Anulare act administrativ . Sentința 124/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 124/F/CA/2008
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea cauzei în contencios administrativ privind pe
reclamantul în contradictoriu cu pârâtul PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat pentru reclamant, în substituirea mandatarului ales al acestuia - avocat - și reprezentanta pârâtului, consilier juridic, lipsă fiind reclamantul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei a fost comunicat, prin Serviciul Registratură, în fotocopie, raportul de evaluare a performanțelor profesionale individuale al reclamantului pentru anul 2006.
Mandatara reclamantului depune la dosar împuternicirea avocațială de substituire a mandatarului ales și copia documentului prin care se face dovada datei depunerii la poștă a plângerii prealabile, respectiv 21.01.2008, precum și a datei la care s-a primit înscrisul - 24.01.2008.
Reprezentanții părților depun la dosar concluzii scrise și declară că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.
Mandatara reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune anularea Deciziei nr. 300/19.12.2007 emisă de Primul Ministru.
Mandatara reclamantului apreciază că decizia contestată este un act administrativ nelegal, fiind încălcate prevederile art. 19 din Legea nr. 188/1999. Arată că reclamantul a fost numit prefect al județului Sibiu prin Hotărâre de Guvern, iar prin decizia atacată a fost trecut în funcția de inspector guvernamental, or, întrucât această trecere reprezintă o modificare a raportului de serviciu, trebuia să se facă tot printr-o Hotărâre de Guvern ce ar fi trebuit să conțină și un articol prin care să fie anulată hotărârea de numire în funcția de prefect.
Pe de altă parte, arată mandatara reclamantului, potrivit art. 33 alin. 1 lit. c din HG 341/2007, realizarea mobilității pentru eficientizarea activității pentru funcția de prefect se face prin Hotărâre de Guvern și la solicitarea motivată a Ministrului Internelor și Reformei Administrative, iar o astfel de solicitare nu a existat, fiind depus la dosar un înscris intitulat " Referat de Aprobare", care însă nu poată dată, nr. de înregistrare, antet și ca atare nu face dovada că provine de la.
Mandatara reclamantului învederează instanței că decizia atacată încalcă și prevederile art. 87 din Legea nr. 188/1999, raportat la motivele pentru care se realizează mobilitatea, respectiv: eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice, interesul public și interesul funcționarului public. Arată că față de primul motiv, este greu de crezut că activitatea Instituției Prefectului nu era eficientă, atât timp cât prefectul avea calificative de " foarte bine ", a beneficiat de salariu de merit, a obținut diplomă de excelență, fiind apreciat în țară și în străinătate; față de al doilea motiv de realizare a mobilității nici acesta nu poate fi invocat în condițiile schimbării unui prefect a cărui activitate a fost apreciată, cu o persoană care nu face parte din categoria înalților funcționari, este neinițiat în domeniu urmând să parcurgă anumite programe de perfecționare, iar față de al treilea motiv nu se poate vorbi de interesul funcționarului public, întrucât actul este o retrogradare a acestuia, care nu a fost dispusă în condiții legale, ci având la bază criterii pur politice.
Mandatara reclamantului mai arată că decizia atacată nu a fost motivată în fapt, or aceasta este o condiție de validitate, sancționabilă cu nulitatea absolută, întrucât prin motivare s-ar fi asigurat transparența actului.
Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtului solicită, în principal, respingerea acțiunii ca inadmisibilă ca urmare a faptului că reclamantul nu a făcut dovada depunerii plângerii prealabile în cadrul termenului de 30 de zile și nici peste acest termen, dar fără depășirea termenului de 6 luni. Arată că simpla confirmare de primire emisă de un Oficiu Poștal nu poate face dovada faptului că respectivul plic conținea un anumit document, în speță, plângerea prealabilă, impunându-se comunicarea cu plic de valoare, deschis, după achitarea unei taxe suplimentare.
