Anulare act administrativ . Sentința 10/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 10
Ședința Publică din 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Belicariu Maria
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Local al Comunei în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură B, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamant avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Cererea timbrată cu 16,65 lei taxă timbru și 0,3 lei timbru judiciar (fila 103 dosar).
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care avocatul reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea fondului cauzei.
Avocatul reclamantei solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, depune la dosar practică juridică constând în sentința civilă nr. 386/22.11.2009 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr-, concluzii scrise și factura fiscală nr. 77/15.09.2009 privind contravaloarea serviciilor de asistență juridică a reclamntului în sumă de 3570 lei.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 16.09.2009 reclamantul Consiliul Local al Comunei în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Bas olicitat instanței suspendarea executării Deciziei de soluționare a contestației înregistrată la sub nr.6222/03.04.2009 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei; anularea acestei decizii și exonerarea de la restituirea sumei de 754.326,77 lei
În motivarea acțiunii reclamantul Consiliul Local al Comunei a arătat că prin Decizia înregistrată la sub nr.6222/03.04.2009 i se impută suma de 754.326,77 lei acordată ca sprijin pe suprafață de teren aferent anului 2007, pe considerentul că nu ar fi utilizat sumele respective pentru desfășurarea unei activități agricole. Se arată că la data de 15.05.2007 a depus la cererea de acordare a plăților in cadrul de sprijin pe suprafață pentru anul 2007
Prin Decizia nr. -/26.06.2008 i s-a acordat suma de 754.326 lei, sumă care urma să fie utilizată pentru valorificarea superioară a pășunilor permanente comunale. Centrul Județean C-S al a precizat consiliilor locale care sunt măsurile care trebuie luate pentru aducerea suprafețelor declarate pajiști permanente in parametri deplini de eligibilitate, respectiv care sunt cheltuielile eligibile: efectuarea de lucrări de curățire a pajiștilor permanente pentru îndepărtarea rugilor, mărăcinișurilor, tufelor de si porumbar, puieților de arbori, combaterea ferigii (prin cosiri repetate); pe suprafețele declarate neincluse in "pachetul ", executarea de tratamente de erbicidare pentru înlăturarea vegetației nedorite (feriga); achiziționarea de utilaje specifice pentru realizarea lucrărilor de mai sus (utilaje pentru defrișări, cosiri).
La data de 2 februarie 2009 o echipă de control din cadrul Direcției și Control Intern din cadrul încheie un proces-verbal de constatare care are ca obiect verificarea condițiilor de legalitate și oportunitate privind acordarea sprijinului direct pe suprafață, aferent anului 2007, pentru fermele mai mari de 50 de ha, fiind supusă controlului și cererea reclamantului.
Organul de control a constatat că prin Decizia nr. 2-/26.06.2008 a Directorului General al Agenției pentru Plăți și Intervenție in Agricultură, că i s-ar fi aprobat in mod nelegal suma de 754.326,77 lei, nelegalitatea acordării sumei respective fiind determinată de faptul că nu a desfășurat "activitate agricolă proprie" conform prevederilor art.6(1) al ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, raportat la neîndeplinirea condițiilor de eligibilitate prevăzute de către OUG nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare. Acest proces verbal a fost contestat in termenul legal, contestația reclamantului fiind respinsă prin Decizia nr. 6222/03.04.2009 pe care o contestă prin prezenta acțiune, motivația respingerii contestației fiind aceea că nu a desfășurat propria activitate agricolă.
Reclamanta arată că temeiul legal avut in vedere de către pentru respingerea contestației este invocat in mod eronat, deoarece: ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.704/2007, care reprezintă temeiul juridic al solicitării de restituire a sumelor primite, a fost abrogat prin Ordinul nr. 246 din 23 aprilie 2008 privind stabilirea modului de implementare, a condițiilor specifice și a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu și zone defavorizate. Astfel nu se poate angaja răspunderea pe baza unui act normativ abrogat, chiar dacă respectiva formulare a fost preluată si de actul normativ abrogator.
Se mai arată că nici o prevedere a OUG nr. 125/2006 nu impune consiliilor locale să desfășoare "activitate agricolă proprie", iar un ordin ai ministrului nu poate adăuga dispoziții noi la o lege, ordonanța sau hotărâre de guvern. Prin includerea in ordin a obligativității desfășurării unei "activități agricole proprii" de către consiliile locale, fără a explica in ce constă aceasta, se încalcă dispozițiile art.4 alin.3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că: "(3) Actele normative date in executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona."
