Anulare act administrativ . Decizia 113/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.113
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana
JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Târgoviște,-, Județ D împotriva sentinței nr. 537 din data de 01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna, sat,-, Județ D și intimatele pârâte Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în Târgoviște, str. -. -, nr. 6, Județ D și Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în B, sector 6,-, -orp
Recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar. La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit pârâtul Ministerul
Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, intimatul
reclamant, intimatele pârâte Administrația Finanțelor
Publice M și Administrația Fondului pentru Mediu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, că recurenta și intimatul-reclamant au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Curtea, luând act că recurenta și intimatul-reclamant au solicitat judecarea în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița -Secția Comercială și de Contencios Administrativ sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Finanțelor Publice D, Administrația Finanțelor Publice M și Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând obligarea acestora la restituirea sumei de 5660 lei achitată de reclamant cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehiculul proprietatea sa, reactualizată cu rata dobânzii legale calculată de la data plății nedatorate și până la data restituirii sumei.
În motivarea cererii, reclamantul arătat că a achitat suma de 5660 lei la data de 16.04.2009 la Trezoreria M cu chitanța seria - A nr. -, conform calculului Trezoreriei Statului, cu titlu de taxă pe poluare, pentru un autoturism second hand achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, această taxă este într-o contradicție vădită cu dispozițiile art. 90 alin. 1 și 2 al Tratatului Comunității Europene, care consacră principiul nediscriminării produselor importate din comunitatea europeană în raport de produsele interne, fiind invocate dispozițiile Legii 554/2004, art. 1092, 1084 rap. la art. 1082 Cod civil, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României și art. 90 din Tratatul CE.
Prin întâmpinare, pârâta DGFP D - mandatată și de către Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat respingerea acțiunii, întrucât, prin adoptarea OUG nr. 50/2008, începând cu data de 1.07.2008, s-a instituit o taxă pe poluare pentru autovehicule, bazată pe principiul " poluatorul plătește, ce se aplică în alte 16 state membre ale UE "; de asemenea, s-a învederat că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită prin art. 148 alin. 2 din Constituție și cea specială prevăzută de art. 90 paragraful I din Tratatul CE, revin exclusiv Parlamentului, nu și instanțelor judecătorești, iar pe de altă parte, prevederile art. 90 din TCE nu sunt incidente în cauză.
La rândul său, pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivată de faptul că reclamantul nu atacă un act administrativ sau un act administrativ fiscal, nici un răspuns la o plângere prealabilă/ contestație administrativă, sau un refuz nejustificat, obiectul acțiunii fiind restituirea unei sume achitate în prealabil în temeiul legii, iar aceasta nu poate fi soluționată de instanța de contencios administrativ care este chemată să cenzureze acte administrative emise de autorități publice.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamantul nu a precizat concret care este actul administrativ prin care se consideră vătămat într-un drept al său, iar pe de altă parte, acțiunea este inadmisibilă pentru că nu poate avea ca obiect principal constatarea neconstituționalității unei ordonanțe a Guvernului; taxa de poluare nu contravine dispozițiilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene, câtă vreme chiar Comisia Europeană a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 50/2008 corespunde normelor comunitare.
După administrarea probei cu înscrisuri, prin sentința nr. 537 din data de 01.10.2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, a admis acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâții să restituie reclamantului suma de 5660 lei, achitată cu titlul de taxă specială pe poluare, reactualizată cu rata dobânzii legale, calculată de la data plății nedatorate și până la data restituirii sumei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constat că, în cauză, sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, potrivit art. 28 din tratatul UE versiunea consolidată, Uniunea este alcătuită dintr-o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri și care implică interzicerea, între statele membre, a taxelor vamale la import și la export și a oricăror taxe cu efect echivalent, precum și adoptarea unui tarif vamal comun în relațiile cu țări terțe, iar în conformitate cu art. 30 i 31 din Tratat, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent. Această interdicție se aplică de asemenea taxelor vamale cu caracter fiscal. Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare; de asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
S-a mai reținut că, potrivit OUG nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, se datorează aceasta taxă pentru autovehiculele din categoriile M(1)-M(3) și N(1)-N(3), astfel cum sunt acestea definite în privind omologarea de tip și eliberarea cărții de identitate a vehiculelor rutiere, precum și omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin <LLNK 12003 211 50BP01 0 81>Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 211/2003 (art. 3). Autoturismul reclamantului nu intră în categoriile exceptate de la plata taxei pe poluare (art. 3 alin 2 și art. 9 alin.1), obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România (art. 4 lit. a), fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Întrucât OUG a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 (art. 14 alin 1), rezultă că taxa pe poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă (art. 5 alin 1).
Totodată, prima instanță a reținut că, în conformitate cu OUG nr. 218/2008 privind modificarea <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.Conform art. III al acesteia, (1) Autovehiculele M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare Euro 4, care se înmatriculează pentru prima dată în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor <LLNK 12008 50180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008. (2) Autovehiculelor M1 cu norma de poluare Euro 4 căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și tuturor autovehiculelor N1 cu norma de poluare Euro 4, înmatriculate pentru prima dată în afara Uniunii Europene și care se înmatriculează în România, li se aplică taxele prevăzute în anexele nr. 1 și 2, astfel că, se creează o diferență de tratament fiscal între mașinile noi și cele vechi, înmatriculate în România după intrarea în vigoare a OUG 50/2008.
De asemenea, s-a reținut că nr.OUG 50/2008 este contrară art. 110 din Tratatul Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturismesecond-handdeja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu favorizând, astfel, vânzarea autoturismelorsecond-handdeja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România, ori, după aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Instanța de fond a concluzionat că suma plătită de reclamat nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită, faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă fiind irelevant, întrucât, altfel, nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice D, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii.
Un prim motiv de recurs vizează împrejurarea că, potrivit OUG nr.50/2008, intrată în vigoare la 01.07.2008, legiuitorul a dispus numai restituirea diferenței dintre cele două taxe, respectiv cea achitată în perioada 01.01.2007 - 30.06.2009 și noua taxă, și nu restituirea integrală a taxei, astfel că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică, prejudiciind bugetul general consolidat al statului.
Un alt motiv de recurs este cel potrivit căruia, obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană, instituită de art. 148 din Constituție și cea specială, prevăzută de art. 90 paragraful I din Tratatul Comunității Europene, revine exclusiv Parlamentului, și nu instanțelor judecătorești.
La termenul de judecată din data de 25.01.2010, intimatul-reclamant - a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, întrucât, pe de o parte, potrivit practicii CJCE, un sistem de impozitare poate fi considerat compatibil cu art. 90 din Tratat, doar dacă este stabilit astfel încât să excludă, în toate cazurile, posibilitatea ca produsele importate să fie taxate decât produsele naționale și să nu producă efecte discriminatorii, OUG 50/2008 fiind contrară art. 90 din Tratat. Pe de altă parte, arată intimatul-reclamantă, deși obligația generică de armonizare a legislației interne revine Parlamentului, potrivit alin.2 al art. 148 din Constituția României, normele comunitare au caracter obligatoriu și prevalează legii interne, astfel că instanța de fond în mod corect a reținut aplicabilitatea în cauză a art. 90 alin.1 din TCE.
Examinând recursul de față, prin prisma motivelor invocate, raportat la textele de lege incidente în cauză, dar și la actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Reclamantul - a dobândit în proprietate, prin cumpărare, autovehiculul marca Opel Astra, cu număr de identificare -, fabricat în anul 1998, prima înmatriculare fiind efectuată în Italia, la data de 28.07.1998.
În conformitate cu art.4 lit.a din nr.OUG50/2008, reclamantul a fost obligat să plătească o taxă de poluare în cuantum de 5660 lei, în vederea înmatriculării în România.
Cu privire la primul motiv de recurs, potrivit căruia, în conformitate cu OUG nr.50/2008, intrată în vigoare la 01.07.2008, legiuitorul a dispus numai restituirea diferenței dintre cele două taxe, respectiv cea achitată în perioada 01.01.2007 - 30.06.2009 și noua taxă, și nu restituirea integrală a taxei, Curtea constată că este total nefondat, întrucât intimatul-reclamant nu a plătit taxa de poluare în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008, ci la data de 16.04.2009, așa cum rezultă din adresa nr.21087 din 19.05.2009 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice D (fila 6 dosar fond).
În ceea ce privește ce de-al doilea motiv de recurs, potrivit art. 4 lit.a din nr.OUG50/2008, taxa de poluare se plătește cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Conform art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, forma consolidată, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare iar potrivit art.110 par. 2 din Tratat, nici un stat membru nu poate să aplice produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție.
Conform hotărârii în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Prin urmare, scopul acestei reglementari o constituie interzicerea discriminării fiscale între produsele importate și cele similare autohtone.
Sub acest aspect, este de reținut faptul că, potrivit legislației interne, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate în țară.
Curtea nu poate reține critica recurentei în sensul legalității încasării taxei auto, ca efect al aplicării dreptului intern, respectiv a dispozițiilor nr.OUG50/2008, întrucât, în temeiul dispozițiilor art. 148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2).
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
In același sens este și jurisprudența Curții de Justiție Europene,care, prin Decizia în cauzaCosta/Enel(1964), a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat, un izvor independent de drept, nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originară și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială.
Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior ori, în speță, taxa de poluare a fost introdusă în legislația internă prin nr.OUG50/2008.
De asemenea, în cauzaSimmenthal(1976), a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
Curtea reține și faptul că în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora în țară. Se constată, astfel, o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare sau de poluare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, întrucât se încalcă principiul libertății circulației mărfurilor.
Curtea constată faptul că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, în mod corect instanța de fond dispunând restituirea acesteia. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România.
În consecință, Curtea reține că reclamantul era îndreptățit să solicite restituirea sumei de la autoritatea publică care a încasat suma și nu are relevanță împrejurarea că, ulterior plății, această sumă a fost virată în contul altei autorități publice, astfel că, în baza art. 312 alin.1 proc.civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Târgoviște,-, Județ D împotriva sentinței nr. 537 din data de 01.10.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în comuna, Sat,-, Județ D și intimatele pârâte Administrația Finanțelor Publice, cu sediul în Târgoviște, str. -. -, nr. 6, Județ D și Administrația Fondului pentru Mediu, cu sediul în B, sector 6,-, -orp
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.DL/MA
6 ex./28.01.2010
f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal,
notificare nr. 3120
Președinte:Tudose Ana RoxanaJudecători:Tudose Ana Roxana, Stoicescu Maria Duboșaru