Astfel apreciază că, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu prevederile art. 109 alin.1 din Codul d e procedură civilă, reclamantul este decăzut din dreptul de a mai contesta actul administrativ individual, iar pe cale de consecință, prezenta cerere de chemare în judecată este inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, reprezentanta pârâtului arată că acțiunea este inadmisibilă. Învederează instanței că, potrivit prevederilor art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari se face, în condițiile legii, de către primul ministru, așa fiind, numirea reclamantului în funcția de inspector guvernamental revenea primului ministru și nu Guvernului - cum greșit susține reclamantul.
Mai arată că trecerea reclamantului în funcția de inspector guvernamental s-a făcut pentru eficientizarea instituției Inspectorilor Guvernamentali, nu pentru neeficiența Instituției Prefectului, ca atare sunt lipsite de valoare și relevanță susținerile mandatarei reclamantului privind calificativele obținute de acesta.
Reprezentanta pârâtului învederează instanței că principiul simetriei actelor este un principiu al dreptului privat, aplicarea sa în domeniul public fiind exclusă.
În ceea ce privește mobilitatea înalților funcționari, reprezentanta pârâtului arată că statutul acestei categorii era cunoscut de reclamant, pretinsa retrogradare nu se regăsește în actele normative ce reglementează situația acestei categorii de funcționari publici, și ca atare nu poate fi invocată.
Pentru toate aceste considerente, expuse pe larg în concluziile scrise depuse la dosar, reprezentanta pârâtului solicită a se constata inadmisibilitatea acțiunii reclamantului și în consecință a se dispune menținerea Deciziei Primului Ministru, ca fiind temeinică și legală.
Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al Guvernului României să se dispună anularea Deciziei nr. 300/19 12 2007 publicată în OF.nr.884/21 12 2007. În motivarea acțiunii se arată că în mod nelegal s-a dispus modificarea raporturilor de serviciu de către Primul Ministru, în condițiile în care a fost numit în funcția de prefect prin hotărâre a guvernului, fiind încălcate dispozițiile art. 19 al. 1 lit. b din 188/1999. Reclamantul a fost retrogradat din funcția de prefect în cea de inspector guvernamental, iar pe de altă parte nu sunt îndeplinite cerințele privind mobilitatea funcționarilor publici, în conformitate cu dispozițiile art.87 din 188/1999. Decizia emisă nu este motivată în fapt, ceea ce duce la nulitatea absolută a acesteia și contravine legislației europene, art. 253 din Tratatul Comunitarilor Europene și art. 162.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care invocă excepția inadmisibilității acțiunii în condițiile în care reclamantul a fost numit în funcția de inspector guvernamental, funcție din care și-a prezentat demisia, astfel că efectele actului juridic atacat se sting prin demisie. Se mai invoca inadmisibilitatea și față de depunerea tardivă a plângerii prealabile, deoarece se consideră că simpla confirmare de primire a corespondenței nu face dovada conținutului plicului și astfel se prezumă că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă. În cauză sunt îndeplinite condițiile privind mobilitatea funcționarilor publici, nefiind o retrogradare, deoarece inspectorul guvernamental este înalt funcționar public. Potrivit art.87 și 93 din 188/1999 și HG nr. 341/2007 modificarea raportului de serviciu se realizează prin raportare la calitatea de inspector guvernamental, astfel că actul emis de pârât este legal. Decizia emisă este motivată în fapt și în drept.
În cauză a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Ministerul Internelor și Reformei Administrative, respinsă în principiu de instanța prin încheierea din data de 21 mai 2008, pe motiv că se atacă decizia Primului Ministru și nu o Hotărâre de Guvern.
Analizând acțiunea în contencios administrativ sub aspectul probelor administrate în cauză și potrivit normelor de drept aplicabile, instanța constată următoarele:
Reclamantul a fost numit prefect al județului Sibiu prin HG nr. 35/7 01 2005.
Prin decizia nr. 300 din data de 19 12 2007 emisă de Primul Ministru al Guvernului României și publicată în OF.nr.884/21 12 2007, reclamantul a fost trecut din funcția de prefect în cea de inspector guvernamental.