Reclamantul mai arată că potrivit prevederilor art.5 alin.(1)din OUG nr.125/2006 " de plată unică pe suprafață constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție", iar conform prevederilor art.5 alin.(3) lit. b) din OUG nr.125/2006 "Suprafața agricolă eligibilă poate avea următoarele categorii de folosință: b) pajiști permanente - pășuni și fânețe - terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje." Pentru a fi eligibilă suprafața de pajiști este suficient ca terenul să fie utilizat si numai pentru pășunatul animalelor, nefiind condiționat și de desfășurarea unei activități agricole proprii.
Se mai arată că deși in legislația internă invocată in procesul verbal de control nu se definește ce înseamnă activitate agricolă proprie, organul de control trebuia să se raporteze la dispozițiile art.2 lit.c) din Regulamentul (CE) nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct in cadrul politicii agricole comune si de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori care prevăd: "c).activitate agricolă".producția, creșterea sau cultura produselor agricole sau menținerea
terenurilor in condiții agricole si de mediu, asa cum sunt definite in art. 5".
Ordinul nr.152/2004 privind stabilirea termenilor de referință pentru organizarea și funcționarea Sistemului integrat de administrare și control definește activitatea agricolă la pct.2 - Termeni și definiții-ca fiind: "Activitate agricolă - cultivarea plantelor, creșterea și îngrijirea animalelor sau menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală, în conformitate cu reglementările europene."
În art.5 alin.1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se menționează că statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu . Ordinul / nr.791/1381 din 2006 pentru definirea bunelor condiții agricole și de mediu în România, cu aplicabilitate in anul 2007, prevede trei măsuri referitoare la pajiștile permanente: 7: "Nu este permis suprapășunatul pajiștilor permanente " - 8: " pajiștilor permanente este permisă numai cu acordul autorității competente pentru protecția mediului " - 11: "Menținerea suprafeței de pajiști permanente la nivel național, existente la data de 1 ianuarie 2007".
Respectarea bunelor condiții agricole si de mediu este suficientă, in conformitate cu prevederile actelor legislative sus menționate, pentru dovedirea utilizării pajiștilor permanente de către orice producător agricol care depune cerere de plată, inclusiv de către consiliile locale, aceeași definiție este menținută și în Regulamentul (CE) nr.73/2009 care abrogă Regulamentul nr. 1782/2003.
Reclamantul mai arată că în sarcina sa nu poate fi invocată nici răspunderea civilă contractuală sau delictuală, deoarece nu a făcut altceva decât să punem in aplicare instrucțiunile reprezentanților din momentul depunerii cererii de finanțare.
Prin respingerea contestației pe considerentul că utilizarea pășunilor pentru pășunatul animalelor aparținând cetățenilor din comună nu este o activitate eligibilă, deși reprezentanții au cerut documente prin care să demonstreze că pășunatul este gratuit pentru a avea cererea eligibilă, se ajunge in situația ca să își invoce propria culpă pentru a imputa sumele de bani pe care i le-a acordat pe baza propriilor criterii respectate de către reclamant in totalitate.
În sarcina reclamantului nu s-a reținut nici o culpă că ar fi consumat sumele acordate pentru cheltuieli neeligibile sau ca nu a ar fi respectat procedurile de achiziții publice, astfel încât nici din acest punct de vedere nu i se pot imputa sumele in cauză.
Reclamantul consideră că a procedat corect in aprecierea a ceea ce înseamnă "activitate agricolă" este confirmat de adresa nr.22716/21.07.2009 a pârâtei către centrele sale județene prin care precizează că: "Totuși, in condițiile in care Consiliile locale desfășoară propria activitate agricolă, aceasta se poate rezuma și la asigurarea respectării bunelor condiții agricole și de mediu (ex. întreținerea pajiștilor prin cosit si înlăturarea vegetației nedorite etc). Prin această adresă pârâta practic recunoaște că a greșit atunci când nu a apreciat ca si activitate agricolă lucrările pe care le-a executat pe pășunea comunală si achiziționarea de utilaje necesare pentru efectuarea de lucrări pe pășuni, conform facturilor si contractelor anexate.
In drept reclamantul invocă prevederile art. 218 Cod procedură fiscală și
Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului.
