Anulare act administrativ . Decizia 1032/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1032/
Ședința publică din 25 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de - SRL cu sediul în Târgu M,-, jud. M și, cu sediul în Târgu M,--3, jud. M, împotriva sentinței nr. 238 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - SRL prin av., lipsă fiind recurentul DGFP
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată faptul că recursurile sunt declarate și motivate în termen, recursul DGFP M fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru, recursul - SRL fiind legal timbrat prin taxa de timbru de 19,50 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
De asemenea se constată că s- depus la dosar, prin registratura instanței la data de 19 2008, întâmpinare din partea recurentului - SRL, la cererea de recurs a DGFP
Reprezentantul recurentului - SRL solicită acordarea unui termen pentru a se comunica recurentei DGFP M un exemplar din întâmpinarea depusă la dosar.
Instanța respinge cererea formulată de reprezentantul recurentei - SRL, având în vedere că întâmpinarea a fost depusă la dosar în termen legal, iar DGFP M putea proceda la studierea întâmpinării.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor declarate.
Reprezentantul recurentului - SRL, solicită admiterea recursului declarat de - SRL, modificarea în parte a sentinței atacate, în ceea ce priește petitul 3 al acțiunii introductive și pune concluzii de respingere a recursului DGFP M ca neîntemeiat, pentru motivele prezentate în întâmpinare. Solicită obligarea recurentei DGFP M la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de - SRL, conform chitanței prin care s-a făcut dovada achitării onorariului de avocat.
Față de actele dosarului, instanța reține cauza pentru pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 238 pronunțată de Tribunalul Mureș la data de 15.04.2008, s- admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SRL Târgu-M, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M și s-a anulat decizia nr. 76,98 din 24 septembrie 2007, emise de pârâtă, obligând-o pe aceasta să soluționeze pe fond contestațiile reclamantei înregistrate la nr. 15255/2007 și 33661/2007. S-a respins cererea de obligare a pârâtei la plata daunelor interese moratorii. Pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că pârâta a încheiat la data de 28.02.2007 raportul de inspecție fiscală privind constatări la societatea reclamantă iar la data de 08.03.2007 a emis decizia de impune nr.433 prin care au fost stabilite obligații fiscale de 313.547 lei. Împotriva acestor acte reclamanta a formulat contestație, soluționarea acesteia fiind suspendată prin decizia nr. 76, 98/24.09.2007 până la pronunțarea unei soluții definitive pe latură penală, fiind reținută aplicarea dispozițiilor art. 179 alin. 1 și art. 180 din OG. nr. 92/2003. S-a avut în vedere dosarul penal nr. 1051/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Potrivit art. 184 din OG. nr. 92/2003 prevede posibilitatea suspendării soluționării contestației atunci când prin decizie motivată atunci când organul care a efectuat controlul sesizează organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce s-ar putea da în procedura administrativă sau atunci când, soluționarea contestației depinde, în tot sau în parte, de existența sau inexistența vreunui drept ce face obiectul unei judecăți. Instanța de fond a considerat că în speță nu este îndeplinită niciuna dintre aceste condiții, nu organul de inspecție sesizând organele de cercetare penală, ci, acestea din urmă au solicitat efectuarea controlului. Se mai reține că dosarul de cercetare penală vizează o persoană care nu are nici o legătură cu societatea pârâtă. În ceea ce privește despăgubirile solicitate de reclamantă, s-a arătat că ele nu au fost dovedite.
Împotriva sentinței au formulat recurs ambele părți din proces.
În expunerea de motive a căii sale de atac, -. SRL a solicitat modificarea în parte a sentinței în sensul obligării pârâtei și la plata despăgubirilor pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat ca urmare nesoluționării contestației, apreciind că dovada prejudiciul a fost dovedit cu prisosință. Astfel, prejudiciul constând în suma de 10.033, 40 lei este rezultatul aplicării dobânzii legale la suma contestată de 487.389 lei achitată de reclamantă după emiterea deciziei de impunere. Cum contestația împotriva sumei contestate nu a fost soluționată de pârâtă în termenul de 45 de zile calculată de la data depunerii contestației ci doar prin deciziile nr. 76 și 98 din 24.09.2007, pentru lunile aprilie-septembrie 2007 i se cuvin dobânzi legale. Recurenta apreciază că sunt întrunite cerințele art. 998-999 cod civil pentru atragerea răspunderii civile delictuale.
Recurenta DGFP Maa rătat că în mod greșit instanța de fond a obligat instituția la soluționarea pe fond a contestației reclamantei întrucât, între stabilirea obligațiilor bugetare prin decizia de impunere nr. 433 li cercetările care se efectuează în dosarul penal 1051/P/2006 există o strânsă dependență de care depinde soluționarea cauzei pe cale administrativ jurisdicțională. Recurenta apreciază că ancheta penală este singura în măsură să stabilească dacă cheltuielile evidențiate în contabilitate de reclamantă au la bază operațiuni reale, respectiv, dacă tarifele percepute sunt corelate cu natura și serviciile furnizate. Se mai arată că operațiunea de inspecție fiscală s-a demarat la cererea IPJ M care a solicitat verificarea legalității activității comerciale desfășurată de reclamantă în baza unor contracte de consultanță precum și îndeplinirea condițiilor legale de deductibilitate la calculul impozitului pe profit. Ca atare, conchide recurenta, prioritatea aparține organelor de cercetare penală care se vor pronunța asupra caracterului infracțional al faptei ce atrage plata la bugetul de stat a obligațiilor constatate.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu în raport de dispozițiile art. 3041. pr. civ, Curtea constată:
Operațiunea de inspecție fiscală s-a demarat la cererea IPJ M, prin adresa nr. 2121/A/2006 (1051/P/2006) din 29.03.2006, și a vizat verificarea activității comerciale desfășurată de reclamantă în baza unor contracte de consultanță precum și îndeplinirea condițiilor legale de deductibilitate la calculul impozitului pe profit, rezultatul verificărilor urmând a sta la baza soluționării unei cauze penale. Organele fiscale competente a soluționa contestația reclamantei au suspendat soluționarea întrucât aceasta depinde de soluționarea laturii penale a cauzei. Se constată astfel existența unui cerc vicios determinat de către pârâtă întrucât, la soluționarea cauzelor penale stau tocmai verificările asupra activității comerciale ale reclamantei. Cum în raport de constatările organelor fiscale, organele de cercetare penală se vor pronunța asupra caracterului infracțional sau nu al faptei ce atrage plata la bugetul de stat a obligațiilor stabilite în sarcina societății reclamante, este necesar ca raportul de inspecție și obligațiile de plată să aibă un caracter definitiv. Reclamantei i s-a refuzat de către pârâta dreptul la apărare, dreptul de a dovedi contrariul celor reținute în raport, suspendarea judecării contestației putând produce consecințe grave în plan penal. Susținerile pârâtei conform cărora doar ancheta penală este singura în măsură să stabilească dacă cheltuielile evidențiate în contabilitate de reclamantă au la bază operațiuni reale, respectiv, dacă tarifele percepute sunt corelate cu natura și serviciile furnizate sunt puerile. Care mai este, în această materie, rolul pârâtei sau a instanței de contencios fiscal?
De altfel, dispozițiile art. 184 din OG. 92/2003 au un caracter supletiv, suspendarea soluționării contestației fiind facultativă pentru organul de soluționare a contestației. Și motivul de suspendare invocat în decizia atacată nu se justifică el referindu-se doar la situația când organele fiscale sesizează organele de cercetare penală, nu și invers. Un alt motiv de nelegalitate a deciziei îl constituie și faptul că, fără a aștepta soluționarea definitivă a cauzei penale, organele fiscale s-au grăbit să emită decizia de impunere cu încălcarea dispozițiilor art. 107 din OG. nr.92/2003. Acest fapt a obligat reclamanta să achite obligațiile stabilite prin raportul de inspecție deși stabilirea acestora nu avea un caracter definitiv nici din punct de vedere administrativ fiscal și nici penal.
Pentru aceste considerente recursul DGFP M este apreciat de C ca fiind nefondat urmând a fi respins.
În ceea ce privește recursul reclamantei, și acesta este nefondat întrucât, în situația în care obligațiile bugetare stabilite prin raportul de inspecție se vor dovedi, definitiv, a fi nedatorate, atunci plata efectuată de către reclamantă va deveni o plată nedatorată urmând a-i fi restituită integral de către pârâtă, cu accesoriile aferente începând de la data plății.
Așa fiind, și acest recurs va fi respins ca nefondat.
Având în vedere dispozițiile art. 274. Pr. Civ precum și culpa procesuală a DGFP M, instanța va obliga această pârâtă la plata către -. SRL a cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocațial în cuantum de 400 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de - SRL cu sediul în Târgu M,-, județul M și Direcția Generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu M, str. -. - nr. 1-3, județul M, împotriva sentinței nr. 238 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Admite în parte cererea intimatei Târgu-M și obligă recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice M la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-5.01.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
