Anulare act administrativ . Decizia 1251/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1251
Ședința publică de la 03 IUNIE 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Doina Ungureanu
JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind contestația în anulare formulată de contestatorul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI O, împotriva deciziei numărul 538 din 20 martie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 20 mai 2008 au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când instanța pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei la 27 mai 2008 și 3 iunie 2008.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față;
Prin sentința nr. 799 din 3.12.2007, Tribunalul Olta respins ca neîntemeiate cererile de anulare a dispoziției nr. 716/2.10.2007 și de suspendare a executării dispoziției formulate de reclamanții Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "Pro și împotriva pârâtului Inspectoratul de Poliție al Județului
În considerentele sentinței s-a reținut că prin dispoziția nr. 716/2.10.2007 a Șefului Inspectoratului de Poliție Județean O pentru reclamantul, inspector de poliție la Serviciul de Investigare a Fraudelor s-a dispus mutarea în interesul serviciului la Poliția Mun. C - Biroul de Investigare a Fraudelor în funcția de ofițer principal II cu un salariu de 740 lei, urmând să beneficieze de un spor pentru misiune permanentă de 25% din salariu și 30% spor pentru condiții de pericol deosebit.
S-a constatat că invocarea dispoz. art. 22 alin. 4 și 7 din Legea nr. 360/2002 nu este legală întrucât aceste dispoziții legale cuprind norme generale ce fac referire la încadrarea polițiștilor în funcții de execuție prevăzute în ștatele de organizare, corespunzător normelor de competență aprobate prin Ordin al ministrului și totodată dispoziții cu privire la eliberarea din funcție, potrivit de asemenea normelor de competență aprobate prin Ordin al ministrului în condițiile legii.
Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului reprezintă o lege specială aplicându-se numai polițistului, iar Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici este o lege generală, care se aplică tuturor funcționarilor publici, iar potrivit art. 78 din Legea nr. 360/2002, această lege se completează cu prev. Legii 188/1999, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică a polițistului.
S-a mai reținut că măsura mutării reclamantului polițist a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor cuprinse și în Ordinul nr. 300/2004.
Potrivit OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor reclamantul beneficiază de o serie e drepturi salariale în condițiile în care este mutat într-o altă localitate în baza art. 46 din Legea nr. 360/2002, respectiv are dreptul la o compensație lunară pentru chirie, astfel cum este reglementat prin HG 284/7.04.2005 și de asemenea de o indemnizație de mutare egală cu serviciul de bază corespunzător Ordinului nr. 132/2004.
Astfel, mutarea reclamantului într-o altă instituție nu a produs nici un prejudiciu material, atâta timp cât retribuția nu a fost modificată, ci dimpotrivă a beneficiat de o serie de drepturi salariale, o parte din acestea fiind prevăzute în dispoziția nr. 716/2007, iar o altă parte în Legea nr. 360/2002 și OG 38/2003.
Ca atare, nu se impunea nici suspendarea executării dispoziției, în cauză nefiind îndeplinite dispoz. art. 14 din Legea 554/2004, întrucât acest text de lege prevede că această măsură poate fi dispusă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Faptul că are angajate credite ipotecare, rate, acestea nu sunt de natură ca în condițiile date să-i aducă un prejudiciu, acestea fiind deja obligații existente și nu au survenit ca urmare a mutării și nici nu este pus în imposibilitatea de a le achita.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul SINDICATUL NAȚIONAL AL POLIȚIȘTILOR ȘI VAMEȘILOR PRO, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului a susținut că instanța de fond în mod eronat a respins acțiunea, arătând faptul că cererile de anulare a dispoziției nr. 716/2.10.2007, precum și suspendarea executării dispoziției sunt neîntemeiate, întrucât în conformitate cu prevederile art. 79 alin. 2, lit. a din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici "mutarea definitivă în cadrul altui compartiment poate avea atunci când se dispune de către conducătorul unității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea funcționarul public, pe o funcție publică vacantă de aceeași categorie, clasă și grad profesional sau cu repartizarea postului corespunzător funcției deținute, cu respectarea pregătirii profesionale a funcționarului public și a salariului acestuia. În acest caz fiind necesar acordul scris al funcționarului public".
Astfel mutarea d-lui G s-a dispus în interes public, iar potrivit art. 87 alin. 2 lit. d din Legea 188/1999 nu s-a putut refuza aplicarea unei astfel de măsuri, dar nu s-a reținut faptul că în aceste cazuri, modificarea raportului de serviciu se dispunea de persoana care avea competența de numire în funcție publică, cu avizul sau la solicitarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, așa cum este prevăzut la art. 87 alin. 3 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
A mai susținut că nu s-a ținut cont la mutarea în interesul serviciului a d-lui G de dispozițiile imperative a Legii 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici republicată cu modificările ulterioare.
De asemenea, nu s-a ținut cont de adresa nr. -/26.10.2007 emisă de Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul MIRA prin care s-a recunoscut că modificarea raportului de serviciu se face potrivit Legii nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului și se completează cu prev. Legii 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, referitoare la situațiile, condițiile și limitele în care acestea se dispun.
