Anulare act administrativ . Decizia 1125/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 1125
Ședința publică din data de 1 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de reclamanții,domiciliat în P,-, județul P și, domiciliată în P,-,. 3 Parter,. 21, județul P, la Cabinetul de Avocatură, împotriva sentinței nr. 102 din 3 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulColegiul Medicilor din România- Comisia Superioară de Disciplină,cu sediul în B,-, sector 6.
Recursul reclamantei este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 15 lei, potrivit chitanței nr. - din 28.04.2009 și timbru judiciar de 0,30 lei.
Recursul declarat de reclamantul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 20.00 lei, conform chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-reclamant, reprezentat de avocat din Baroul Prahova și recurenta reprezentată de avocat, lipsind intimatul-pârât Colegiul Medicilor din România - Comisia Superioară de Disciplină.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursurile sunt timbrate, după care,
Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurentul critică sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, fiind in totală contradicție cu normele legale și deontologice aplicabile în cauză dar și cu situația de fapt concretă.
Susținându-și recursul arată în esență că recurentul contestator consideră că și-a îndeplinit întru-totul datoria profesională și morală față de pacientul care i-a fost prezentat, acționând în interesul acestuia conform competențelor profesionale ce-i revin. În acest sens precizează că are pregătirea de medic primar chirurgie plastică reparatorie și arsuri iar în această calitate a efectuat serviciul de gardă în data de 22-23.07.2006 în cadrul Spitalului Județean P dată la care s-a produs incidentul.
Arată că nu este de acord cu faptul că ar fi încălcat prevederile art. 12,53, 55 din Codul d e Deontologie medicală, în baza unor aprecieri lipsite de realism și subiective, deoarece nu a încredințat obligațiile sale altui medic, ci a dispus în mod responsabil ca pacientul să fie consultat de către medicul din serviciul care avea obligația profesională, competența și responsabilitatea conform protocolului 6426/07.07.2005.
Față de cele susținute pe scurt oral și în mod detaliat în cererea de recurs solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii în anulare formulată și anularea în parte a deciziei 11 Comisiei Superioară de Disciplină a Colegiului medicilor din România, în sensul înlăturării sancțiunii aplicate.
Fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru recurenta critică sentința instanței de fond ca netemeinică și nelegală deoarece instanța nu a ținut seama de actele normative depuse la dosarul cauzei de către recurentă privind funcționarea unităților sanitare spitalicești și Statutul medicilor din România. Susține în esență că în motivarea soluției privind respingerea cererii recurentei reclamante instanța de fond
s-a bazat pe o declarație contradictorie a asistentului medical fără a reține, în temeiul rolului său activ și conținutul declarațiilor notariale ale pacientului din care rezultă că dr. nu mai era în operație la momentul revenirii în spital a pacientului.
Mai susține apărătorul recurentei că atât instanța cât și Colegiul medicilor din România au încălcat principiul prezumției de nevinovăție, plecând în interpretarea documentelor depuse la dosar de la o presupusă culpă, stabilindu- sancțiuni disciplinare pentru fapte care nu corespund adevărului.
Având în vedere motivele de recurs arătate pe larg în cerere solicită admiterea recursului modificarea în parte a sentinței Tribunalului Prahova și pe fond admiterea acțiunii în anulare formulată și anularea în parte a deciziei 11 Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului medicilor din România în ceea ce o privește pe recurenta, solicitând totodată respingerea recursului formulat de. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamantul solicitat in contradictoriu cu paratul COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMANIA - COMISIA SUPERIOARA DE DISCIPLINA, anularea deciziei nr. 11 din 15.02.2008, prin care s-a soluționat contestația depusă de numitul in dosarul de disciplina nr. 18/2007.
Arată reclamantul că, in calitatea sa de medic primar chirurgie plastica reparatorie si arsuri efectua serviciul de garda in data de 22-23.07.2006 in cadrul Spitalului Județean P, iar la data de 23.07.2006, in jurul orei 04.35 s- prezentat la camera de garda, pacient in vârsta de 31 ani cu diagnosticul de, - Plaga contuzie regiune temporală stânga de cca. 2 cm contaminata, plaga intervenind ca urmare a loviturii cu piatră".
Arată reclamantul că a efectuat toaleta chirurgicala a plăgii, a administrat vaccinul antitetanic,iar din punct de vedere clinic, pacientul nu prezentat simptome neurologice acute, in urma radiografiilor descrise de medicul radiolog neprezentând un traumatism osos.
a fost îndrumat acasă, cu recomandarea de a reveni la spital dacă starea se înrăutățește, apar amețeli, dureri de cap, senzație de voma, iar in cazul in care nu apar aceste simptome să se prezinte in cursul zilei la secția neurochirurgie pentru consult neurochirurgical.
La ora 7.20 pacientul a revenit, reclamantul fiind anunțat telefonic de asistentul, insă la acel moment se afla in sala de operație cu pacientul . Din acest motiv arată reclamantul că a dispus asistentului să-l ducă la camera de stabilizare la medicul de garda dr., fiind necesar consultatul neurochirurgical de specialitate.
Efectuarea consultului neurochirurgical a impus așteptarea medicului neurochirurg, conform protocolului cu nr. 64265/07.07.2006.
Susține reclamantul că decesul pacientului nu ii poate fi imputat, ci un rol important l-au jucat condițiile organizatorice precare in ceea ce privește asistenta neurochirurgicala de urgenta la nivelul Spitalului Județean si lipsa unui neurochirurg de garda.
In continuare, arată reclamantul că medicul de garda la serviciul de urgenta dr., deși era de garda si a fost anunțată de venirea la spital a cazului, nu a executat consultul general al pacientului si nu solicitat consultul medicului neurochirurg.
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanta a solicitat in contradictoriu cu pârâtul Colegiul Medicilor din România anularea parțiala a deciziei nr. 11/15.02.2008 prin care a fost sancționată disciplinar pentru încălcarea protocolului nr. 64265/7.07.2006 elaborat de conducerea Spitalului Județean de Urgenta P, iar in subsidiar suspendarea aplicării efectelor deciziei nr. 11/15.02.2008 la rămânerea definitiva si irevocabila a prezentei cauze.
In motivarea cererii a arătat reclamanta că, inițial, pacientul a fost preluat si tratat de medicul de garda de la Camera de Garda - Urgente Chirurgie dr., fără ca aceasta să fie înștiințata de acest lucru.
La acel moment, primirea urgentelor se realiza prin 3 linii de garda paralele, nesubordonate una fată de cealaltă si anume: - Camera de Stabilizare si Explorările funcționale, Urgente Chirurgie - Camera de Garda si Urgente- Interne - Camera de Garda.
Susține reclamanta că intre dr. si aceasta nu s- realizat nici un schimb de informații medicale, iar simpla informare a asistentului medical privind revenirea pacientului nu constituie un schimb de informații medicale intre medici.
Reclamanta nu s-a aflat in nici un moment in prezenta pacientului, nu a primit nici informație privind indisponibilitatea medicului din Serviciul de Garda - Urgente Chirurgie.
Prin decizia nr. 7/31.01.2007 a Colegiului Medicilor P s- dispus stingerea acțiunii disciplinare împotriva echipei de medici aflată in activitate in noaptea de 22-23.07.2006, soluția întemeindu-se pe concluziile raportului de expertiza medico- legală de autopsie nr. 434/M/27.07.2006, din care rezultă că moartea jandarmului a fost violenta si s- datorat hemoragiei meningo cerebrale consecința unui politraumatism, cu numeroase echimoze si escoriații corporale si plaga a scalpului.
La termenul de judecata din data de 9.09.2008, in temeiul art. 163 civ. s-a dispus conexarea celor 2 cauze.
La termenul de judecata din data de 24.06.2008, reclamanta a arătat că înțelege să renunțe la cererea privind suspendarea aplicării deciziei contestate.
Prin sentința nr. 102 din 03.03.2009 Tribunalul Prahovaa respins acțiunile conexe formulata de reclamanții ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că potrivit deciziei nr. 11/2008 a Colegiului Medicilor din România s- admis contestația formulată de dl., s-a desființat in parte decizia nr. 7/31.01.2008 a Colegiului Medicilor in ceea ce ii privește pe dr. si dr. si s-a aplicat acestora o amenda de 1000 lei si obligarea medicilor sancționați la efectuarea unui curs de pregătire profesionala in medicina de urgenta, in temeiul art. 447 alin. 1 lit. d si art. 447 alin. 3 din Legea 95/2006 si in temeiul art. 104 alin. 1 lit., art. 104 alin. 3 din Statutul Colegiului Medicilor din România.
