Anulare act administrativ . Decizia 1162/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV Șl FISCAL DOSAR NR--03.06.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 1162
Ședința publică din 22 octombrie 2009 PREȘEDINTE: Diana Duma JUDECĂTOR 2: Răzvan Patru JUDECĂTOR 3: Măria Cornelia GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta recurentă Direcția Silvică C-S - Reșița împotriva sentinței civile 209/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtei recurente și avocat în reprezentarea reclamantului intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar de către reclamantul intimat, întâmpinare care se comunică reprezentantului pârâtei recurente.
Instanța, fata de cuprinsul întâmpinării califica acest înscris ca fiind o cerere de recurs si din oficiu pune în discuția părților, excepția tardivității introducerii recursului formulat de reclamant și acordă cuvântul pe această excepție si pe recursul formulat de parata.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea excepției tardivității recursului formulat, casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, fără cheltuieli de judecată si respingerea recursului promovat de parata.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului sau așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată si admiterea excepției tardivității recursului promovat de reclamant.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului C-S la data de 21.06.2007, sub nr. de dosar -, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Reșița, a formulat contestație împotriva deciziei nr. 191 din 05.06.2007, emisă de pârâtă, pentru a plăti paguba în valoare de 34.622,42 lei, prin care a solicitat anularea acesteia, ca fiind netemeinică și nelegală, precum si suspendarea executării actului administrativ atacat.
Prin sentința civila nr.208/27.02.2009 Tribunalul a admis în parte acțiunea, în sensul că a anulat în parte decizia nr. 191/05.06.2007 pentru suma de 23.464,98 lei și a menținut decizia de imputare pentru suma de 11.157,44 lei. Tribunalul a respins cererea de suspendare a executării deciziei.
In motivare s-a reținut ca potrivit dispozițiilor art. 15 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat; dispozițiile art. 14 alin. 2 și 4 se aplică în mod corespunzător.
Se precizează in considerentele sentinței ca în raport de aceste dispoziții, suspendarea executării actului administrativ, ca măsură și provizorie, se poate dispune numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, de care persoana, care se consideră vătămată prin actul respectiv, să fie amenințată prin executarea actului.
Tribunalul a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada existenței unui caz bine justificat, în sensul existenței unei îndoieli puternice asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, în speță, decizia de impunere, de natură să înfrângă principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu.
De asemenea, tribunalul a reținut că nici condiția existenței unei pagube iminente nu este dovedită de reclamant, care susține că nu realizează venituri și nu are în proprietate nici un fel de bunuri (fila 59 dosar).
Pe cale de consecință, tribunalul, văzând și dispozițiile art. 18 din Legea contenciosului administrativ, a respins cererea reclamantului privind suspendarea executării deciziei nr. 191/05.06.2007.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut ca prin decizia nr. 191/05.06.2007, s-a imputat reclamantului, pădurar în cadrul Ocolului Silvic, suma de 34.622,42 lei, reprezentând pagubă.
Se învederează ca decizia a fost emisă în baza notei de constatare nr. 4155/09.05.2007 a Biroului Corpului de Control și Pază din cadrul Direcției Silvice Reșița, notă încheiată în urma controlului efectuat în cadrul Ocolului Silvic, în perioada 26.04.2007 - 05.05.2007.
Se arată ca in urma verificării efectuate, s-a constatat existența unei pagube în valoare de 34.622,42 lei (în cantonul, canton gestionat de reclamant), din care suma de 26.975,79 lei a fost stabilită ca urmare a constatării unui nr. de 201 cioate provenite din tăieri de arbori nemarcați (cu un volum total de 176,380 mc), iar suma de 7.646,36 lei reprezintă contravaloarea a 77 arbori marcați în partizi neautorizate la tăiere (cu un volum total de 76,601 mc), conform actului de control de fond nr. 1434/05.05.2007 și anexelor (fila 26-30 dosar).
în cauză a fost încuviințată proba cu expertiza de specialitate iar din concluziile raportului de expertiză întocmit, concluzii însușite de instanță, s-a reținut ca din verificările efectuate cu privire la identificate și inventariate, în teren, în 54A, 55A, 56A, 56B, 65, 67C, 68B, 72A, 72G, 73A, 73C, 73D, 74A, 74B, 74D, 75A, 76, 77G și 214B a rezultat că arborii tăiați ilegal, nemarcați, sunt în număr de 134 din care 52 molid și 82 fag (fila 87-89 dosar), cu un volum total de 86,311 mc, din care 14,815 mc molid și 71,496 mc fag, iar valoarea pagubelor este în sumă de 9.716,28 lei (1213,20 lei - molid + 8.503,08 lei - fag - fila 96 dosar).
