Anulare act administrativ . Sentința 121/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 27.01.2010
SENTINȚA CIVILĂ NR.121
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2010
PREȘEDINTE: Olaru Rodica
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției și Libertăților și Ministerul Justiției și Libertăților, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantă avocat, lipsă fiind pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, avocatul reclamantei arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri și nici excepții, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea acțiunii.
Avocatul reclamantei solicită admiterea acțiunii, față de circumstanțele particulare ale cauzei, arăta că în cadrul biroului notarial își desfășoară activitatea angajați cu contract de muncă, biroul fiind angajat în relație de natură comercială cu terți, ecoul grav al faptei s-a stins având în vedere trecerea unui an de la momentul când hotărârea de condamnare a devenit definitivă și decizia de excludere din profesie, de asemenea solicită instanței să țină cont de nr. R 89 din 13.09.2009 a Consiliului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei și de concluziile scrise depuse la dosar pentru termenul de judecată din 18.01.2010.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față, constată:
Prin cerere reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților solicitând suspendarea executării Ordinului nr. 3363/C/15.XII.2009 emis de pârât până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în temeiul art. 14 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004.
În motivare reclamanta arată că prin Ordinul nr. 3363/C/15.XII.2009 s-a dispus încetarea calității de notar public, reclamanta desfășurându-și activitatea profesională în cadrul Camerei Notarilor Publici T, Circumscripția Judecătoriei Lipova, Localitatea
Pentru a emite ordinul mai sus arătat, Ministrul Justiției și Libertăților s-a raportat la faptul că, prin Decizia penală cu nr. 310/28.01.2008, pronunțată de Înalta Curte de Justiție și Casație, în dosarul nr-, a fost condamnată la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 aliniatul 1 Cod penal, Cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Motivele pentru care a apreciat că Ordinul cu nr. 3363/C/15.12.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților este nelegal și, pe cale de consecință, se impune a fi suspendat sunt următoarele:
Potrivit art. 23 aliniatul 1 litera f din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată "calitatea de notar public încetează în cazul condamnării definitive pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei".
Analiza dispozițiilor legale mai sus citate nu poate conduce decât la următoarea concluzie: încetarea calității de notar public pentru motivul avut în vedere de art. 23 aliniatul 1 litera f din Legea nr. 36/1995, republicată, poate fi dispusă numai dacă sunt întrunite - alternativ - una din cele două condiții avute în vedere de acest text de lege. condamnarea notarului public, este dispusă pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave, fie infracțiunea pentru care este condamnat notarul public aduce atingere prestigiului profesiei. Nici una din cele două alternative condiții nu este întrunită în ceea ce o privește.
Infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea reclamantei nu face parte din categoria infracțiunilor grave, raportat la circumstanțele reale și, respectiv, la cele personale în care această faptă a fost săvârșită. Această afirmație a reclamantei se bazează pe concluziile În altei Curți de Casație și Justiție, instanță care - în cuprinsul Deciziei nr. 310 din 28 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul penal cu nr- - s-a reținut în privința reclamantei următoarele: Având în vedere datele pozitive ce caracterizează persoana inculpatei, care nu are antecedente penale, analizând perspectivele de reinserție socială și apreciind că scopul preventiv și reeducativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, Curtea a constatat că în cauză sunt întrunite cerințele art. 81 din Codul penal, astfel că s-a dispus în baza art. 81 și 82 din Codul penal suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, iar în baza art.71 aliniatul 5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii".
Având în vedere cele mai sus arătate, este evident faptul că - raportat la circumstanțele reale și, respectiv la cele personale, în care s-a reținut de către instanța penală de recurs săvârșirea de reclamantă a faptei pentru care a intervenit condamnarea - infracțiunea reținută în sarcina reclamantei nu îndeplinește condiția de a fi o faptă gravă.
