Alte cereri. Decizia 953/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--24.04.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 953
Ședința publică din 23 iunie 2009
PREȘEDINTE: Dascălu Maria Cornelia
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER -
JUDECĂTOR 3: Belicariu Maria
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuentul împotriva deciziei nr. 429/19.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații Consiliul Local, instituția Primarului și Instituția Prefectului județului C-
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile. Revizuentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform disp. art. 242 alin. 2. pr. Civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depusă la dosar cerere de amânare din partea revizuentului și din partea Consiliului Local al Orașului.
Instanța respinge cererile de amânare având în vedere celeritatea cauzei și faptul că nu sunt întrunite disp. Art. 156 alin. 1. pr. Civilă și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA
În deliberare constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 429/19.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- s-a respins recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr. 344/17.03.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Instituția Prefectului Județului C-
Au fost admise recursurile declarate de recurenții Consiliul Local și Primarul în reprezentarea Primăriei orașului împotriva aceleiași sentinței și în consecință:
S-a dispus modificarea sentinței recurată în sensul că:
S-a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local, Instituția Prefectului Județului C-S și Primarul în reprezentarea Primăriei.
A fost obligat reclamantul la plata către pârâtul Primarul în reprezentarea Primăriei a sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată în recurs.
În motivarea hotărârii a cărei revizuire se solicită se arată următoarele:
Raportat la întâmpinarea depusă de pârâtul Consiliul Local, recurentul a invocat lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale ale persoanei care a semnat întâmpinarea și excepția nulității întâmpinării care nu a fost formulată, semnată și depusă de pârât.
Astfel, se arată faptul că întâmpinarea respectivă fost semnată de d-l în calitate de președinte de ședință și a fost însoțită de o împuternicire (64) semnată de aceeași persoană în care este împuternicit în calitate de consilier juridic, iar în perioada respectivă d-l nu a avut calitatea de președinte de ședință a Consiliului Local și că d-l nu a fost mandatat prin hotărâre a Consiliului Local să reprezinte interesele acestuia în instanță și nu a avut nici calitatea de Consilier juridic, astfel încât această persoană și-a arogat o funcție publică pe care nu a deținut-o în perioada respectivă. În consecință, întâmpinarea Consiliului Local și împuternicirea sunt nule de drept astfel încât a solicitat a se constata că pârâtul nu a depus întâmpinare iar actul depus să nu fie luat în considerare la judecarea cauzei.
Referitor la excepția privind nulitatea întâmpinării depusă de Consiliul Local și lipsa capacității de exercițiu a drepturilor procedurale ale persoanei care a semnat întâmpinarea, Curtea a observat că aceste susțineri au vizat întâmpinarea depusă la prima instanță, ocazie cu care reclamantul în răspunsul de la fila 62 dosar fond nu a formulat respectivele critici, limitându-se la a enunța considerente vizând dezbaterea dispozițiilor legale privind validarea mandatului consilierilor locali nou aleși și a cazurilor de încetare / dizolvare a Consiliului Local. Chiar dacă d-l nu avea calitatea de președinte de ședință al Consiliului Local la data formulării întâmpinării nr. 37/18.04.2007 (52 dosar fond) aspect ce s-ar putea deduce numai prin reținerea adresei nr. 46/8.05.2008 (fila 18 dosar recurs) neexistând alte probe în acest sens și ca atare neavând calitatea de reprezentant al Consiliului Local instanța de judecată nu ar fi trebuit să ia în considerare susținerile pârâtului din întâmpinare, aceste aspecte nu aui relevanță practică întrucât prima instanță a admis acțiunea reclamantului, reținând argumentul juridic al acestuia potrivit cărora mandatul Consiliului Local nu încetează prin dizolvarea din noul consiliu local încheind mandatul consiliului locale ales inițial și deci, pe cale de consecință nu încetează nici mandatul viceprimarului.
Curtea a mai observat faptul că acțiunea reclamantului a fost soluționată pe fond procedându-se la admiterea în parte a acesteia iar nu prin admiterea vreunei excepții relative ce ar fi putut fi invocată de pârâtul Consiliul Local numai pentru întâmpinarea legal depusă, astfel încât Curtea a reținut ca aspectele invocate prin recurs nu sunt de natură a introduce vreo modificare a hotărârii primei instanțe.
Pe de altă parte în ședința Consiliului Local din 22.05.2008 (fila 113 dosar recurs) s-a aprobat în unanimitate faptul că atât întâmpinarea cât și împuternicirea depuse la prima instanță în numele Consiliului Local de către
d-lul au avut acordul Consiliului Local și al președintelui de ședință ținând cont de calitatea d-nului de consilier și președinte al comisiei pentru administrativă publică locală, juridică apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor din cadrul Consiliului Local, astfel încât instanța apreciază că prin acest act s-a justificat calitatea de reprezentant al Consiliului Local.
Prin întâmpinarea formulată de reclamantul în recursul declarat de recurentul Consiliul Local acesta a invocat excepția nulității recursului pentru lipsa calității de reprezentant al d-nului care trebuia să atașeze și dovada mandatului calității sale și a exercițiului drepturilor procedurale cu care a fost investit.
Se arată astfel faptul că simpla calitate de președinte de ședință nu-i conferă calitatea de a semna alte documente cu excepția hotărârii adoptate.
În analiza acestei excepții și ținând cont de dispozițiile art. 137 aliniatul 1.pr.civ. potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură ce fac de prisos cercetarea în fond a cauzei, Curtea a respins-o reținând că recursul declarat de pârâtul Consiliul Local a fost semnat de d-l u în calitate de președinte de ședință, iar din actele depuse de reclamantul nu rezultă că acesta nu avea calitatea de președinte de ședință în momentul declarării recursului. Potrivit art. 793 nr.OG 35/2002 privind Regulamentul cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, președintele de ședință semnează împuternicirea persoanelor abilitate să procedeze la apărarea intereselor Consiliului Local iar potrivit art. 10 aliniatul 2 din același act normativ președintele de ședință îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de regulamentul cadru adoptat prin nr.OG 35/2002 sau însărcinări date de consiliul local astfel încât nu pot fi reținute susținerile reclamantului potrivit cărora președintele de ședință nu îndeplinește nici un fel de atribuții în afara ședințelor consiliului local. De asemenea, mai este de observat faptul că în ședința Consiliului Local din 22.05.2008 s-a discutat despre procesul prezent iar hotărârea Consiliului Local a fost aceea de a fi reprezentat în instanță de d-l consilier juridic, hotărârea de Consiliu ce a fost semnată de președintele de ședință u așa încât Curtea apreciază că în mod corect în derularea prezentului litigiu - recurs, împotriva sentinței civile nr. 344/17.03.2008 a Tribunalului C-S, recursul a fost semnat de președintele d ședință iar reprezentarea în instanță s-a asigurat de către persoană împuternicită conform hotărârii Consiliului Local din 22.05.2008 respectiv sau și în consecință va respinge ca neîntemeiată excepția privind nulitatea recursului pentru lipsa calității de reprezentant.
Pe fondul cauzei, Curtea a constatat că prin nr. 95/29.07.2004 reclamantul a fost ales în funcția de viceprimar al orașului, ocazie cu care s-a luat act și de încetarea mandatului de consilier local al reclamantului. Consiliul Local constituit ca urmare a alegerilor locale generale din data de 6.06.2004 a fost dizolvat de drept întrucât nu s-a întrunit timp de 3 luni consecutiv, dizolvarea constată prin Ordinul nr. 255/6.09.2005.
Urmare a dizolvării consiliului local s-a procedat la organizarea alegerilor locale parțiale în data de 2.07.2006 iar în data de 21.07.2006 s-a desfășurat ședința de constituire a Consiliului Local. Prin cererea înregistrată sub nr. 20/20.07.2006 (fila 17 dosar fond) reclamantul a arătat că nu dorește să fie validat ca și consilier local și renunță la această funcție pentru a-și îndeplini în continuare mandatul de viceprimar obținut în urma alegerilor locale generale din 6.06.2004.
Cu ocazia ședinței de constituire din 21.07.2006 s-a procedat la adoptarea hotărârii nr. 23/1 privind constituirea comisiei pentru validarea mandatelor consilierilor, Hot. Nr. 24/2 de validare a mandatelor consilierilor locali, Hotărârea nr. 25/3 prin care s-a constatat constituirea legală a Consiliului Local, Hotărârea nr. 26/4 prin care s-a desemnat președintele de ședință pentru 3 luni calendaristice, Hotărârea nr. 27/5 prin care a fost ales în funcția de viceprimar d-l, Hotărârea nr. 28/6 privind alegerea comisiilor de specialitate ale Consiliului Local.
Prin cererea înregistrată sub nr. 35/21.08.2006 (fila 31 dosar fond) reclamantul a solicitat revocarea hotărârilor anterior menționate fiind astfel îndeplinită condiția îndeplinirii procedurii speciale prevăzută de art. 7 aliniatul 1 Legea nr. 554/2004.
Referitor la Hotărârea nr. 23 - 26 și 28 din 21.07.2006, criticile de nelegalitate invocate de reclamant vizează faptul că validarea și constituirea noului consiliu local s-a realizat după intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2006 prin care s-a modificat Legea nr. 215/2001 astfel încât validarea consilierilor locali se putea realiza numai de Judecătoria Reșița. Ca atare, Consiliul Local este constituit din consilieri locali nevalidați aspect ce conduce la nulitatea hotărârilor adoptate.
Referitor la aceste critici instanța de recurs a reținut potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001 înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 286/2006,că validarea consilierilor locali se realiza de către comisia de validare a consiliului local iar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2006, validarea alegerii consilierilor se realizează de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ teritorială (art. 30 aliniatul 1 din Legea nr. 215/2001. actuala numerotare) Legea nr. 286/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial din 18.07.2006 și potrivit dispozițiilor art. 11 aliniatul 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative a intrat în vigoare în data de 31.07.2006 deci chiar în ziua adoptării hotărârilor atacate. Raportat la această stare de fapt instanța constată că dispozițiile art. 30 din actuala numerotare a Legii nr. 215/2001 privind validarea consilierilor de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ teritorială nu sunt aplicabile întrucât în speță alegerile locale parțiale au avut loc în data de 2.07.2006 iar validarea consilierilor locali s-a realizat de comisia de validare potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 anterior modificării prin Legea nr. 286/2006, neputând fi respectate condițiile impuse prin modificările aduse Legii nr. 215/2001, cu privire la sesizarea judecătoriei cu cererea de validare, în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, aceasta deoarece la data de 5.07.2006 nu era în vigoare Legea nr. 286/2006. Ca atare, instanța de recurs reține că alegerile locale parțiale s-au desfășurat în 2.07.2006 iar validarea consilierilor locali astfel aleși s-a realizat după normele procedurale în vigoare la data respectivă, chiar dacă normele procedurale sunt de imediată aplicare în speță intrarea în vigoare a acestora a avut loc chiar în ziua validării consilierilor locali iar din interpretarea dispozițiilor art. 30 Legea nr. 215/2001 urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 286/2006 rezultă că acestea vizează soluția în care alegerile locale s-au desfășurat după intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2006 pentru a se putea respecta termenele imperative impuse prin modificările relevate prin Legea nr. 286/2006.