În motivarea întâmpinării pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a arătat că în baza delegației nr. 28009/23.07.2008, emisă de Directorul General al, echipa de verificare constituită din cadrul Direcției si Control Intern, a procedat la o analiză documentară ce a avut drept scop verificarea modului de soluționare al cererilor pentru acordarea sprijinului direct pe suprafață aferent anului 2007, pentru fermele mai mari de 50 ha, înregistrate la Centrul Județean C- La baza legală a verificării s-a avut în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003. cu modificările și completările ulterioare; prevederile Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăti directe si plăti naționale directe complementare, care se acorda in agricultura începând cu ani// 2007, si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole si alte forme de asociere in agricultura; Regulamentul CE nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori; Regulamentul CE nr. 796/2004 de stabilire a normelor de aplicare a eco-condiționării, a modulării și a sistemului integrat de gestionare și control, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și cererea depusa de fermier inclusiv Angajamente si declarații.
Reclamantul trebuia să respecte prevederile art. 7 din OUG 125/2006 și art. 6 al. 1 din nr. 704/2007, iar regulile care trebuie respectate se numesc bune practici agricole si de mediu, respectiv un set de 11 condiții minimale de întreținere a solului. Exemple de astfel de reguli sunt: evitarea eroziunii, prin acoperirea terenurilor cu culturi de toamnă, în timpul iernii și/sau lăsarea pământului nelucrat după recoltare pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală a fermei.
Sprijinul financiar de care a beneficiat reclamantul, în baza cererii de plată nr.113 depusă la data de 15.05.2007, a fost în sumă totală de 754.326,77 lei (anume, -.19 lei din fondul, -,93 lei din fondul, 36405,64 lei bugetul național-cofinanțare ). în urma controlului realizat de Direcția și Control Intern s-a emis Procesul Verbal de Constatare nr.164/04.02.2009, deoarece reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condițiilor de eligibilitate stabilite de actele normative în virtutea cărora se acordă plățile respective, stabilindu-se în sarcina acestuia un debit în valoare de 754.326,77 lei.
Potrivit punctului III al cererii de plata - Angajamente si declarații -, reclamantul a declarat pe propria răspundere că datele înscrise în formularul de cerere de plată directă pe suprafață și în documentele anexate, inclusiv lista suprafețelor, sunt reale, complete si perfect valabile.
Pârâta arată că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că datele înscrise în cerere nu sunt reale, fermierul nu face dovada utilizării suprafeței declarate, actele prezentate dovedesc existența unui drept de folosință, dar nu dovedesc desfășurarea de activități agricole proprii, conform art.6 alin.d) din nr.704/2007, ceea ce constituie o abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau comunitare, stabilindu-se astfel, suma totală neeligibilă de 754.326,77 lei.
Echipa de verificare a întocmit Procesul - verbal de constatare nr. 164/04.02.2009, înregistrat sub nr. 2855/04.02.2009 la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin care, reclamantului i s-a stabilit un debit în valoare de 754.326,77 lei, reprezentând cheltuială neeligibilă, potrivit art. art.1 alin.(2) din HG nr.1306/2007 și art. 2, lit. e) din OG nr. 79/2003, astfel reclamantul nu era îndreptățit să primească suma de 754.326,77 lei, motiv pentru care s-a emis procesul verbal de constatare nr. 164/04.02.2009, act administrativ fiscal (titlu de creanță, respectiv titlu executoriu, în caz de neplată în termen).
Împotriva Procesului - verbal de constatare nr. 164/04.02.2009, reclamantul a formulat contestație prin care a solicitat autorității emitente să anuleze acest act administrativ fiscal, motivată pe considerente de fapt, fără a preciza și indica totodată normele legale comunitare și naționale aplicabile în materie care au fost încălcate de către emitent, prin întocmirea respectivului act de constatare a neregulilor.
Prin decizia nr. 6222/03.04.2009. de soluționare a contestației formulată de Consiliul Local al Comunei, s-a respins solicitarea reclamantului ca fiind neîntemeiată, menținându-se ca debit suma de 754.326,77 lei, la care se adaugă majorări de întârziere conform prevederilor legale în vigoare.
În raport de obiectul acțiunii, astfel cum aceasta a fost formulată, în ceea ce privește suspendarea actului administrativ - Decizia nr. 6222/03.04.2009, emis de directorul general al, pârâta arată că în cauză nu sunt întrunite cele două cerințe esențiale ale suspendării actului administrativ, referitoare la cazuri bine justificate și la iminența unei pagube, potrivit art. 14 alin.(1) al Legii nr. 554/2004 rezultă că pentru soluționarea favorabilă a cererii de suspendare.
Se arată că reclamantul nu face referire la vreo probă din care să rezulte pe de o parte, existența unui caz bine justificat, iar pe de altă parte, nu rezultă că prin executarea actului administrativ, reclamantul ar suferi o paguba iminentă.
Pârâta solicită stabilirea în sarcina reclamantului o unei cauțiuni de până la valoarea de 2.000 lei, având în vedere că obiectul cererii nu este evaluabil în bani.