In considerentele deciziei s-a reținut că la data de 23.-07.20067, ora 4.35, jandarmul s- prezentat la Serviciul Primiri Urgente al Spitalului Județean de Urgenta P cu o plaga contuza scalp temporal stâng de cca. 2 cm, contaminata, consecutiva unei agresiuni ( lovit cu o piatra in timpul misiunii ).
Dr. chirurg plastician care a văzut pacientul a apreciat că nu exista modificări neurologice de tip focal, iar radiografia craniana nu evidențiază leziuni traumatice ( interpretare medic radiolog ).
Plaga a fost suturata, s-a administrat, iar pacientul este trimis la domiciliu cu indicația de a reveni in caz de agravare clinica.
După ora 6.00, pacientul a revenit la spital, starea acestuia înrăutățindu-se, fiind, cazat, la garderoba.
La ora 7.20, dr. este înștiințat telefonic, in calitatea sa de medic primar medicina de urgenta - care decide fără a examina pacientul așteptarea venirii la serviciu a neurochirurgului dr..
La ora 8.35, dr. medic de urgenta, constată agravarea apreciabila a stării bolnavului ( coma profunda ), se dispune efectuarea CT cranio - cerebral care evidențiază un hematom epidural voluminos stâng, cu efect de masă si fractura craniana T stâng si de-abia atunci este anunțat neurochirurgul.
La ora 10.05 dr. efectuează abordul operator al leziunii - craniotomie PT stâng, evacuarea hematomului epidural, pacientul fiind in coma profunda.
pacientul este transpus la salonul Terapie, pe 24.07.2006 ora 7.30 e detubat, iar la ora 8.00 este transpus pe secție. Pe 25.07.2006 starea bolnavului se menține foarte, coma profunda, la data de 26.07.2006, ora 00.10 decedând prin stop cardio - respirator.
Analizând conduita terapeutica si atitudinea deontologica a medicilor Comisia Superioara de Disciplina apreciază că un rol important l-au jucat condițiile organizatorice precare in ceea ce privește asistenta neurochirurgicala de urgenta la nivelul Spitalului Județean si mai cu seama lipsa unui neurochirurg de garda.
S-a reținut că la primul consult al pacientului dr. nu a consemnat vreo data asupra executării anamnezei, fapt ce sugerează un consult superficial. Acest fapt aduce cu sine grave disfunctionalități în algoritmul de rezolvare a cazului, începând cu solicitarea consultului de neurochirurgie, așa cum prevăd legile interne ale spitalului ( nota interna -5159/31.07.2006 ), neinternarea pacientului pentru instituirea repausului la pat, obligatoriu in astfel de cazuri si eliberarea unor indicații superficiale. La a doua prezentare a pacientului,dr. nu se mai ocupa de pacient.
Deși era de garda si a fost anunțată de venirea la spital a cazului, dr. nu executat consultul general al pacientului, obligatoriu, pierzându-se timp extrem de prețios in rezolvarea cazului.
S-a reținut că dr. a încălcat prev. art. 12, art. 53 si art. 55 din Codul d e Deontologie Medicala, in condițiile in care, deși fost anunțat telefonic de revenirea jandarmului, ulterior nu se interesează de acesta si nu se asigura dacă pacientul a primit îngrijiri corespunzătoare.
La rândul său, dr., medic primar medicina de urgenta, deși a fost înștiințat telefonic de revenirea jandarmului nu îl examinează personal si nu solicita consultul medicului neurochirurg.
Din nota explicativa aflată la filele 82-83 dosar, data de asistentul medical - rezultă că nu dr. a fost cel care i-a aplicat, intr-o prima fază, pacientului îngrijiri inițiale, ci însăși asistentul a fost cel care i-a efectuat toaleta plăgii, pansament, administrare vaccin antitetanic si abia apoi a condus bolnavul pe secția chirurgie plastica pentru consult.
La recomandarea doctorului s-a efectuat pacientului radiologie de craniu rezultatul fiind, negativ traumatic osos,.Cu acest rezultat pacientul a fost consultat din nou de dr., acesta considerând că nu prezintă semne neurologice patologice instalate post traumatic, dând recomandări de revenire in cazul agravării stării de sănătate.
La revenirea pacientului care invoca dureri de cap, același asistent a informat pe dr. de aceasta situație care i- indicat să se adreseze medicului de garda de la Camera de Stabilizare.
Potrivit art. 12 din Codul d e Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România, încredințarea totală sau parțiala a obligațiilor către alte persoane in lipsa controlului personal, constituie abatere deontologica.
Reclamantul a invocat faptul că se afla in imposibilitate de a trata pacientul la revenirea sa, in condițiile in care era implicat intr-o operație pentru un alt pacient la momentul respectiv, fapt ce rezultă din registrul de operații depus de către acesta.
Cu toate acestea, reclamantul nu menționează motivul pentru care a încredințat obligația proprie de a încunoștința medicul asupra detaliilor privind diagnosticul pacientului, asistentului medical.
In condițiile in care, chiar dr. a îndrumat verbal pacientul să revină in cazul agravării stării sale de sănătate, informat fiind asupra revenirii sale, alegerea sa de a se, distanta, de caz, printr-o simpla indicație adresată asistentului medical apare ca fiind lipsita de etica deontologica medicala.
Mai mult, reclamantul a încălcat si dispozițiile art. 4 din Codul d e Deontologie Medicala care prevăd că in exercitarea profesiei sale, medicul acorda prioritate intereselor pacientului, care primează asupra oricăror alte interese.
La încheierea operației in care reclamantul a fost prezent, acesta nu s- mai interesat in niciun mod in legătura cu evoluta stării de sănătate a pacientului, deși din punct de vedere deontologic si potrivit art. 55, din momentul in care a răspuns unei solicitări acesta era automat angajat moral să asigure bolnavului îngrijiri conștiincioase si devotate.
Din probatoriul administrat, nu rezultă că in vreun moment ulterior, medicul reclamant ar fi dat dovada de un minim interes raportat la pacientul care, de altfel, a fost încredințat prin intermediar ( asistentul medical ) altui medic. Acesta nu a luat legătura la ieșirea din operație cu dr. pentru a se interesa de situația pacientului său, dând dovada de indiferenta fată de evoluția acestuia.
Așa cum corect retine si paratul, in fapt, dr. a neglijat pacientul neaflându-se in situația prezentată de art. 32 din Codul d e Deontologie Medicala.
Reclamantul nu a solicitat consult de neurologie, așa cum se prevede in Nota Interna 5159/31.07.2006, nu a dispus internarea pacientului pentru repaus la pat indicându- doar revenirea in situația agravării stării de sănătate.
Sub acest aspect, reclamantul a încălcat si disp. art. 53 din Codul d e Deontologie Medicala, indicațiile superficiale de revenire a pacientului in cazul agravării stării sale necorespunzând cerințelor privind obligația de diligenta maxima in evitarea complicațiilor previzibile la pacient.
Invocarea condițiilor organizatorice precare din cadrul spitalului nu- absolvă pe reclamant de obligația cel puțin morala de a se interesa la ieșirea din operație cu privire la starea pacientului său, cunoscând revenirea acestuia, deci înrăutățirea situației acestuia si nici nu justifica lipsa sa de diligenta privind informarea personala ( chiar si telefonica ) a dr. cu privire la cazul acestui pacient.
In ceea ce privește reclamanta dr., tribunalul a reținut că potrivit, notei explicativa, ( fila 82-83) dată de asistentul medical -, la solicitarea dr. care se afla in sala de operație, acesta a anunțat- pe doamna doctor despre prezenta pacientului si despre simptomatologia prezenta, respectiv cefalee.
Din întreg probatoriul administrat in cauza, rezultă că dr., in niciun moment nu a solicitat examinarea pacientului si nu a dat dovada de un minim interes ( cel puțin moral dacă nu deontologic medical ) privind starea acestuia, indicând așteptarea sosirii medicului neurochirurg,
In condițiile in care reclamanta a fost anunțată de asistentul medical asupra faptului că pacientul suferise o agresiune soldata cu plaga contuza scalp temporal stâng, ca ulterior,s-a reîntors in spital acuzând cefalee, decizia de a lăsa pacientul să aștepte venirea in a medicului neurochirurg, de a- lăsa să aștepte pe hol așezat pe un scaun, ulterior acesta fiind așezat pe o targa si dus la garderoba este in totala contradicție cu însăși misiunea si datoria de onoare a unui medic.
la plecarea din, reclamanta nu dat dovada de un minim interes cu privire la situația acestui pacient si nu s-a aflat in prezenta acestuia nici măcar un moment.
Potrivit protocolului nr. 6426/7.07.2005, pacienții neurochirurgicali vor fi triați de către medicul de garda din serviciul ( adică dr. la acel moment ). care vor solicita medicul neurolog pentru cei care prezintă semne de focar, ce va hotărî oportunitatea internării in secție de neurochirurgie si vor prescrie tratamentul.
In mod evident, pentru ca medicul de garda din serviciul să efectueze trierea, trebuie mai întâi să vadă pacientul, lucru care, in cazul de fata nu s-a întâmplat.
Din registrul de consultații aflat la dosarul cauzei rezultă că reclamanta a consultat chiar si in acea noapte pacienți neurochirurgicali, astfel încât nu se poate retine că, in mod obiectiv ar fi avut motive întemeiate să nu consulte si acest pacient printr-o eventuala apreciere a lipsei sale de pregătire in acest domeniu.
Reclamanta încearcă să inducă in apărarea sa ideea că, in mod voit asistentul medical i-ar fi ascuns că dr. s-ar afla in sala de operație, aspect neverosimil in condițiile in care acesta nu ar fi avut niciun interes să omită o astfel de informație, iar pe de altă parte, indicațiile doamnei doctor au fost de aștepta venirea medicului neurochirurg si nu de a se adresa doctorului.
Jurământul lui, așa cum a fost adoptat de Asociația Medicala Mondiala in cadrul declarației de la Geneva din anul 1975, conferă fiecărui medic obligația sacra de a-și exercita profesia cu conștiința si demnitate si de a-și consacra viata in slujba umanității si a sănătății pacienților.
In cauza de fată, pacientul, jandarm agresat in exercitarea datoriei sale de serviciu, a decedat in urma unor cumul de factori, nefavorabili, a unei lovituri cu consecințe ulterioare nefaste, a unor condiții organizatorice precare dar si absentei unor îngrijiri corespunzătoare, respectiv a asigurării din partea medicilor că va beneficia in timp util, rapid si eficient de aceste îngrijiri medicale.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Prahovaa formulat recurs reclamanții și .
Reclamantul a susținut că el și-a îndeplinit întru-totul datoria profesională si morală față de pacientul care i-a fost prezentat, acționând in interesul acestuia conform compețentelor sale profesionale, respectiv medic primar chirurgie plastică reparatorie și arsuri, că nu este adevărat că a refuzat să revadă pacientul atunci când acesta a revenit la spital- în acel moment aflându-se în sala de operație si acordând asistență de specialitate unui alt pacient si că medicul, de serviciu la revenirea pacientului nu și-a îndeplinit obligația de serviciu, nici măcar nu a văzut pacientul, decizând în mod eronat așteptarea venirii la serviciu a unui alt medic, perioada în care starea pacientului s-a agravat.
Reclamantul a mai susținut că, în raport de pregătirea sa profesională, nici măcar nu putea să intervină din punct de vedere neurologic asupra pacientului, ba mai mult, orice decizie ar fi luat ar fi însemnat să încalce dispozițiile Protocolului 6426 în sensul ca în cazul de față doctorul care a fost anunțată de situație trebuia să se ocupe de pacient.
Recurentul a arătat ca toate probele administrate în cauză verifică această situație de fapt, că sancțiunea aplicată este injustă nu prin asprimea ei, ci prin consecințele grave din punct de vedere profesional.
Reclamanta a susținut că, în ceea ce o privește, s-a încălcat principiul prezumției de nevinovăție, fiind sancționată pentru fapte care nu corespund adevărului și ca singurul vinovat în cazul este doctorul care a încălcat normele deontologice cât și normele interne ale spitalului inclusiv Protocolul 6426 - ba mai mult acesta și-a preconstituit probe completând ulterior Registrul de operații urgențe chirurgie plastică, cu ore de intrare a pacienților în sala de operație, în scopul de a-si acoperi intervalul orar în care, deși liber, a refuzat reconsultul pacientului.
Reclamanta a arătat ca prin probele administrate în cauză rezultă fără niciun drept de tăgada ca dr. si- abandonat pacientul, nefiind în nicio operație si neexecutând niciun alt act medical la momentul revenirii în spital al pacientului, adică in jurul orelor 7,20 în data 23.07.2006.
Verificând actele si lucrările dosarului, văzând cele doua recursuri precum si dispozițiile art. 304 Cod proc. civ. Curtea reține următoarele:
Prin decizia nr. 11/2008 Comisia Superioara de Disciplina a Colegiului Medicilor din România sancționează medicii si cu amenda de 1000 lei si dispune obligarea acestora să efectueze un curs de pregătire profesionala în medicina de urgenta. Situația de fapt, care a condus la aplicarea sancțiunilor este următoarea: la data de 23.07.2006 ora 4,35 la serviciul primiri urgente al Spitalului Județean de Urgență se prezintă, jandarm, cu o placă contuză scalp temporal stâng de circa 2 cm, contaminata, consecutiva unei agresiuni( loviri cu o piatră în timpul misiunii). La prezentare este văzut de Dr., chirurg plastician care apreciază că nu există modificări neurologice de tip focal iar radiografia craniană nu evidențiază leziuni traumatice conform interpretării medicului radiolog. Se suturează plaga, se administrează și este trimis la domiciliu cu indicația verbala de a reveni în caz de agravare clinică.
revine la spital după ora 6 prezentând cefalee violenta, agitație psihomotorie, fiind "cazat" la garderobă; la ora 7,20 este înștiințată telefonic Dr., medic primar medicina de urgență care, fără a examina pacientul decide așteptarea venirii la serviciu neurochirurgului Dr., medic primar. La ora 8,35 Dr. constată agravarea apreciabila a stării bolnavului, care este intubat, se dispune efectuarea unui examen CT cranio- cerebral care evidențiază un hematom epidural voluminos, iar abia la 9,40 este anunțat neurochirurgul care la 10,05 efectuează abordul operator al leziunii; postoperator pacientul este transpus la salonul de terapie intensiva la 24.07.2006, este detubat, la ora 8,00 este scos din salonul de terapie intensiva stabilizare și transpus pe secție la solicitarea Dr.; pe 25.07.2006 se menține starea foarte gravă, iar la 26.07.2006 ora 00,10, pacientul decedează prin stop cardio respirator.
Decizia Comisiei Superioare de Dosciplină a Colegiului Medicilor din România ajunge la concluzia că decesul pacientului s- produs ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu hematom epidural acut si în al cărui determinism l-au jucat condițiile organizatorice precare în ceea ce privește asistenta neurochirurgicala de urgenta la nivelul Spitalului Județean P si mai cu seama lipsa unui neurochirurg de gardă.
Dr. este vinovat de abateri de bună practică medicală în sensul că, deși a fost anunțat telefonic de faptul ca pacientul pe care îl tratase inițial a revenit la spital, nu s-a asigurat ca acesta a primit îngrijirea corespunzătoare, iar Dr. este vinovata de aceleași abateri de la bună practică medicală în sensul că, deși înștiințata telefonic de revenirea pacientului la spital nu îl examinează personal și nu solicită consultul medicului neurochirurg, conform protocolului spitalului.
Cele de mai sus, sunt concluziile unor medici, acționând de acestă dată în calitate de Comisie de Disciplina; abundența de termeni de specialitate și invocarea diverselor protocoale și practici medicale, tind să ascundă dealtfel niște situații foarte evidente si clare, situații în care, cel puțin așa cum rezultă din probele administrate în cauză, doi medici, în timpul serviciului și potrivit atribuțiilor de serviciu, nu s-au interesat de un pacient. Faptul ca acum se acuză reciproc, invocând diverse acțiuni nedemne condiției medicale (vezi susținerea completării ulterioare a serviciului de urgenta chirurgie plastica), nu poate schimba realitatea faptelor, realitate foarte simplă si evidentă, în care un pacient prezentat la un spital într-o stare de sănătate gravă este tratat cu indiferență și superficialitate de medici.
Constatând legalitatea și temeinicia sentinței civile nr.102 din 03martie 2009 Tribunalului Prahova, Curtea va respinge recursurile reclamanților ca nefondate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de reclamanții,domiciliat în P,-, județul P și, domiciliată în P,-,. 3 Parter,. 21, județul P, la Cabinetul de Avocatură, împotriva sentinței nr. 102 din 3 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtulColegiul Medicilor din România- Comisia Superioară de Disciplină,cu sediul în B,-, sector 6.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 1 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. / 5 e/ 18.11. 2009
Dosar fond - al Tribunalului Prahova
Jud fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Maria PohoațăJudecători:Maria Pohoață, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