Neexistând o definiție legală a noțiunii de "atingere adusă prestigiului profesiei", apreciază că rămâne la latitudinea autorității publice chemate să aplice dispozițiile art. 23 aliniatul 1 litera f teza a II-a din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale, republicată să întreprindă o interpretare a acestui text de lege, inclusiv a tezei mai înaintate evocate. Din punctul de vedere al reclamantei, săvârșirea de către un notar public a unei infracțiuni poate fi de natură a aduce atingere acestei profesii (de notar public) numai dacă sunt întrunite., mai multe condiții: a) ca fapta să fie o faptă penală gravă (ceea ce, pentru motivele mai sus arătate, nu este cazul în speță); b) ca fapta penală să producă ecou ori impact social, în comunitatea în care notarul publici desfășoară activitatea profesională și, respectiv, între colegii săi din aceeași circumscripție opri Cameră (ceea ce, pentru motivele pe care le arată mai jos, nu este cazul); c) ca fapta penală să genereze prejudicii ireparabile unor terțe persoane; d) ca fapta penală să trezească oprobiul public ori resentimente ale comunității în cadrul căreia notarul săvârșitor își desfășoară activitatea profesională, la adresa breslei profesionale a notarilor publici.
Nici sancționarea penală și nici excluderea din profesie a reclamantei nu au fost măsuri care să se fie luat la adresa sa în condiții de celeritate. Dimpotrivă. De la sesizarea instanței penale și până la condamnarea reclamantei, au trecut circa 3 ani; iar de la data condamnării reclamantei și până la data la care s-a dispus încetarea calității sale de notar public, au mai trecut aproape 2 ani. În aceste condiții, impactul social al faptei penale reținute de către instanța de recurs, în sarcina reclamantei este practic inexistent. În aceste condiții, nici despre o atingere a prestigiului profesiei de notar public, urmare a săvârșirii de către reclamantă a acestei fapte, nu mai poate fi vorba. O dovadă în sensul celor afirmate o constituie și faptul că, de la data condamnării și până la data la care a fost emis Ordinul cu nr. 3363/C a Ministrului Justiției și Libertăților, au trecut doi ani, răstimp în care reclamanta și-a continuat activitatea profesională.
Condiția cazului bine justificat este susținută de următoarele împrejurări:
a) elementele mai sus arătate deja converg spre concluzia că în privința Ordinului cu nr. 3363/C/15.12.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților există serioase dubii privind legalitatea acestui act administrativ unilateral;
b) actul a cărui suspendare o solicită prin cererea de față, a fost semnat, în numele ministrului justiției și libertăților cetățenești de către, fără ca acest nume să fie însoțit de vreo mențiune privind funcția ocupată de cea care a semnat ordinul, calitatea în care a semnat ordinul ori dacă beneficia sau nu de vreo împuternicire legală sau de altă natură, pentru a semna în locul ministrului justiției și a libertăților cetățenești un ordin privind încetarea calității de notar public;
Condiția pagubei iminente este susținută, la rândul ei, de următoarele împrejurări:
a)reclamanta, în mod intempestiv, a fost scoasă în afara profesiei (exercitate în condiții de exclusivitate până la data de 15.12.2009), fapt care o lipsește de orice venit:
b) Biroul Notarial pe care îl conduce până la data de 15.12.2009 are angajați, inclusiv un notar aflat în stagiu profesional, persoane care sunt, la rândul lor, puse în situația de a nu-și mai putea continua activitatea și, pe cale de consecință, de a nu mai obține în perioada următoare nici un venit;
c) Biroul Notarial pe care îl conduce este parte a unui contract de leasing, care nu mai poate fi onorat din lipsa veniturilor cu caracter de continuitate pe care acest birou le obținea, până la apariția Ordinului cu nr. 3363/C/15.12.2009 a Ministrului Justiției și Libertăților.
Reclamanta mai arată că a îndeplinit și procedura prealabilă prin notificarea nr. 49/29.XII.2009.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a cerut respingerea cererii ca nefondată pentru că criticile reclamantei cu privire la inexistența unei definiții legale a sintagmei "care aduce atingere prestigiului profesiei" și la o greșită interpretare și aplicare a acestei dispoziții de către Ministerul Justiției ar putea face obiectul unei analize detaliate de către instanța investită cu acțiunea în anularea actului, care s-ar pronunța pe această cale chiar asupra legalității ordinului contestat, însă nu sunt de natură a crea vreo îndoială cu privire la legalitatea acestuia.
În schimb, concluzia care se impune, în mod logic, din analiza, chiar sumară a dispoziției penale care încriminează falsul intelectual și a dispozițiilor care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de notar public este aceea că infracțiunea de fals intelectual aduce atingere prestigiului profesiei de notar public.
Potrivit art. 289 aliniatul 1 din Codul penal, "Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a însera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani".
Potrivit art. 3 din Legea nr. 36/1995, notarul public este investit să îndeplinească un serviciu de interes public, iar potrivit art. 4 din același act normativ, actul îndeplinit de acesta, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege".
Așadar, actele întocmite de notarul public sunt acte autentice în sensul art. 1171 din Codul civil, care sunt opozabile erga omnes fac dovada deplină despre cele constatate, până la înscrierea în fals, potrivit art. 1173 din Codul civil.
În consecință, prin conținutul sau, infracțiunea de fals material vine în contradicție flagrantă cu scopul activității notariale, subminând prezumția de calitate și forța probantă de care trebuie să se bucure actele întocmite de notarul public.
În privința ultimei critici, de aparență nelegalitate, ce poartă asupra persoanei care a semnat ordinul de eliberare din funcția, adresează instanței de judecată rugămintea de a observa că funcția doamnei, aceea de secretar de stat, este menționată după numele său în ordinul depus la dosarul cauzei chiar de către reclamantă, aspect pe care aceasta probabil nu l-a sesizat, iar potrivit art. 48 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, Secretarii de stat exercită atribuțiile delegate de către ministru".
Prin la art. V din Ordinul Ministrului Justiției 2734/C/12.10.2009, a cărui copie o anexează, doamnei secretar de stat, i-au fost delegate atribuția de a coordona mai multe direcții și unități subordonate Ministerului Justiției, precum și dreptul de a semna pentru toate lucrările elaborate de acestea. Or, printre direcțiile coordonate de către doamna secretar de stat se află și Direcția servicii conexe, care aduce la îndeplinire atribuțiile Ministerului Justiției privind exercitarea profesiei de notar public și întocmește proiectele de ordin privind încetarea calității de notar public.
Examinând cererea în raport cu prevederile art. 14 aliniatul 1 din Legea nr. 554/2004, se respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției și Libertăților și Ministerul Justiției și Libertăților ca nefondată pentru că:
În cauza dedusă judecății reclamanta a făcut dovada procedurii prealabile, a invocat motive de nelegalitate ale ordinului atacat, în ideea demonstrării cazului bine justificat, însă Curtea reține că nu este îndeplinită cerința, unui prejudiciu iminent, așa cum această noțiune este definită în art. 2 aliniatul 1 litera ș din Legea nr. 554/2004, ca un prejudiciu material viitor și previzibil.
Concluzia se impune pe motiv că, așa cum precizează reclamanta în acțiune, a fost scoasă deja în afara profesiei, exercitate până la 15.XII.2009 când i s-a ridicat imediat ștampila, însemnele profesionale utilizate în exercitarea profesiei registrele speciale, sigiliul etc.
Deci actul administrativ a fost deja pus în executare, astfel că nu mai există nici un prejudiciu iminent, ceea ce presupune obligatoriu ca el să se producă în viitor, scopul art. 14 din Legea nr. 554/2004 fiind tocmai evitarea punerii în executare a actului.
Așa fiind, cererea este nefondată și se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției și Libertăților și Ministerul Justiției și Libertăților.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 17.II.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantei -
- pârâtului - Ministrul Justiției și Libertăților
- pârâtului- Ministerul Justiției și Libertăților.
Red./22.02.2010 - Tehnored. / 05.03.2010/ 8 ex.
Președinte:Olaru RodicaJudecători:Olaru Rodica