Totodată, conform raportului de expertiză, s-a constatat că numărul arborilor tăiați ilegal, marcați din părțile constituite, este de 5, cu un volum de 19,535 mc, având o valoare în sumă de 3.319,32 lei (fila 97 dosar).
Se retine de către instanța ca numărul total de arbori tăiați ilegal, marcați și nemarcați, este de 139 (134+5), cu o valoare a prejudiciului în cuantum total de 13.035,60 lei (9.716,28 lei + 3.319,32 lei).
Potrivit procesului verbal nr. 1443/05.05.2007 (fila 32 dosar), a rezultat că în terenul gestionat de reclamant, a fost identificat și inventariat material lemnos în cantitate de 28,558 mc, cu o valoare de 1.878,16 lei, din care o parte, conform constatărilor făcute de expert, este și în prezent nevalorificat.
Se retine ca valoarea materialului lemnos recuperat, evidențiat mai sus, a fost scăzută, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din OUG85/2006, din valoarea totală de 13.035,60 lei, rezultând un prejudiciu efectiv de 11.157,44 lei.
Instanța a constatat ca răspunderea patrimonială pentru prejudiciul cauzat, a revenit, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 din nr.OUG 85/2006, coroborat cu dispozițiile art. 58 alin. 1 din nr.OUG 59/2000 și art. 117 din Legea nr. 188/1999 și ale art. 270 alin. 1 Codul Muncii, reclamantului, care, în calitate de pădurar, are atribuții de pază a pădurilor aflate în gestiunea sa.
Instanța a înlăturat, ca neîntemeiate, susținerile reclamantului referitoare la faptul că în perioada efectuării controlului (26.04. - 05.05.2007) a fost internat în spital, întrucât, din înscrisurile depuse la dosar (fila 6-9), a rezultat că acesta s-a aflat în concediu medical în perioada 18.05-22.06.2007 și 24.07. - 30.07.2004.
De asemenea, susținerea reclamantului că a sesizat neregulile constatate șefilor săi ierarhici, nu a fost dovedită, întrucât procesul verbal din data de 15.06.2005 (fila 11 dosar) nu a fost înregistrat în evidențele ocolului silvic, iar raportul de verificare lunară a parchetului (fila 10 dosar) a fost întocmit în data de 20.07.2007, anterior controlului.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta recurentă Direcția Silvică Reșița solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate si respingerea acțiunii formulate.
în motivarea recursului se arata ca Tribunalul C-S a ținut cont în judecarea cauzei de raportul de expertiză întocmită în cauză de către expertul în silvicultură llie, raport prin care s-a concluzionat că au fost tăiați ilegal (nemarcați ori marcați dar neautorizați la tăiere) un număr de 139 de arbori, cu valoare de 13.035,60 lei. S-a apreciat că, în calitate de pădurar titular de canton, reclamantul răspunde material pentru arborii tăiați egal din cantonul gestionat.
Prima instanță a avut în vedere în acest sens prevederile art. 22 din Regulamentul de pază a pădurilor / nr. 15/1988, potrivit cărora "pădurarii răspund material pentru arborii tăiați, scoși din rădăcini, distruși, degradați ilegal sau sustrași, pe care nu-i justifică prin procese verbale de constatare a contravențiilor și infracțiunilor", precum și dispozițiile art. 9 din 635/2002 (în vigoare la acea dată), în conformitate cu care, în cazul în care exploatarea masei lemnoase se face în regie proprie de către unitățile silvice, este necesară obținerea autorizației de exploatare.
Se menționează ca în mod greșit, din valoarea de 13.035,60 lei expertul a scăzut suma de 1.878,16 lei, reprezentând valoarea materialului lemnos recuperat, iar prima instanță și-a însușit acest punct de vedere, menținând decizia de imputare pentru suma de 11.157, 44 lei (13.035,60 lei - 1.878,16 lei).
Consideră că, din acest punct de vedere hotărârea primei instanțe este greșită, întrucât potrivit dispozițiilor art. 9 din nr.OUG 85/2006, "în cazul recuperării în condițiile legii, de materiale lemnoase obținute din producerea de pagube, răspunderea patrimonială este limitată la diferența dintre valoarea pagubelor stabilită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și valoarea încasată prin comercializarea materialelor lemnoase recuperate".
Se arata ca în condițiile în care materialul lemnos nu a fost valorificat efectiv prin vânzare, nu vorbește de valoare încasată efectiv, astfel că în mod greșit s-a scăzut suma de 1.878,16 lei din prejudiciul imputat reclamantului.
In drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 punctul 9 din Codul d e procedură civilă, art. 9 din nr.OUG 85/2006.
Reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare prin care solicită ca prin decizia ce se va pronunța, să se dispună, în baza art. 304, punctul 7.pr. civ. Raportat la art. 312.pr.civ., casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond Tribunalul C -
In considerente, se arata ca prin sentința contestată tribunalul îi reține o pagubă de 11.157,44 lei și a menținut decizia de imputare pentru această valoare, considerând că aceasta este diferența dintre valoarea inițial imputată și ce rămâne după scăderea materialului lemnos găsit în canton la expertiză. Tribunalul nu a ținut seama că nu se mai pot imputa estimate prin expertiză ca fiind de 5 ani și mai vechi doarece aveau la data constatării peste 3 ani.
Se menționează ca potrivit art. 85 aliniatul 3 privind statutul funcționarului public termenul de prescripție general de 3 ani funcționează și pentru prejudiciile create de funcționarii publici. Pe de altă parte, Tribunalul reține în starea de fapt că a fost găsită pe loc o cantitate de material lemnos și, cu toate acestea, i se reproșează lui fapta de a fi tăiat nelegal acei arbori. Din soluția dată de procuror la plângerea penală formulată rezultă clar că nu a fost fapta sa, prin urmare se impunea ca Tribunalul să stabilească starea de fapt conformă cu realitatea dovedită în penal și nu să țină seama de o expertiză numai la valoare.
Se arata ca răspunderea civilă delictuală nu se poate stabili decât prin stabilirea celor trei elemente: culpă, prejudiciu și legătura de cauzalitate dintre ele, iar Tribunalul nu face referire în sentință la nici unul dintre aceste elemente de aceea apreciază că nu a cercetat fondul cauzei și solicită cu casarea cu trimitere spre rejudecare.
Curtea a calificat in ședința publica din data de 22.10.2009 întâmpinarea formulata de către reclamant ca fiind ui recurs, prin raportare la cuprinsul acesteia si a invocat excepția tardivității formulării de către reclamant a recursului.
Examinând recursurile promovate, prin raportare la motivele invocate de către recurenți, precum si la dispozițiile art. 304 ind. 1 Cod proc civ, luând in discuție si excepția tardivității formulării de către reclamant a recursului, Curtea constata următoarele:
In ceea ce privește cererea de recurs promovată de către reclamant, Curtea constata ca aceasta a fost formulată la data de 15.10.2009(fila13 dosar recurs).
Curtea constata ca sentința atacata a fost comunicata reclamantului la data de 16.04.2009, astfel cum, rezulta din dovada de comunicare atașata la dosarul de fond.
Prin raportare la prevederile art.301 Cod proc civ, coroborate cu dispozițiile art. 107 si urm Cod proc civ, Curtea constata ca recursul formulat este tardiv, motiv pentru care va admite excepția tardivității introducerii recursului promovat de reclamantul si in consecința va respinge recursul formulat de către acesta ca fiind tardiv introdus.
In ceea ce privește criticile invocate de către parata, Curtea va analiza soluția pronunțata de prima instanța prin raportare la starea de fapt si la probatoriul administrat.
Prin decizia nr. 191/05.06.2007,emisa în baza notei de constatare nr. 4155/09.05.2007 a Biroului Corpului de Control și Pază din cadrul Direcției Silvice Reșița, notă încheiată în urma controlului efectuat în cadrul Ocolului Silvic, în perioada 26.04.2007 - 05.05.2007, s-a imputat reclamantului, pădurar în cadrul Ocolului Silvic, suma de 34.622,42 lei, reprezentând pagubă.
S-a reținut ca paguba în valoare de 34.622,42 lei (în cantonul, canton gestionat de reclamant), se compune din suma de 26.975,79 lei care a fost stabilită ca urmare a constatării unui nr. de 201 cioate provenite din tăieri de arbori nemarcați (cu un volum total de 176,380 mc), iar suma de 7.646,36 lei reprezintă contravaloarea a 77 arbori marcați în partizi neautorizate la tăiere (cu un volum total de 76,601 mc), conform actului de control de fond nr. 1434/05.05.2007 și anexelor (fila 26-30 dosar fond).
Curtea constata ca prima instanța a încuviințat administrarea probei cu expertiza tehnica e specialitate, raportul de expertiza fiind însușit de către instanța de fond.
Curtea constata ca din raportul de expertiza a rezultat că arborii tăiați ilegal, nemarcați, sunt în număr de 134 din care 52 molid și 82 fag (fila 87-89 dosar fond), cu un volum total de 86,311 mc, din care 14,815 mc molid și 71,496 mc fag, iar valoarea pagubelor este în sumă de 9.716,28 lei (1213,20 lei - molid + 8.503,08 lei -fag - fila 96 dosar fond).
S-a constatat de către expert că numărul arborilor tăiați ilegal, marcați din părțile constituite, este de 5, cu un volum de 19,535 mc, având o valoare în sumă de 3.319,32 lei (fila 97 dosar fond ).
Se retine de către instanța ca numărul total de arbori tăiați ilegal, marcați și nemarcați, este de 139 (134+5), cu o valoare a prejudiciului în cuantum total de 13.035,60 lei (9.716,28 lei + 3.319,32 lei).
Curtea constata ca din cuprinsul procesului verbal nr. 1443/05.05.2007 rezulta că în terenul gestionat de reclamant, a fost identificat și inventariat material lemnos în cantitate de 28,558 mc, cu o valoare de 1.878,16 lei, din care o parte, conform constatărilor făcute de expert, este și în prezent nevalorificat.
Se retine ca valoarea materialului lemnos recuperat, evidențiat mai sus, a fost scăzută, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 din OUG85/2006, din valoarea totală de 13.035,60 lei, rezultând un prejudiciu efectiv de 11.157,44 lei.
Curtea constata ca in acord cu dispozițiile art. 9 din OUG nr.85/2006 în cazul recuperării, în condițiile legii, de materiale lemnoase obținute prin producerea de pagube, răspunderea patrimonială este limitată la diferența dintre valoarea pagubelor stabilită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și valoarea încasată prin comercializarea materialelor lemnoase recuperate.
Astfel fiind, câta vreme concluziile raportului de expertiza, necontestat de către parata menționează ca o parte din prejudiciu a fost recuperat, Curtea constata ca in mod corect prima instanța a făcut aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate. Curtea constata ca parata nu a făcut dovada ca nu s-a încasat nici o valoare prin comercializarea materialului lemnos,apreciat ca fiind recuperat.
Instanța de fond a constatat in mod corect ca răspunderea patrimonială pentru prejudiciul cauzat, a revenit, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1 din nr.OUG 85/2006, coroborat cu dispozițiile art. 58 alin. 1 din nr.OUG 59/2000 și art. 117 din Legea nr. 188/1999 și ale art. 270 alin. 1 Codul Muncii, reclamantului, care, în calitate de pădurar, are atribuții de pază a pădurilor aflate în gestiunea sa.
Curtea constată că în mod judicios instanța de fond a înlăturat, ca neîntemeiate, afirmațiile reclamantului referitoare la faptul că în perioada efectuării controlului (26.04. - 05.05.2007) a fost internat în spital, întrucât, din înscrisurile depuse la dosar (fila 6-9), a rezultat că acesta s-a aflat în concediu medical în perioada 18.05-22.06.2007 și 24.07. - 30.07.2004.Totodata in mod corect prima instanța a constatat ca fiind nedovedite susținerile reclamantului in sensul ca ar fi sesizat neregulile constatate șefilor săi ierarhici.
Reținând cele expuse, Curtea va respinge recursul formulat de pârâta Direcția Reșița împotriva sentinței civile nr.209/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr.- ca fiind neîntemeiat.
Curtea va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității introducerii recursului promovat de reclamantul.
Respinge recursul formulat de către reclamantul ca fiind tardiv introdus.
Respinge recursul formulat de pârâta Direcția Reșița împotriva sentinței civile nr.209/27.02.2009 pronunțată de Tribunalul S în dosar nr.- ca fiind neîntemeiat.
la act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
-
Red./30.10.2009
Tehnodact /30.10.2009/ 2 ex.
Prima instanță: Tribunalul C-
Judecător:
Președinte:Diana Duma
Judecători:Diana Duma, Răzvan Patru, Măria Cornelia
