Anulare act administrativ . Decizia 1192/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1192
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04 05 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Voicu Rodica
JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor
JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe G
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, împotriva sentinței civile nr. 2183/05 09 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimata reclamantă prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/20 02 2009 depusă la fila 11 dosar, lipsă fiind recurenta pârâtă Sector 3.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având cuvântul, apărătorul intimatei reclamante declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea declară dezbaterile închise, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimata reclamantă prin avocat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată, conform chitanței în cuantum de 700 lei reprezentând onorariul de avocat, depuse la fila 12 dosar.
Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința civilă nr. 2183/5.09.2008, pronunțată Tribunalul București -Secția a IX- Contencios Administrativ și Fiscal, s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Administrația Finanțelor Publice 3, s-a anulat chitanța nr.-/2.07.2007; a fost obligată Administrația Finanțelor Publice 3, la restituirea sumei de 4037 ron reprezentând taxa specială de primă înmatriculare încasată prin chitanța nr..-/2.07.2007; a fost obligată pârâta la cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că taxa de primă înmatriculare contravine dispozițiilor art.90 paragraf 1 din Tratatul de Instituire al Comunității Europene, iar obligația de restituire a taxei revine pârâtelor Administrația Finanțelor Publice sector 3.
Normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de primă înmatriculare în România contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire al Comunității Europene, normele interne dispunând la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Prin urmare apărările pârâtei referitoare la respectarea Lg.571/2003 rep. sunt lipsite de relevanță și au fost înlăturate de instanța de fond.
Împotriva sentinței au declarat recurs Administrația Finanțelor Publice sector 3, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art.304 pct.6 și 9 pr.civ.).
Arată recurenta că regimul taxei speciale pentru autoturisme care a intrat în vigoare începând cu 1.01.2007 a înlocuit în fapt regimul accizelor prevăzut în Cod fiscal pentru autoturismele și automobilele de teren inclusiv cele rulate din import.
În condițiile desființării frontierelor vamale cu statele membre ale UE, metodologia de calcul a accizelor devenea inaplicabilă, fapt ce a condus la reașezarea acestei metodologii.
Se precizează că față de prevederile constituționale ale art.148, legea cadru europeană este un act administrativ care obligă orice stat membru destinatar în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, lăsând în același timp autorităților naționale competența în ceea ce privește alegerea formei și a mijloacelor.
Art.90 alin.1 paragraf 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, se referă la interzicerea taxelor vamale la import și la export și la alte taxe cu efect echivalent, ori taxa de primă înmatriculare nu intră în această categorie, nefiind o taxă vamală care se percepe numai în cadrul relațiilor comerciale dintre țările membre UE, ci se aplică tuturor autoturismelor înmatriculate în România, indiferent dacă provin din producția internă sau din spațiul comunitar.
Legislația europeană nu interzice instituirea taxei ci doar prevede ca nivelul acesteia să nu fie mai mare decât al taxelor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
În mod greșit instanța a reținut că prin OUG 50/2008 se instituie din 1.07.2008 taxa de poluare achitată de contribuabilii care își vor achiziționa autoturisme de la această dată și aceasta nu retroactivează.
S-a mai arătat că prin HG 686/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 50/2008 în art.6 se instituie procedura de restituire a sumelor rezultate ca diferență între taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și taxa pentru poluare pentru autovehicule și se soluționează de către organul fiscal competent.
În fine consideră recurenta proiectul de Norme metodologice privind taxa de poluare pentru autovehicule în forma care a fost aprobată de Guvernul României a fost apreciată ca fiind conformă cu criteriile comunitare de către Comisia Europeană.
Analizând probele administrate în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat.
Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect că normele interne ce reglementau taxa de primă înmatriculare contraveneau dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratat, în sensul că instituiau o taxă care, în ceea ce privește autovehiculele second hand se aplica doar pentru autovehiculele achiziționate din alte state ale Uniunii.
Având în vedre efectul direct al normelor europene și principiul supremației dreptului comunitar, instanța de judecată a procedat în mod corect, înlăturând norma internă și aplicând dispozițiile din tratat. Procedând astfel, instanța s-a conformat dispozițiilor art.11 și art.148 din Constituție. Dispozițiile tratatului nu sunt dispoziții care să se adreseze exclusiv statelor membre, ci ele sunt de natură să dea naștere la drepturi și obligații persoanelor particulare, făcând parte din dreptul intern al fiecărui stat membru, în conformitate cu efectul direct al dispozițiilor tratatului.
Curtea consideră că prin instituirea taxei de primă înmatriculare în conf.cu prev.art.214 al.1și 2 cod fiscal se crează o situație discriminatorie între autovehiculele uzate și care au fost înmatriculate într-un alt stat membru UE și autovehiculele uzate care dacă ar fi transferate către alt proprietar pe teritoriul României nu s-ar mai achita din nou taxa de înmatriculare.
Această distincție nu este permisă în condițiile aderării la UE întrucât ar fi favorizată vânzare autoturismelor din producția internă sau existente pe teritoriul României, în defavoarea celor din import, ceea ce ar influența opțiunile consumatorilor.
În ceea ce privește faptul că formularea cererii privind restituirea taxei de primă înmatriculare conf.art.6 alin.6 din HG 686/2008 se soluționează de către organul fiscal competent și nu d către instanțele judecătorești, Curtea observă că reclamantul intimat a adresat la data de 29.02.2008 DGFPMB și Administrația Finanțelor Publice 3 B restituirea sumei, iar Administrația Finanțelor Publice 3 tergiversat soluționarea cererii fiind îndeplinite astfel condițiile prev.de art.2 alin.1 lit.i) din Legea nr.554/2004 privind refuzul nejustificat, cerere care este de competența instanței de contencios.
Ca urmare, instanța va respinge în conf.cu art.312 al.1 pr.civ. recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3, împotriva sentinței civile nr. 2183/05 09 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Red.VR GREFIER
EF/2ex.
30.06.2009
Tr.-9
Jud..
Președinte:Voicu RodicaJudecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe
