Anulare act administrativ . Decizia 1062/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Decizie nr. 1062/

Ședința publică din 03 2009

Completul compus din:

- - Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de - SRL, cu sediul în B,-, -D1,.5,.88, jud. B, împotriva deciziei nr. 609/R din 04.06.2009, pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința s-au prezentat pentru contestatoare av., iar pentru intimatul Inspectoratul Teritorial d e Muncă M, s-a prezentat consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, constatându-se că prezenta contestație este legal timbrată cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Părțile prezente declară că nu au cereri de formulat, împrejurare de care instanța ia act, închide procedura probatorie și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.

Reprezentantul con testatoarei susține contestația și solicită admiterea ei astfel cum a fost formulată, invocând dispozițiile art. 317 alin. 1 pct. 2 din Codul d e procedură civilă, precum și art. 318, teza 1 din Codul d pr. civilă.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea contestației în anulare, pentru motivele expuse în întâmpinare, motive care au fost susținute și oral.

CURTEA,

Asupra contestației în anulare formulată,

Prin sentința nr. 819/4.12.2008 a Tribunalului Mureș s-a admis cererea reclamantei - SRL formulată în contradictoriu cu ITM M, fiind anulat procesul verbal de control nr. 21202/21.05.2008, întocmit de pârât, precum și toate anexele acestui proces verbal (fișa unității controlate, nota de constatare și măsurile dispuse), fiind suspendată executarea procesului verbal și a anexelor până la soluționarea irevocabilă a cauzei.

În considerentele hotărârii atacate, s-a arătat că reclamanta este o societate cu activitate în domeniul artizanal alimentar, desfășurând activitate comercială și în punctul de lucru al - CASH & SRL din, la acest punct de lucru existând un chioșc deservit de persoane, care au convenit să împartă cu societatea, venitul rezultat din vânzarea paharelor cu suc, în acest scop fiind încheiate contracte de asociere în participațiune, împărțirea venitului făcându-se pe temeiul evidenței primare a coasociatelor.

Control efectuat la 21.05.2008 de către pârât, a constatat că, de fapt între părțile coasociate ar exista raporturi de muncă, deghizate prin aceste contracte de asociere în participațiune, dată fiind natura acestor convenții, așa cum sunt reglementate de Codul comercial.

Prima instanță a reținut că, într-adevăr, în temeiul art. 16 din Legea nr. 53/2003, angajatorului îi revine obligația încheierii în scris a contractului individual de muncă, anterior începerii activității, și că inspectorii de muncă au dreptul, potrivit art. 19 din Legea nr. 108/1999 să dispună remedierea abaterilor constatate, și să impună măsuri legale atunci când, conducătorul persoanei juridice nu-și îndeplinește obligațiile legale.

În opinia primei instanțe, în aprecierea naturii juridice a contractelor încheiate, s-a arătat că disp. art. 251 și urm. Cod comercial nu prevăd condiția încheierii contractului, cu un comerciant persoană fizică sau juridică, că, contractele de asociere în participațiune trebuie considerate ca valabile, atâta timp cât nu se prevede vreo interdicție în posibilitatea persoanei co-contractante să aducă în asociere un aport în industrie. De asemenea, contractele cuprind prevederea împărțirii venitului net obținut din activitatea asociației, și că raportul de subordonare invocat de pârât ca fiind existent între părți, nu a fost probat în condițiile în care din înscrisuri nu rezultă această subordonare, în înțelesul raporturilor de muncă, sau mai exact că activitatea să se desfășoare sub îndrumarea și controlul societății.

S-a mai arătat că, materia primă a fost achiziționată potrivit Registrului jurnal de încasări și plăți, de către asociație, din încasări, nefiind puse la dispoziție de către societate; și că potrivit principiului libertății contractuale, părțile au convenit încheierea acestui tip de convenție, deși puteau încheia și contracte de muncă.

Recursul promovat împotriva acestei hotărâri, de către pârâtul ITM M, a fost admis prin Decizia nr. 609/R din 4 iunie 2009 Curții de APEL TÂRGU MUREȘ, hotărârea atacată fiind modificată în sensul respingerii acțiunii introductive pentru următoarele considerente:

Relativ la valabilitatea contractelor încheiate, s-a reținut că acestea nu poartă o dată certă, pentru a se putea stabili dacă au fost încheiate anterior efectuării controlului, precum și caracterul real al acestora, în condițiile în care valabilitatea lor este contestată chiar de către persoanele fizice contractante. S-a mai arătat că, în cuprinsul contractelor nu erau stabilite întinderea și condițiile asocierii, măsura în care persoanele fizice participă la beneficiile și pierderile societății și în ce constă aportul lor concret la beneficiile societății, concluzia desprinsă fiind aceea că s-a urmărit mascarea derulării unor raporturi de muncă, pentru care era obligatorie încheierea unor contracte de muncă, ce implicau mai multe obligații angajatorului.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamanta - SRL invocând în drept disp. art. 317 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă și art. 318 Teza I Cod procedură civilă, susținând în esență necompetența materială a tribunalului dea judeca acțiunea, întrucât aceasta ar avea natura juridică a unei plângeri contravenționale, dată fiind împrejurarea că între procesul verbal întocmit în aceeași zi și cel atacat prin acțiunea prezentă, există indivizibilitate.

Referitor la al doilea motiv, s-a apreciat că eroarea materială comisă de instanța de control judiciar, vizează argumentul că persoanele fizice primeau un salariu net de 500 lei și că, în contractele de asociere nu se precizează în ce măsură persoanele fizice participă la pierderile și beneficiile societății. S-a mai arătat că este vorba de eroare materială și nu de o apreciere greșită a probelor, având în vedere titlul în baza căruia au fost efectuate plăți către persoanele fizice, susținerea că suma de 500 lei reținută ca a fost plătită pe card, cu titlu de salariu net lunar este nejustificată, întrucât sumele achitate drept venit lunar au avut un cuantum variabil, și că art. 6 al Cap. IV din Contracte, specifică aportul persoanelor fizice asociate la beneficiile și pierderile acestei asociații.

Examinând hotărârea atacată prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, Curtea constată următoarele:

Referitor la primul motiv al contestație, și anume necompetența materială a instanței, este de observat că aceasta este determinată de obiectul acțiunii formulate de către reclamant, care a solicitat desființarea procesului verbal de control nr. 22132/21.05.2008 și a anexelor acestuia, precum și suspendarea efectelor actului administrativ atacat.

În raport de acest obiect, este de observat că, potrivit art. 19 alin. ultim din Legea nr. 108/1999, "Măsurile luate de inspectorii de munca pot fi contestate pe căile judiciare sau administrative prevăzute de lege" ceea ce înseamnă că, într-adevăr, instanța competentă să dispună este, în tăcerea legii, instanța de contencios administrative, și în aceste condiții, plenitudinea de competență revine tribunalului în prima instanță.

Aceasta înseamnă că în cauză nu sunt aplicabile disp.OG nr. 2/2001, care reglementează o cu totul altă procedură, cea a plângerii contravenționale, inaplicabilă în speța de față, dată fiind existența unei alte proceduri speciale, aplicabilă strict în materia inspecției muncii.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv al contestației, și anume faptul că dezlegarea dată princinii este rezultatul unei greșeli materiale, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru cele ce urmează:

Dată fiind natura juridică a acestei căi de atac, cât și prezentul motiv este de observat că noțiunea de eroare materială se impune a fi interpretată în sens restrictiv, fiind vorba strict de stabilirea eronată a stării de fapt, de către in stanța de recurs, mai exact aceasta trebuie să fie în legătură cu aspectele formale ale judecării, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului, sau reaprecierea probelor, întrucât aceasta nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii atacate.

Deși, reclamantul a invocat distincția dintre existențialitatea și acceptațiunea probelor, este evident că acesta nu a făcut altceva decât să tindă spre o reapreciere a probelor ( că titlul în temeiul căruia au fost efectuate plăți la card către persoanele fizice a fost acela de venit obținut în urma asocierii, că suma de 500 lei nu reprezintă un salariu net lunar ci venitul rezultat din asociere, că instanța a apreciat eronat dispozițiile art. 6 din contractele de asociere), și că instanța de control judiciar ar fi făcut apreciere eronată a acestora, și pe cale de consecință, o aplicare greșită a legii, ceea ce nu poate fi cercetat în prezenta cale de atac, întrucât s-ar admite ca pe o cale ocolită să se procedeze la judecarea încă odată a recursului.

Pentru aceste considerente, Curtea urmează a respinge ca nefondată prezenta contestație în anulare, păstrând ca legală și temeinică hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge contestația în anulare formulată de - SRL cu sediul în B- -. 5,. 88 jud. B împotriva Deciziei nr. 609/04.06.2009 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ, pronunțată în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, la 03 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

-

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.

Dact. Sz.

4 exemplare

20 nov.2009

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1062/2009. Curtea de Apel Tg Mures