Faptul că, așa cum susține reclamantul, într-o altă situație identică s-a procedat la validarea mandatului de consilier local de către Judecătoria Reșița prin sentința civila nr. 356/7.04.2008 (fila 21 dosar recurs) nu este de natură infirma cele reținute anterior întrucât situația la care face referire reclamantul vizează speța consilierului local validat ulterior ca urmare a demisiei consilierului local validat inițial, incident intervenit după intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2006 iar pe de altă parte în fața instanței astfel investite nu s-a dezbătut problema aplicabilității dispozițiilor Legii nr. 286/2006.
În consecință, instanța de recurs a apreciat că nu pot fi reținute excepțiile de nelegalitate invocate de reclamant astfel încât soluția prime instanței de respingere a cererii prin anularea acestora apare ca fiind corectă.
Este adevărat că prima instanță a respins cererea reclamantului pe considerentul că acesta nu a dovedit o vătămare în sensul art. 1 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 și nu a justificat un interes în anularea lor iar reclamantul prin cerere de recurs a invocat vătămarea unui interes legitim public, dar în speță instanța de recurs a apreciat că potrivit dispozițiilor art. 18 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004 persoanele fizice pot formula capete de cereri prin care invocă vătămarea unui interes legitim public numai în măsura în care vătămarea interesului regimului public decurge logic din vătămarea unui interes legitim privat. Or, în speță reclamantul și-a justificat interesul legitim privat decurgând din aceea că hotărârea prin care a fost desemnat noul viceprimar a fost adoptată de Consiliul Local validat potrivit hotărârilor anterior menționate, aspect ce se constituie ca o critică suplimentară a hotărârii de alegere a noului viceprimar.
În ceea ce privește Hotărârea nr. 27/5/21.07.2006 prin care s-a procedat la alegerea noului viceprimar al orașului în persoana d-lui, anulată de Tribunalului C-S ca urmare a reținerii aspectului potrivit căruia mandatul viceprimarului a fost de 4 ani și a durat până la alegerile generale locale din 2008, Curtea apreciază că această soluție contravine dispozițiilor legale cuprinse în art. 14.Og. nr. 35/2002 privind Regulamentul cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale potrivit cărora durata mandatului viceprimarului este egală cu durata mandatului Consiliului Local.
În cazul în care mandatul consiliului local încetează înainte de expirarea duratei normale de 4 ani exceptează de drept și mandatul viceprimarului, fără vreo altă formalitate.
Este adevărat că potrivit art. 38 aliniatul 1 din Legea nr. 215/2001 în actuala numerotare (fost art.39) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani iar consiliul local își exercită mandatul de la data consiliului până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales. Potrivit art. 24 aliniatul 2 din Legea nr. 215/2001 anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2006, Consiliul local ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării Consiliului local încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale. Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că în urma alegerilor generale locale există un singur mandat de 4 ani dat pe durata acestuia pot interveni incidente legate de dizolvarea Consiliului local, caz în care noul consiliu local ales va încheia mandatul precedent; există deci un singur mandat care poate fi exercitat de unul sau mai multe consilii locale succesive.
În ceea ce privește mandatul viceprimarului Legea nr. 215/2001 înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 286/2006 prevedea la art. 21 aliniatul 1 că viceprimarii nu pot fi în același timp și consilieri iar potrivit art. 78 aliniatul 1 teza a II-a durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului consiliului local.
Raportat la aceste dispoziții legale s-a susținut că dizolvarea consiliului local ales în urma alegerilor generale locale din 2004 nu afectează mandatul său de viceprimar deoarece acesta nu mai are calitatea de consilier local astfel încât mandatul de viceprimar subzistă și în urma dizolvării consiliului local.
Raportat la aceste dispoziții legale reclamantul a susținut că dizolvarea Consiliului Local ales în urma alegerilor generale locale din 2009 nu afectează mandatul său de viceprimar deoarece acesta nu mai are calitatea de Consilier local astfel încât mandatul de viceprimar subzistă și în urma dizolvării Consiliului Local.
Instanța de recurs a reținut că dispozițiile art. 61 aliniatul 1 și art. 78 aliniatul 1 teza a-II-a din Legea nr. 215/2001 înainte de modificarea adusă prin Legea nr. 286/2006 trebuiesc obligatoriu coroborate cu dispozițiile art. 14 din nr.OG 35/2002 care reglementează expres exact situația de față întrucât indubitabil dizolvarea Consiliului local este o formă de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale de 4 ani, caz în care se prevede că încetează de drept și mandatul viceprimarului fără vreo altă formalitate.
Susținerea reclamantului potrivit căreia dizolvarea unui consiliu nu duce la încetarea unui mandat este lipsită de suport legal întrucât deși există un singur mandat de 4 ani, acesta poate înceta pe parcurs datorită dizolvării consiliului local, aceasta fiind o formă de încetare în fapt a mandatului Consiliului local. Nu se poate susține că dizolvarea unui consiliul nu conduce la încetarea unui mandat întrucât consecința dizolvării Consiliului Local este aceea că acesta nu mai poate funcționa și nu-și mai îndeplinește atribuțiile ceea ce în fapt echivalează cu încetarea mandatului consilierilor aleși în Consiliul dizolvat. De la regula potrivit căreia Consiliul Local își exercită mandatul pe perioada de 4 ani există doar 2 situația de excepție potrivit art. 24 aliniatul 3 din Legea nr. 215/2001 în forma inițială când se organizează noi unități administrativ teritoriale sau în cazul dizolvării unor consilii cazuri în care consiliul local nou ales funcționează numai până la organizarea următoarelor alegeri generale locale. Acestea fiind situațiile de încetare a unui mandat de Consiliu Local, între care se regăsește și ipoteza dizolvării consiliului local, instanța de recurs apreciază că dispozițiile art. 34 din nr.OG 35/2002 sunt pe deplin aplicabile.
Această soluție este de altfel confirmată de modificările legislative aduse Legii nr. 215/2001 prin Legea nr. 286/2006 ocazie cu care s-a prevăzut expres la art. 61 aliniatul 7 faptul că pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local. Aceste modificări nu reprezintă o nouă soluție dată în problema în speță ci nu fac decât să clarifice situația mandatului viceprimarului în ipoteza dizolvării consiliului local pe parcursul exercitării mandatului.
Soluția ce se desprinde din reglementările anterioare Legii nr. 286/2006 se deduce în mod logic din interpretarea coroborată a Legii nr. 215/2001 cu nr.OG 35/2002 or în prezent dispozițiile Legii nr. 215/2001 confirmă prin ele însele această interpretare.
Față de considerentele de fapt și de drept anterior menționate instanța de recurs a apreciat că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a legii și fiind în prezenta cazului de modificare prevăzut de art. 304 punctul 9.pr.civ.; în baza art. 312 aliniatul 1 și 3.pr.civ. Curtea admițând recursurile declarate de pârâții Consiliul Local și Primarul în reprezentarea Primăriei a modificat soluția recurată și a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului.
Față de dispozițiile art. 274 și următoarele pr.civ. reclamantul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată către recurentul Primarul în reprezentarea Primăriei în sumă de 3000 lei, reprezentând onorariu avocațial achitat prin chitanțele nr. 168/23.06.2008 și 134/23.06.2008.
Reclamantul a formulat cerere de revizuire a deciziei civile nr. 429/19.03.2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- solicitând admiterea acesteia, anularea deciziei pronunțate și admiterea recursului așa cum a fot formulat.
În motivarea cererii de revizuire se arată că în fapt prin decizia civilă enunțată s-a respins recursul acestuia și a fost admis recursul pârâtului Consiliul Local, fiind modificată în tot sentința primei instanțe prin rejudecarea efectivă a fondului cauzei.
Consideră că instanța de recurs în judecarea recursului practic prin rejudecarea fondului a săvârșit mai mult omisiuni, greșeli și chiar abuzuri prin depășirea competenței sale judecătorești.