Și-a întemeiat recursul pe prevederile art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Prin decizia nr.538 din 20 martie 2008, Curtea de APEL CRAIOVA, secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro împotriva sentinței nr.799 din 3 decembrie 20007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul n-, a modificat această sentință, în sensul că a admis acțiunea reclamanților și a anulat dispoziția nr.716/12.10.2007, emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție al județului
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că prin dispoziția atacată intimatul reclamant a fost mutat în interesul serviciului, fără respectarea dispozițiilor art.87 alin.3 din Legea 188/1999, adică nu a existat avizul sau solicitarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
În cauză, s-a constatat incidența dispozițiilor art.79 alin.2 lit.a din aceeași lege, care prevăd că mutarea definitivă în cadrul altui compartiment poate avea loc atunci când se dispune de către conducătorul autorității sau instituției publice pe o funcție publică vacantă de aceeași categorie, clasă și grad profesional, caz în care este necesar acordul scris al funcționarului public.
S-a mai reținut că potrivit adresei nr.- din 26.10.2007 a din cadrul MIRA, modificarea raporturilor de serviciu se face în conformitate cu prevederile Legii 360/2002, privind statutul polițistului și se completează cu prevederile Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici.
Împotriva acestei decizii, Inspectoratul de Poliție al Județului Daf ormulat contestație în anulare, susținând că este rezultatul unei greșeli materiale, în sensul că întreaga decizie este motivată pe prevederile Legii 188/1999, și nu pe prevederile Legii 360/2002 privind statutul polițistului, legea specială aplicabilă funcționarilor cu statut special - polițiști.
A arătat că legea 188/1999 se aplică numai în situația în care nu există reglementări specifice în legislația aplicată polițistului, aspect ce rezultă clar din dispozițiile art.78 alin.1 din Legea 360/2002, care prevăd că "dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare și ale altor acte normative în vigoare, aplicabile funcționarului public, în situația în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislația specifică polițistului.
Astfel, motivarea deciziei de către instanța de recurs, având la bază numai dispozițiile Legii 188/1999, act normativ care limitează instituția mutării în interesul serviciului de existența acordului prealabil al funcționarului public mutat, constituie o gravă eroare materială asupra cadrului legislabil aplicabil speței deduse judecății, în condițiile în care nu se referă la un funcționar public numit în baza Legii 188/1999 și nu este vorba de mutarea funcționarului public cu statut special la un alt compartiment al unității cu care are raporturi de serviciu.
A precizat contestatorul că în varianta inițială a Legii 360/2002 se prevedea existența acordului prealabil al polițistului mutat în interesul serviciului, însă, în urma modificării legii prin OUG nr.89/2003, art.46 nu mai prevede decât două situații în care poate interveni mutarea polițistului (în interesul serviciului și la cerere), fără a mai face referiri la necesitatea obținerii acordului celui mutat în cadrul interesului serviciului.
Contestația în anulare este neîntemeiată.
Contestația în anulare reglementată de art.318 alin.1 teza I din Codul d e procedură civilă este o cale de atac extraordinară, de retractare și este admisibilă numai în situația în care soluția pronunțată este rezultatul unei greșeli materiale.
Potrivit doctrinei și practicii constante a instanței de judecată, noțiunea de "greșeală materială", în sensul art.318 Cod pr.civilă presupune existența unei greșeli materiale cu caracter procedural, care să fi condus la pronunțarea unei soluții eronate, greșeală pe care instanța a comis-o prin confundarea unor elemente sau date materiale care au legătură cu aspectele formale ale judecății, cum ar fi anularea greșită a unei cereri ca netimbrată, deși există dovada taxei de timbru sau greșita respingere a unui recurs ca tardiv formulat, deși acesta a fost depus înlăuntrul termenului de recurs.
Art.318 din Codul d e procedură civilă nu vizează stabilirea eronată a situației de fapt în urma aprecierii probelor și nici modul în care instanța a înțeles să aplice și să interpreteze un text de lege, pentru că în caz contrar, dacă s-ar admite o astfel de interpretare, s-ar ajunge pe cale ocolită la judecarea încă o dată a recursului.
Textul art.318 din Codul d e procedură civilă, fiind un text de excepție, noțiunea de greșeală materială nu trebuie și nu poate fi interpretată extensiv.
Motivele invocate de contestatoare privind aplicabilitatea în cauză legii speciale nr.360/2002 privind statutul polițistului, și nu a Legii 188/1999, reținute de instanța de recurs, vizează fondul judecării recursului, respectiv greșeli de judecată, privind incidența în cauză a unor dispoziții legale și modul de interpretare a acestora și nicidecum greșeli materiale, procedurale, în sensul dispozițiilor art.318 Cod pr.civilă.
Prin urmare, motivele invocate de contestator neintrând sub incidența dispozițiilor art.318 alin.1 teza I-a Cod pr.civilă, urmează să fie respinsă contestația în anulare formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI O, împotriva deciziei numărul 538 din 20 martie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 2 ex/10.06.2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Doina Ungureanu, Teodora Bănescu
