Alte cereri. Decizia 88/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.88/CA
Ședința publică de la 19 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Eufrosina Chirica
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor contencios administrativ și fiscal promovat de recurenta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI și de recurenții reclamanți, - - -, Petro, G, împotriva sentinței civile nr.2557/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți Sindicatul Filiala T din cadrul Primăriei T-Direcția Poliție Comunitară T, HG, -, -, -, -, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenta pârâtă Primăria Municipiului T, în baza împuternicirii avocațiale nr.25, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt declarate și motivate în termen, scutite de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat pentru recurenta pârâtă Primăria Municipiului T, precizează că nu are cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru recurenta pârâtă Primăria Municipiului T, învederează instanței că o parte din actualii recurenți au renunțat la judecată. Solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat. Cu privire la recursul formulat, arată că la fond s-au solicitat cheltuieli de judecată, iar instanța de fond nu s-a pronunțat pe acestea. Solicită a se dispune respingerea recursului declarat de reclamanți, întrucât Tribunalul Tulceaa avut corect în vedere aspectele cu care a fost sesizat. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată:
Reclamanții, -, au chemat în judecată la data de 24 mai 2007, prin Sindicatul "" - Filiala T pe pârâta Primăria Municipiului T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sporului de pericol în procent de 15 - 25% și a sporului de hrană conform art.15 pct.5 din Regulamentul de Ordine Interioară.
În motivare, reclamanții au arătat că au calitate de salariați în cadrul Direcției Poliției Comunitare, și în această calitate au dreptul conform art.15 pct.5 din Regulamentul Intern de funcționare a Direcției Poliției Comunitare T, să li se acorde sporul de armament și sporul de hrană, care nu le-au fost acordate.
În drept, reclamanții au mai invocat și dispozițiile Legii nr.371/2004, HG nr.2295/2004 și HCL nr.180/2005.
Ulterior, reclamanții prin președintele executiv al "" - Direcția Poliției Comunitare T au precizat că solicită sporul de armament de 25% începând cu data angajării fiecărui reclamant iar sporul de hrană prevăzut în anexa specială la contractul colectiv de muncă, începând cu data la care a fost acordat angajaților Primăriei T, raportat la data angajării fiecărui reclamant.
Cu adresa nr.43898/10 decembrie 2007 (fila 133 din dosar), pârâta a comunicat că toți reclamanții au calitate de funcționari publici, mai puțin reclamantul, care este personal contractual, conform contractului de juncă nr.173/28.07.2005.
Prin încheierea din 13 decembrie 2007, instanța a dispus disjungerea cererii formulate de reclamantul de cererea celorlalți reclamanți și a trimis-o la completul care soluționează litigii de muncă.
Pe parcursul procesului, reclamantul Gad ecedat, astfel că au fost introduși în proces moștenitorii acestuia:, - - - și.
Ulterior, prin încheierea din 09 octombrie 2008 s-a luat act că reclamanții, HG, -, -, -, G, și, renunță la judecata cauzei.
La termenul din 13 noiembrie 2008, instanța a luat act că reclamanții, au renunțat la judecata capătului de cerere privind sporul de hrană.
Prin sentința civilă nr. 2557/27.XI.2008 Tribunalul Tulceaa respins acțiunea reclamanților, - - -, Petro, în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului T ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că:
Reclamanții au calitate de funcționari publici în cadrul Direcției Poliției Comunitare a Municipiului
Poliția comunitară a municipiului T este înființată, organizează și funcționează în baza prevederilor Legii nr.371/2004, privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare, a prevederilor HG nr.2295/2004 privind Regulamentul Cadru de organizare și funcționare a Poliției Comunitare.
Potrivit art.9 din Legea nr.371/2004, personalul Poliției Comunitare se compune din funcționari publici și personal contractual, iar funcționarilor publici din Pol8iția Comunitară li se aplică reglementările prevăzute în Statutul funcționarilor publici.
Potrivit art.40 din HG nr.2295/2004 prevederile Legii nr.-188/1999, republicată, cu modificările ulterioare și a celorlalte acte normative în vigoare referitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător funcționarilor publici din Poliția Comunitară, în măsura în care prin legea de organizare și funcționare a acestuia nu se dispune altfel.
În Regulamentul intern al Direcției Poliției Comunitare, aprobat de către Primarul Municipiului T și înregistrat sub nr.123/28 octombrie 2005 iar în anul 2005 sub nr.21/09.01.2006, la art.15 lit.A pct.(5), invocat de reclamanți, se prevede că salariații beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația muncii referitoare la salarizare, prestarea orelor suplimentare, repaus săptămânal, concediul de odihnă plătit, concedii de maternitate și cre3șterea copiilor preșcolari, concediu fără plată sau pentru evenimente deosebite, sporuri de vechime și pericol (armament și muniție în cuantum cuprins între 15 - 25%), asistență medicală, protecție socială și ajutoare materiale, pensie pentru munca depusă și limita de vârstă.
Sporurile sau stimulentele salariale pot fi acordate angajaților numai în situația în care își găsesc corespondent, în legislația specifică privind salarizarea funcționarilor publici și sunt prevăzute în mod expres în acte normative.
În speță, sporurile de armament și de hrană nu sunt prevăzute în legislația funcționarilor publici, astfel că ele nu pot fi acordate reclamanților.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâta Primăria Municipiului T și reclamanții, - - -, Petro,.
În motivarea recursului său Primăria Municipiului arată că instanța de fond, respingând acțiunea reclamanților în contradictoriu cu pârâta recurentă, ca nefondată, a omis a se pronunța cu privire la cheltuielile de judecată efectuate în cadrul procesului.
Ori, potrivit art.274 alin.1 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții, va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată.
Față de acestea, solicită admiterea recursului, în sensul de a fi obligați reclamanții la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 2000 lei.
În motivarea recursului reclamanții, - - -, Petro, și arată că hotărârea este nelegală și netemeinică.
Astfel, deși motivarea din considerentele hotărârii potrivit căreia art.40 din HG nr.2295/2004, 188/1999R și celelalte acte în vigoare referitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și funcționarilor publici din Poliția Comunitară, în continuare instanța nu s-a preocupat în stabili care a fost data de la care fiecare dintre salariați a dobândit calitatea de funcționar public, această dată, fiind cea la care fiecare dintre aceștia a depus jurământul prevăzut de lege.
În acest sens, dacă instanța s-ar fi preocupat cu privire la acest aspect ar fi constatat că prevederile legii nr.188/1999 deveneau aplicabile pentru fiecare dintre reclamanți, de la data la care au dovedit calitatea de funcționari publici, cererea de față fiind fondată și trebuind a fi admisă ca atare.
Se mai susține de către recurenți că nu întâmplător au invocat prevederile Regulamentului Interior al Direcției Poliției Comunitare și ale celorlalte acte normative care reprezintă temeiurile juridice în baza cărora au solicitat acordarea sporului de hrană și armament deoarece aceste sporuri nici nu aveau cum să aibă corespondent în legislația specifică salarizării funcționarilor publici, deoarece anterior datei la care au dobândit această calitate, o astfel de legislație nici nu putea fi aplicabilă.
Recursurile sunt nefondate.
În ce privește recursul pârâtei Primăria Municipiului T, se constată că în cauză, deși pârâta recurentă, la termenul din 9.10.2008 (fila 430 dosar fond) a cerut prin apărător ales " respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată, cu cheltuieli de judecată", nu a depus la dosar și chitanța cu care să facă dovada cuantumului acestor cheltuieli și prin urmare, dispozitivul hotărârii nu putea cuprinde nici o mențiune în acest sens, hotărârea fiind legală și temeinică.
Nimic nu împiedică recurenta ca ulterior printr-o cerere separată, cu dovezile respective, să solicite cheltuieli de judecată, în aplicarea art.274 Cod procedură civilă.
În ce privește recursul reclamanților, se constată că în raport de cele reținute legal de prima instanță în cuprinsul hotărârii, motivele invocate de recurenți nu au legătură cu cauza întrucât, este lipsită de relevanță data de la care fiecare dintre aceștia au devenit funcționari publici, ca și întemeierea acțiunii pe prevederile Regulamentului Interior al Poliției Comunitare și ale celorlalte acte normative prin care se acordă sporul de hrană și armament sugerându-se că de la acele date, automat, având deja stabilită calitatea de funcționari publici, reclamanții beneficiază și de drepturile solicitate.
Aceasta, deoarece în hotărârea recurată se arată clar că sporurile sau suplimentele salariale pot fi acordate angajaților numai în măsura în care își găsesc corespondent în legislația specifică privind salarizarea funcționarilor publici și sunt prevăzute expres în acte normative, ceea ce în cauză, legiuitorul nu a prevăzut.
În prezenta cauză recurenții reclamanți au calitatea de funcționari publici angajați în cadrul unei administrații publice locale, nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică, siguranță națională și prin urmare nu au vocația de a beneficia de drepturile solicitate, în condițiile în care nu-și desfășoară activitatea în condițiile specifice care să le justifice acordarea.
Pentru aceste considerente se constată că toate criticile aduse de recurenți hotărârii primei instanțe sunt nefondate și în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile în contencios administrativ formulate de recurenta pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI, cu sediul în T,-, județul T, și de recurenții reclamanți, - - -, Petro, toți cu domiciliul ales în T,--20, județul T, împotriva sentinței civile nr.2557/27 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect drepturi bănești.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședința publică astăzi, 19 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
24 Martie 2009
Jud.fond-
Jud.red.-- - 02.04.2009
tehnored.Gref.
2ex/03.04.2009
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Eufrosina Chirica, Adriana Pintea