Se mai arată că în ceea ce privește nulitatea actului administrativ fiscal, se arată că actul administrativ fiscal, atacat, a fost întocmit conform art. 46 din OG nr.92/2003, respectându-se întocmai condițiile și elementele obligatorii și că deși 704/2007 a fost abrogat prin Ordinul nr. 246/23.04.2008, că cererea formulată de reclamant privește acordarea sprijinului pe suprafață pe anul 2007 când R și legislația națională ce privesc acordarea sprijinului direct pe suprafață în vigoare la momentul depunerii cererii.
Echipa de verificare a avut în vedere dispozițiile Ordinului nr.704/2007, în raport de data depunerii cererii de solicitare a sprijinului financiar și anume: 15.05.2007, dată la care prevederile actului normativ erau în vigoare.
Se mai arată referitor la precizarea reclamantului că nici o prevedere a OUG nr. 125/2006 nu impune consiliilor locale să desfășoare activitate agricolă proprie, iar un ordin al ministrului nu poate adăuga dispoziții noi la o lege, ordonanță sau hotărâre de guvern, că potrivit art. 13 din OUG nr.125/2006 "Modul de implementare, condițiile specifice și criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare se stabilesc, în acord cu reglementările comunitare în domeniu, prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Pârâta își întemeiază în drept întâmpinarea pe dispozițiile art.115-118 Cod procedură civilă, Ordonanța Guvernului nr. 79/2003. Ordonanța Guvernului nr. -: HG nr.1306/2007: nr.704/2007. Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr. 125/2006: Regulamentul CE nr. 1782/2003: Regulamentul CE nr. 796/2004.
Analizând probatoriul administrat în cauză, Curtea reține următoarele:
Ca urmare a cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafața pentru anul 2007 depuse de reclamant la Centrul Județean C-S sub la 15.05.2007, s-a emis decizia nr.-/26.06.2008 fiindu-i acordată suma de 754.326,77 lei.
Ulterior, pârâta a procedat la verificarea condițiilor de eligibilitate prevăzute în nr.OUG125/2006 iar prin p-v nr.2855/02.02.2009 s-a constatat că reclamantul nu face dovada utilizării suprafeței declarate în sensul că nu a prezentat dovezi pentru activitatea agricolă proprie fiind încălcate astfel dispozițiile nr.OUG125/2006.
Suma totală considerată neeligibilă este de 754.326,77 lei, la care se adaugă majorări de întârziere.
Împotriva acestui proces verbal reclamantul a formulat contestație ce a fost respinsă prin decizia nr.6222/06.03.2009 reținându-se în esență faptul că pentru a putea beneficia de acordarea sprijinului direct pe suprafață reclamantul trebuia să desfășoare propria activitate agricolă pe suprafețele pentru care a solicitat sprijinul iar acesta nu a dovedit desfășurarea unei asemenea activități, pășunile fiind destinate creșterii de animale sau producție de furaje.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei anterior menționate, Curtea reține că procesul verbal de constatare nr.2503/02.02.2009 constituie titlu de creanță conform art.3 din nr.OUG79/2003, cu posibilitatea formulării contestației reglementată de Codul d e procedură fiscală așa cum rezultă din cuprinsul nr.HG1306/2007, contestația soluționându-se potrivit dispozițiilor art.215 Cod procedură fiscală.
Suma stabilită prin actul contestat reprezintă în opinia pârâtei o cheltuială neeligibilă, respectiv o sumă pentru care reclamantul nu a făcut dovada că a fost obținută sau utilizată cu respectarea prevederilor legale sau contractuale așa cum rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 din nr.HG1306/2007, mai precis reclamantul nu a făcut dovada că pe suprafețele de teren pentru care a obținut fondurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie.
Aceste susțineri nu pot fi reținute de instanță pentru următoarele considerente:
Prin nr.OUG125/2006 s-au aprobat schemele de plăți directe și plățile naționale directe complementare acordate în agricultură începând cu anul 2007 iar potrivit art.5 alin.1 schema de plată unică pe suprafață constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an decuplată total de producție. Suprafețele agricole eligibile, deci pentru care se pot aproba asemenea scheme de plată pot avea mai multe categorii de folosință printre care și aceea de pajiști permanente - pășuni și fânețe, acestea reprezentând terenuri utilizate pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje (art.5 alin.3 lit. b).