La data de 21 01 2007 reclamantul a formulat plângere prealabilă, potrivit datei de pe confirmarea de primire care atestă depunerea corespondenței la oficiul poștal, iar răspunsul expediat de pârât confirmă că este în discuție plângerea prealabilă ce a fost expediată. Din acest punct de vedere excepția este neîntemeiată.
În cauză, legea generală aplicabilă funcționarului public este 188/1999 care nu prevede obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile, nefiind aplicabile dispozițiile art. 7 din 554/2004, ci actul administrativ unilateral poate fi atacat direct în instanța de contencios administrativ, potrivit art. 106 din 188/1999. Pe de altă parte, faptul că reclamantul și-a dat demisia din funcția de inspector, nu constituie un motiv de inadmisibilitate a acțiunii in contencios, deoarece acesta poate să atace actul în măsura în care îl consideră nelegal.
În consecință, excepția inadmisibilității acțiunii este nefondată și urmează a fi respinsă.
Prefectul și inspectorul guvernamental fac parte din categoria înalților funcționari publici, potrivit art. 12 lit. c si f din 188/1999.
<LLNK 51999 188 11 21 0> Legea stabilește expres prin art. 19 (1) ca numirea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu, precum și sancționarea disciplinară a înalților funcționari publici se fac, în condițiile legii, de către:
a) Guvern, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 12 lit. a), c) și e);
b) primul-ministru, pentru funcțiile publice prevăzute la art. 12 lit. b), d) și f).
În consecință, legea stabilește fără echivoc faptul că modificarea raportului de serviciu pentru prefect se dispune de cătreguvern. Un argument în sprijinul acestei teze îl constituie și faptul că Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ potrivit art. 1 din <LLNK 52004 340 11 20 0> Legea nr. 340 din 12 iulie 2004 privind instituția prefectului. Împrejurarea că prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu și este numit de guvern este în legătură cu dispozițiile art.19 lit. a din 188/1999, de unde reiese că modificarea raportului de serviciu al prefectului nu poate fi dispusă decât de Guvern. Aceasta prerogativă se raportează la funcția pe care o ocupa reclamantul în momentul în care a intervenit modificarea, și nu la calitatea de inspector care a survenit ulterior emiterii actului. Doar în situația în care persoana are calitatea de inspector, modificarea raportului de serviciu se poate realiza prin dispoziție a Primului Ministru. O altfel de interpretare este contrară legii.
Potrivit art. 87 (1) din 188/1999, mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici se realizează prin modificarea raporturilor de serviciu, astfel:
a) pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice;
b) în interes public;
c) în interesul funcționarului public, pentru dezvoltarea carierei în funcția publica.
Din perspectiva dispozițiilor legale, cât și a prevederilor HG nr.341/2007 se constată că decizia emisă nu conține considerentele pentru care a intervenit modificarea raportului de serviciu al reclamantului și numirea într-o altă funcție, respectiv care sunt motivele ce impun aplicarea principiului mobilității înaltului funcționar public, actul fiind nemotivat din punctul de vedere al argumentării în fapt a măsurii dispuse, astfel că decizia încalcă principiul stabilității ce caracterizează exercitarea funcției publice, consacrat de art. 3 lit. f din 188/1999, deoarece funcționarul public nu cunoaște motivele pentru care au intervenit modificări în raportul de serviciu.
În consecință, în temeiul art. 1 si 18 din 554/2004 acțiunea reclamantului formulată în contradictoriu cu pârâtul este întemeiată și urmează a fi admisă, se va dispune anularea deciziei nr. 300/2007 emisă de parat.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul, domiciliat în Sibiu,- în contradictoriu cu pârâtul Primul Ministru al Guvernului României și în consecință:
Anulează Decizia nr. 300/19 decembrie 2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 884/21 decembrie 2007 emisă de pârât.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 Iunie 2008.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.
Dact. / 4 ex./ 23.07.2008
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș
