Anulare act administrativ . Decizia 1197/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1197

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 04.05.2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Voicu Rodica

JUDECĂTOR 2: Hortolomei Victor

JUDECĂTOR 3: Grecu Gheorghe G

GREFIER: - -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant - SRL, împotriva sentinței civile nr.2485/30 09 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant prin avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.33/02 12 2008, lipsă fiind intimata pârâtă

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul reclamant, prin apărător, declară că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând încheiată cercetarea judecătorească, instanța acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul reclamant - SRL, prin apărător, consideră că hotărârea instanței de fond este nemotivată, raportat la motivele acțiunii. Solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.

Curtea reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului din prezenta cauză:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2485/30.09.2008 Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta - SRL, împotriva pârâtei Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B, ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că reclamanta - SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor B anularea ca nelegală a măsurii de interzicere a desfășurării activității dispusă prin procesul verbal de constatare nr.991/07.04.2008, precum și suspendarea executării măsurii de interzicere a desfășurării activității stabilită prin procesul verbal de constatare nr.991/07.04.2008 în baza prevederilor art.15 din Legea nr.554/2004.

În fapt, a menționat că prin procesul verbal de constatare nr.991/07.04.2008 s-a dispus interzicerea activității de recepționare a produselor alimentare începând cu data de 18.04.2008, dată până la care societatea are obligația de a lichida stocurile existente.

Procesul verbal de constatare este structurat în 3 părți: în prima parte sunt menționate actele normative ce stau la baza efectuării controlului; în partea a doua sunt cuprinse constatările efective ale organului de control,iar în partea a treia sunt dispuse măsurile luate și actele normative care nu au fost respectate.

Măsura dispusă are la bază constatările din partea a doua a procesului - verbal, constatări ce nu conțin nici un fel de referiri critice la calitatea produselor alimentare de origine animală depozitate și comercializate de către reclamantă.

Având în vedere probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele: referitor la structura procesului verbal acesta cuprinde descrierea faptei, indică temeiurile de drept care au dus la sancționarea reclamantei, astfel încât criticile recurentei cu privire la lipsa referirilor critice cu privire la produsele alimentare de origine animală și a temeiurilor legale este neîntemeiată.

Instanța a constatat că prin procesul verbal de constatare nr.- reprezentanții pârâtei au stabilit o serie de nereguli în activitatea reclamantei cu privire la depozitarea produselor alimentare de origine animală (nu există amenajat corespunzător vestiarul pentru personalul lucrător, spațiile de depozitare sunt prea mici în raport cu produsele din carne depozitate, nu există spălător, ventilație insuficientă, nu se monitorizează temperatura din spațiile de expunere a produselor). Aceste aspecte într-adevăr nu pot constitui critici ci numai nereguli în activitatea desfășurată de reclamantă și care pun în pericol sănătatea clienților care cumpără și consumă astfel de produse alimentare de origine animală.

In aceste condiții se impunea întreruperea activității reclamantei și obligarea acesteia de a respecta normele legale referitoare la depozitarea și comercializarea produselor alimentare de origine animală.

Temeiul de drept menționat în procesul verbal de contravenție se referă tocmai la aceste nereguli din activitatea petentei, iar lămuririle date de pârâtă prin răspunsul la plângerea prealabilă a petentei nu modifică cu nimic conținutul procesului verbal și cu atât mai mult cel al sancțiunii aplicate.

Legea 359/3004 la care face referire reclamanta nu dă dreptul acesteia de a desfășura o astfel de activitate printr-o simplă declarație dată pe proprie răspundere, fără a mai exista obligația obținerii avizelor sanitare și a comercializa produsele alimentare de origine animală în condiții de igienă și de siguranță pentru sănătatea clienților.

Susținerile reclamantei cu privire la faptul că dispozițiile OG 42/2004 și ale Ordinelor nr.276/2006 și 301/2006 nu îi sunt aplicabile sunt contrazise de chiar primele articole din ordonanță:

,Art 1. - Apărarea sănătății animalelor, protecția animalelor, prevenirea transmiterii de boli de la animale la om, siguranța alimentelor de origine animală destinate consumului uman, salubritatea furajelor pentru animale și protecția mediului, în raport cu creșterea animalelor, constituie o problemă de stat și o îndatorire pentru toți locuitorii țării.

Art. 2. - Persoanele fizice și persoanele juridice proprietare sau deținătoare de animale vii ori material germinativ de origine animală, cele care produc, depozitează, colectează, transportă, procesează, intermediază, pun pe piață, importă, exportă sau comercializează animale vii ori material germinativ de origine animală, produse și subproduse de origine animală, produse medicinale veterinare, deșeuri, subproduse de origine animală care nu sunt destinate consumului uman sau agenți patogeni de origine animală, produse și materii utilizate în nutriția animalelor ori alte materii și produse ce pot influența starea de sănătate a animalelor răspund pentru aplicarea și respectarea întocmai a prevederilor legislației sanitar-veterinare, în vederea asigurării și garantării sănătății animalelor, a sănătății publice, protecției animalelor, protecției mediului și a siguranței alimentelor".

Aceleași obligații sunt instituite și prin cele două ordine la care face referire reclamanta, acestea detaliind normele Ordonanței 42/2004.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești, în termen legal, reclamanta - SRL a formulat recurs criticând-o sub aspectul nelegalității, deoarece sentința este pronunțată cu greșita interpretare și aplicare a legii, nici din actul de control și nici din conținutul sentinței nerezultând care este norma încălcată ca urmare a deficiențelor menționate în procesul verbal de control. Nu rezultă din aceleași documente nici temeiul legal al măsurii luate de interzicere a activității. În absența acestor norme nu rezultă care este organul competent să aplice sancțiunea și forma administrativă de aplicare (pentru sanțiunile administrative în domeniul sanitar veterinar, forma uzitată fiind ordonanța semnatăî de șeful autorității teritoriale). În condițiile în care în procesul verbal de constatare de dispune doar interzicerea activității, iar exercitarea atribuțiilor de autoritate publică este condiționată de un anumit formalism, contestarea mpsurii aplicate vizează în principal aspectul formal și doar în subsidiar aspectul formal și doar în subsidiar aspectele de fond.

Clauza din convenția referitoare la avizele și autorizațiile pe care trebuie să le dețină reclamanta pentru desfășurarea activității, se referă la acele avize și autorizații cu caracter general și nu cele specifice punctului de lucru în care reclamanta își desfășoară activitatea.

- SA, în calitate de proprietară a spațiului închiriat (doar o parte dintr-o hală), asigură comun pentru toți chiriașii, accesul la serviciile publice necesare, prin contractele încheiate în nume propriu, convenția implicând inclusiv beneficiul serviciilor publice pentru care are încheiat contracte locatorul.

Soluția instanței de fond se întemeiază și pe o greșită interpretare și aplicare a legislației specifice (ordinele Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nr.276/2006 și nr.301/2006), soluția pronunțată dovedind necitirea acestei legislații.

Astfel, cele două ordine, prin titlu și prin conținutul lor, reglementează din punct de vedere sanitar - veterinar și pentru siguranța alimentelor, activitatea producătorilor de produse de origine animală, primul act normativ reglementând autorizarea funcționării în calitate de producători,iar cel de-al doilea obligând producătorii la înregistrarea în cazul în care valorifică propriile produse pe calea comerțului cu amănuntul.

În drept, și-a întemeiat recursul pe disp. art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

Intimata pârâtă Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Baf ormulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca nefondat, detaliind apărările sale.

În recurs nu s-au administrat probe noi, conform art.305 Cod procedură civilă.

Curtea de Apel Bucureștis -a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art.299 Cod procedură civilă.

Verificând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs formulate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază recursul ca nefondat pentru următoarele considerente:

În primul rând, atât din cuprinsul hotărârii recurate, cât și din cel al actului administrativ contestat rezultă că recurenta reclamantă nu a respectat prevederile regulamentelor europene (indicate în procesul verbal contestat) prin care se instituie norme generale de igienă aplicabile tuturor agenților economici din sectorul alimentar, regulamente care au caracter obligatoriu și prioritar față de dispozițiile contrare din legile interne, conform art.148 alin.2 din Constituția României.

În acest context, trebuie precizat și faptul că existența unor reglementări comunitare nu exclude aplicarea altor acte normative interne cu carater complementar, precum, în speță, Legea nr.215/2004, OG nr.42/2004, Ordinul nr.301/2006, Ordinul nr.276/2006, toate acestea reprezentând cadrul legal în care trebuie să se desfășoare activitatea recurentei reclamante și căruia i-a fost adus atingere potrivit neregularităților constatate prin actul administrativ contestat.

În al doilea rând, se constată că actul normativ care permitea intimatei pârâte să dispună măsurile luate prin actul administrativ contestat este Ordinul nr.301/2006 al președintelui, în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat și aplicabil în cauză,conform principiului tempus regit actum, ordin ce a fost menționat în cuprinsul procesului verbal contestat, neconcordanța în privința anului emiterii acestui ordin reprezentând o vădită eroare materială.

Celelalte critici formulate de recurentă reprezintă doar dezvoltări ale celor menționate mai sus, astfel că nu prezintă relevanță în cauză, în condițiile în care s-a stabilit că măsurile luate prin actul administrativ contestat sunt justificate din punct de vedere legal și faptic.

Pe cale de consecință, întrucât nu există motive de casare sau modificare a sentinței civile recurate, se va respinge recursul ca nefondat, conform art.312 alin.1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă - SRL, împotriva sentinței civile nr.2485/30 09 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DIRECȚIA SANITAR VETERINARĂ ȘI PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 04.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red.

Gh./2 ex.

08.12.2009

Președinte:Voicu Rodica
Judecători:Voicu Rodica, Hortolomei Victor, Grecu Gheorghe

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1197/2009. Curtea de Apel Bucuresti