taxa de poluare în vigoare, respectiv a prev. art.4 lit.a din OUG nr.50/2008, astfel că obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări în România.
Reclamantul a contestat această adresă prin cererea înregistrată la pârâtă sub nr.4512/14.04.2009 fără însă a primi o soluție pozitivă la această cerere.
Instanța a reținut astfel că taxa de primă înmatriculare a autoturismelor a fost introdusă în reglementarea internă prin L 343/2000 și art.214 indice 2 - 214 indice 3 Codul fiscal, care stabilesc obligația de achitare a acestei taxe, modul de calcul și scutirile de la plata acesteia.
Ulterior, dispozițiile Codului fiscal mai sus arătate au fost abrogate prin OUG 50/21.04.2008 care a instituit cadrul legal pentru plata taxei de poluare pentru autovehicule și care se constituie ca venit la bugetul fondului pentru mediu.
Prin disp. art.4 din nr.50/2008 s-a prevăzut că obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculului în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul, după încetarea un ei exceptări sau scutiri dintre cele reglementate de art.3 și 9 din ordonanță.
Prin urmare, taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare, și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de 1 iulie 2008 aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
Potrivit art.90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Aceste dispoziții consacră principiul liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, potrivit căruia statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui și sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Prin disp interne ale OUG nr.50/2008, taxa de poluare este instituită atât pentru înmatricularea autoturismelor noi, indiferent de proveniența geografică sau națională cât și pentru autovehiculele second - hand, provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau din alte state, nefiind însă obligatorie pentru autovehiculele deja înmatriculate.
Potrivit art.148 al.2 și 4 din Constituția României, urmare a aderării la Uniunea Europeană, prevederile tratatelor constitutive ale uniunii, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au oprioritateb față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare Parlamentul, președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească, garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
De asemenea, prin art.11 al.1 și 2 din Constituție, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin tratatele la care este parte, și care fac parte din dreptul intern.
Prin urmare, disp. art.4 lit.a din OUG nr.50/2008 creează o discriminare fiscală și un regim diferit între produsele importate și cele similare autohtone care este în contradicție și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție care a decis în cauze similare că o taxă de înmatriculare este interzisă dacă este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată în funcție de caracteristicile tehnice ale autovehiculului, nu ține cont de gradul de depreciere al autoturismului, astfel încât această valoare excede valorii reziduale a unor autoturisme second - hand similare care sunt deja înmatriculate în statul membru, în care au fost importate.
În consecință, dispozițiile interne care stabilesc obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea second-hand încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor, art.90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, precum și disp. art.148 al.2 din Constituția României, conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu are caracter prioritar și prevalează legii interne.
Față de considerentele mai sus arătate, instanța a admis acțiunea formulată, a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2184/4 decembrie 2008 emisă de Administrația Finanțelor Publice T și a obligat pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice-Administrația Finanțelor Publice T să restituie reclamantului suma de 697 lei reprezentând c/valoare taxă de poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală de la data plății și până la restituirea integrală a sumei.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta T, solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței în sensul respingerii cererii reclamantului.
Se susține că instanța a apreciat în mod greșit faptul că reînmatricularea autovehiculului de către reclamant încalcă normele europene la care România este parte.
Astfel, obligația fiscală pentru instituirea taxei de poluare pentru autoturisme este imperativ stabilită prin OUG50/2008.
Comisia Europeană a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusă de Guvernul României în care emisiile sunt luate în considerate la taxarea mașinilor Euro 4 și Euro 3, iar pentru autoturismele noi, cu durată lungă de folosire sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, respectând principiul "poluatorul plătește".
Potrivit art.4 lit.a din OUG50/2008, obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehicule intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autoturism în România".
De asemenea, potrivit art.126 al.1 din Constituția României, "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Se mai arată că nici o lege în vigoare nu permite unei instanțe de judecată să se pronunțe asupra compatibilității unor prevederi legale ale dreptului intern cu Constituția și cu tratatele internaționale.
Aceste atribute revin exclusiv Parlamentului și Curții Constituționale.
Analizând criticile aduse soluției instanței de fond, Curtea reține următoarele:
Reclamantul-intimat a achiziționat un autoturism marca Volkswagen, cu număr de identificare, an de fabricație 1993.
Instanța a fost sesizată cu problema de drept - dacă taxa de poluare a cărei plată este prevăzută ca obligatorie în OUG50/2008, contravine Tratatului Constitutiv al - art.90, paragraf 1.
Art. 90 din Tratatul reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale.
Astfel, în Constituția României (art. 11 alin. 1 și 2), se prevede că statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Tot în Constituție (148 alin. 2 și 4) se prevede că urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare; Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2.
In plus, prin Legea nr.157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, se prevede că, urmare a aderării României la Uniune, Tratatul de Instituire a Uniunii Europene are caracter obligatoriu pentru statul român.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție a statuat că orice instanță națională trebuie ca, într-o cauză ce intră în jurisdicția sa, să aplice dreptul comunitar în totalitatea sa și să protejeze drepturile pe care acesta le conferă cetățenilor, fiind obligată să nu aplice acele prevederi din dreptul național care ar putea veni în conflict cu dreptul comunitar, fie anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a regulii comunitare.
Aceeași jurisprudență la care s-a făcut trimitere a statuat că această obligație nu revine numai instanțelor naționale ci și autorităților administrative care trebuie să se abțină - din proprie inițiativă - de la aplicarea prevederilor naționale dacă încalcă dreptul comunitar (-103/88, ).
In speță, prima instanță a făcut o corectă aplicare a prev.art.90 (1) din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.
Așa fiind, toate criticile aduse soluției instanței de fond, sunt neîntemeiate.
Pe cale de consecință, în conf.cu disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-pârâtă- ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimatul-reclamant - cu domiciliul în T,-,.12,.A,.2, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1318/08.07.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, --- |
Jud.fond:
Red.jud.-
12.02.2010
Tehnored.-gref.
16.02.2010
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Revi Moga, Nicolae Stanciu