În baza acestor dispoziții legale reclamantul a formulat cererea de plată aflată la fila 25 dosar fond pentru suprafețele de teren reprezentând fânețe și a făcut dovada prin actele depuse la dosar că a procedat la menținerea în bune condiții a terenurilor respective prin aceea că a procedat la organizarea unei licitații pentru efectuarea lucrărilor de îndepărtarea a vegetației neproductive de pe pășunea comunală, fiind încheiat și contractul de lucrări nr.2766/14.10.2008 în baza căruia s-au efectuat plăți din sumele astfel primite.
Conform art.13 din nr.OUG125/2006, modul de implementare, condițiile specifice, criteriile de eligibilitate și termenii de referință pentru aplicarea schemelor de plăți directe se stabilesc în acord cu reglementările comunitare în domeniu prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale iar prin Ordinul nr.704/2007, art.6 alin.1 se stabilește faptul că se pot depune cereri de plată de către consiliile locale pentru terenurile agricole pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri consiliile locale trebuie să desfășoare activitatea agricolă proprie cu respectarea condițiilor prevăzute la art.7 din nr.OUG125/2006.
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că în fapt condițiile de eligibilitate se stabilesc prin ordin al cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu astfel încât condiția privind desfășurarea de către consiliile locale a unei activități agricole proprii nu reprezintă așa cum susține reclamantul o cerință nelegală. Instanța nu poate reține nici susținerea potrivit căreia nu se poate angaja răspunderea pe baza unui act normativ abrogat întrucât dispozițiile acestui ordin au fost abrogate prin Ordinul nr.246/23.04.2008 și aceasta deoarece controlul finalizat prin procesul verbal nr.2503/02.02.2009 s-a desfășurat sub incidența dispozițiilor cuprinse în nr.704/2007, acesta nefiind abrogat la data controlului iar pe de altă parte dispoziția cuprinsă la art.6 alin.1 se regăsește în art.5 alin.7 din Ordinul nr.246/2008.
În aceste condiții instanța reține necesar a fi definită noțiunea de activitate agricolă proprie, a cărei definiție nu transpare din dispozițiile legale anterior menționate. Sub aceste aspect este de reținut faptul că potrivit art.2 lit. c) din Regulamentul nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori la noțiunea de activitate agricolă este cuprinsă nu numai producția, creșterea sau cultura produselor agricole dar și menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu așa cum sunt definite în art.5, iar potrivit Ordinului nr.152/2004 pct.2 activitatea agricolă este definită ca reprezentând cultivarea plantelor, creșterea și îngrijirea animalelor sau menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală în conformitate cu reglementările europene.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul concret al reclamantului care a obținut acordarea unei scheme de plăți pentru terenuri reprezentând pășuni/fânețe activitatea agricolă proprie constă în menținerea terenului în bună stare agricolă ori ambientală, concluzi care este de altfel confirmată de adresa nr.22716/21.07.2009 emisă de în care se arată că pentru terenurile respective consiliile locale își vor pierde eligibilitatea dacă se constată că terenurile pentru care au solicitat plăți sunt utilizate în scop agricol productiv de către alți fermieri. Aceeași adresă confirmă faptul că activitatea agricolă proprie a consiliilor locale se rezumă la întreținerea pajiștilor prin cosit și înlăturarea vegetației nedorite, pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu scop în care se poate apela și la serviciile unor persoane fizice sau juridice.
Față de actele depuse la dosar Curtea reține că în speță reclamantul a făcut dovada că pe terenurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie sub forma lucrărilor de îndepărtare a vegetației astfel încât îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege iar decizia atacată este nelegală și netemeinică impunându-se anularea acesteia în conformitate cu dispozițiile art.1, 8 și 18 din Legea nr.554/2004.
Referitor la cererea de suspendare a executării deciziei atacate, câtă vreme instanța nu s-a pronunțat anterior pe această cerere de suspendare, în prezent prin admiterea capătului de cerere privind anularea deciziei, cererea de suspendare a rămas fără obiect.
În baza art.274 și următoarele Cod procedură civilă, pârâta fiind în culpa procesuală, prin admiterea în parte a acțiunii reclamantului se impune și obligarea pârâtei la plata corespunzătoare a cheltuielilor de judecată în sumă de 3580,3 lei reprezentând onorariu avocațial, conform facturii aflată la fila 107 din dosar, 10 lei taxă timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE
Anulează Decizia nr.6222/03.04.2009 emisă de pârâtă și exonerează reclamantul de la plata sumei de 754.326,77 lei.
Respinge cererea reclamantului privind suspendarea executării deciziei.
Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 3580,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantului - CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
- pârâtei - AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE
Red./20.01.2010
Tehnored. / 25.01.2010 / 4 ex.
Președinte:Belicariu MariaJudecători:Belicariu Maria