Instanța de recurs a pronunțat o hotărâre potrivit altei hotărâri definitive existente, privind înțelesul și aplicarea art. 14 din Regulamentul cadru aprobat prin nr.OG 35/2002 cu privire la exercitarea mandatului său de viceprimar al orașului, ales urmare alegerilor locale generale din anul 2004, dat ceea ce nu s-a cerut și nu s-a pronunțat, în parte, asupra a ceea ce s-a cerut.
Consideră că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, respectiv asupra excepției ridicate prin Întâmpinarea depusă de acesta pentru termenul din data de 19.06.2008.
Mai precizează că a ridicat excepția puterii lucrului judecat, față de recursul pârâtului Consiliul Local privind încetarea mandatului său, prin constatarea dizolvării de drept a Consiliului Local la data de 06.09.2005, potrivit prevederilor art. 14 din Regulamentul cadru aprobat prin nr.OG 35/2002, situație juridică soluționată anterior prin Sentința penală nr. 425/01.11.2007 a Judecătoriei Reșița.
Arată că instanța are obligația și poate să judece doar în baza legii, neavând nici dreptul să adauge la lege, nici să-și motiveze hotărârile pe texte de lege abrogate și/sau cu propriile considerente care sunt în contradicție vădită cu textul, cu înțelesul și cu aplicarea legii.
Ceea ce este deosebit de grav este faptul că instanța de recurs, instanță de înalt grad jurisdicțional, nu distinge, sau nu vrea să distingă între noțiunile juridice privind durata mandatului de 4 ani, caracterul său de continuitate și întinderea sa,între două alegeri locale generale consecutive și între noțiunea și înțelesul juridic al exercitării mandatului, înlăuntrul duratei sale de 4 ani.
Mai arată că în judecarea cauzei pe fond, instanța de recurs nu s-a pronunțat nici asupra celui mai pertinent și veridic mijloc de probă, respectiv adresa nr. R 247/04.03.2008 a Consiliului Legislativ al României, adresă aflată la (fila 146-148 dosar fond).
Consideră că recursul a fost judecat nefiind îndeplinită procedura legală a citării sale, acesta precizând că nu a fost prezent și nu a avut posibilitatea să-și susțină cauza la ședința prezentată în preambulul deciziei atacate, fiind cel puțin neobișnuită și suspectă atât ședința cât și procedura prin care a fost convocată și în care s-a desfășurat.
Precizează că în judecarea cauzei pe fond, instanța de recurs s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut și a dat mai mult decât s-a cerut, respectiv a făcut abstracție de întâmpinarea pârâtului Consiliul Local (fila 51 - 53 dosar fond) prin care, acesta a cerut doar respingerea unora din capetele acțiunii sale introductive și acelea doar pentru că ar fi netemeinice și nicidecum nelegale, neopunându-se niciodată petitelor nr. 3, 4 și 5 din acțiune, iar instanța de recurs a respins întreaga sa acțiune.
Pentru toate aceste considerente, solicită să se dispună anularea deciziei atacate și să se dispună rejudecarea recursului.
În drept, revizuentul a invocat disp. Art. 322 și urm. pr. Civilă, art. 16,21,124 și art. 129 din Constituție.
Intimatul Consiliul Local a formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire ca netemeinică și nelegală.
Analizând cererea de revizuire în funcție de motivele invocate instanța o va respinge ca nefondată, pentru următoarele considerente.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care nu se poate pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecății pe temeiul unor elemente noi, în funcție de motivele prevăzute de art. 322 pct. 1-9. procedură civilă.
Motivele de revizuire sunt prevăzute în mod limitativ de art. 322. Procedură civilă și ele vizează împrejurări noi, survenite după pronunțarea hotărârii și în raport cu care starea de fapt reținută de instanță nu mai corespunde realității.
Astfel, revizuentul consideră că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, respectiv asupra excepției ridicate prin Întâmpinarea depusă de acesta pentru termenul din data de 19.06.2008, respectiv a ridicat excepția puterii lucrului judecat, față de recursul pârâtului Consiliul Local privind încetarea mandatului său, prin constatarea dizolvării de drept a Consiliului Local la data de 06.09.2005, potrivit prevederilor art. 14 din Regulamentul cadru aprobat prin nr.OG 35/2002, situație juridică soluționată anterior prin Sentința penală nr. 425/01.11.2007 a Judecătoriei Reșița.
Revizuentul mai arată că în judecarea cauzei pe fond, instanța de recurs nu s-a pronunțat nici asupra celui mai pertinent și veridic mijloc de probă, respectiv adresa nr. R 247/04.03.2008 a Consiliului Legislativ al României, adresă aflată la (fila 146-148 dosar fond).
În sensul disp. Art. 322 pct. 2. pr. Civilă, prin,lucru cerut, trebuie să se înțeleagă numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia și au stabilit obiectul pricinii supuse judecății.
Nepronunțarea instanței de recurs asupra unei excepții, asupra unei cererii de administrare a probelor, asupra unui motiv de apel sau motiv de casare nu se încadrează în noțiunea de,lucru cerut.
Sentința penală invocată de către revizuent se referă la infracțiunea de uzurpare de calității oficiale prev. De art. 240. penal și este pronunțată în contradictoriu cu alte persoane.
Puterea de lucru judecat este o prezumție legală reglementată de disp. art. 1200 pct. 4 cod civil și o excepție procesuală conform disp. art. 166 Cod procedură civilă.
Potrivit disp. art. 1201 Cod civil, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceiași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceiași calitate, condiții ce nu sunt întrunite în speță.
Revizuentul invocă faptul că instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut, atunci când a concluzionat că dizolvarea de drept a unui consiliu local reprezintă o formă a încetării mandatului acestuia, motiv ce nu poate fi primit de către instanță, întrucât conform dispozitivului deciziei, instanța de recurs a admis recursurile declarate, în sensul că a modificat hotărârea recurată și a respins pe fond acțiunea reclamantului revizuent.
Revizuentul invocă și faptul că instanța are obligația și poate să judece doar în baza legii, neavând dreptul să adauge la lege, și nici să-și motiveze hotărârile pe texte de lege abrogate și/sau cu propriile considerente care sunt în contradicție vădită cu textul, cu înțelesul și cu aplicarea legii, aspecte ce nu constituie motive de revizuire prev. De art. 322 pct. 1-9 pr. Ciivilă.
Revizuentul invocă și motivul prev. De art. 322 pct. 8. pr. Civilă, respectiv faptul că a fost împiedicat să se prezinte la judecarea recursului, însă acesta nu a făcut dovada că împiedicarea sa a constituit un caz de forță majoră, mai presus de voința sa, și că nu a putut înștiința instanța despre acesta.
Revizuentul consideră că recursul a fost judecat nefiind îndeplinită procedura legală a citării sale, acesta precizând că nu a fost prezent și nu a avut posibilitatea să-și susțină cauza la ședința prezentată în preambulul deciziei atacate, însă revizuentul a avut termen în cunoștință, începând cu data de 19.06.2008, când a fost prezent la primul termen de judecată al recursului, iar conform practicalei deciziei nr. 429/19.03.2009, acesta a fost prezent și la dezbaterea recursurilor, în ședința publică din 19.03.2009.
Motivele invocate de către revizuient nu se încadrează la nici unul din motivele prevăzute imperativ de art. 322 pct. 1-9. procedură civilă, astfel că instanța va respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de către revizuent.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul împotriva deciziei civile nr. 429/19.03.2009, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații Consiliul Local, Primarul orașului și Instituția Prefectului C-
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - LIBER - - -
GREFIER
- -
Red.B/13.07.2009
Tehnored. - /13.07.2009/2 ex
Primă instanță: Curtea de Apel
Judecător:,
Președinte:Dascălu Maria CorneliaJudecători:Dascălu Maria Cornelia, Claudia, Belicariu Maria
