Anulare act administrativ . Sentința 13/2010. Curtea de Apel Suceava

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

Dosar nr- - anulare act administrativ -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV

ȘI FISCAL

SENTIN Ț A NR. 13

Ședința publică din 18 ianuarie 2010

PREȘEDINTE: Grapini Carmen

Grefier - -

Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de petentul, cu domiciliul în sat, comuna, județul B, în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Rurală,cu sediul în municipiul B,-, sector 3 -de anulare a Ordinului nr. 2231 din 09 octombrie 2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 11 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi, 18 ianuarie 2010.

După deliberare,

URTEA,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată la data de 02 decembrie 2009, sub nr-, petentul, a solicitat, în contradictoriu cu intimații Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Rurală, anularea Ordinului nr.2231 din 09.10.2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, reintegrarea, în urma anulării Ordinului în funcția de director coordonator al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură - Centrul Județean B, plata unei despăgubiri reprezentând drepturile de natură salarială ce s-ar fi cuvenit acestuia, reactualizate cu rata inflației de la momentul eliberării sale din funcție până la reintegrarea efectivă în funcția avută anterior și repunerea părților în situația anterioară eliberării din funcție.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că a ocupat funcția de director coordonator al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură - Centrul Județean B, începând cu data de 28 mai 2009, urmare a emiterii Ordinului nr. 1071/28.05.2009 de către pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

În temeiul Ordinului nr. 1071/28.05.2009, pentru exercitarea acestor prerogative, în condițiile art. III alin. 6 din același act normativ, reclamantul a semnat Contractul de management nr. 13/15.08.200, încheiat pe o perioadă determinată, de 1 an.

Precizează reclamantul că prin Ordinul nr.2231 din 9 octombrie 2009 i s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare, prin care se menționează expres că la expirarea acestei perioade încetează aplicabilitatea Ordinului nr.1071 din 28 mai 2009 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a Contractului de Management nr. 13/15.08.2009.

Conform principiului forței obligatorii a contractului între părțile contractante, potrivit art.969 Cod civil, era imperios necesar ca între părți să intervină o cauză de reziliere a contractului, din cele statuate la art.10 din Contract - încetarea contractului. Cu alte cuvinte, "preavizul" de 15 zile lucrătoare trebuie să fie asimilat preavizului acordat ca urmare a notificării intenției de reziliere, iar nu a concedierii.

În virtutea principiului mutatis mutandis, Ordinul nr.2231/9.10.2009 este asimilat unei decizii de concediere, care potrivit art.74 alin.1 lit. "a" din Codul Muncii, trebuie să fie scrisă și să cuprindă motivele care determină concedierea.

Astfel, dat fiind că legiuitorul nu distinge iar doctrina și practica judiciară în materie sunt unitare în acest sens decizia de concediere ( și, în cazul de față, Ordinul nr.2231din 9.10.2009) ar fi trebuit să conțină nu doar motivarea de drept a încetării contractului de management, ci și motivarea în fapt - aspect ce nu este complinit.

Ordinul nu conține o motivație în fapt suficientă pentru încadrarea acestei situații la prev.art.65 alin.1 din Codul Muncii, iar potrivit art.62 alin.2 din Codul Muncii decizia trebuie motivată în fapt și în drept sub sancțiunea nulității absolute. Ordinul contestat nu conține motivele în fapt, iar motivele în drept nu au corespondență cu realitatea, fiind forțată interpretarea normei juridice pentru atingerea scopului politic.

Desființarea postului nu este efectivă întrucât nu este suprimat prin organigrama funcției și în plus a fost din nou organizat un concurs pentru ocuparea acestui post.

Ordinul contestat apare ca fiind nelegal și netemeinic, întrucât a fost emis fără să existe un motiv de fapt care să justifice încetarea contractului de management din data de 28.05.2009, cu atât mai mult cu cât în conținutul actului contestat nu se indică motivul de fapt al măsurii dispuse de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin ordinul contestat.

Pentru considerentele arătat, reclamantul a apreciat că este dată nelegalitatea evidentă a ordinului atacat.

În dovedirea cererii a depus la dosar ordinul atacat, ordinul de numire în funcție, contractul de management.

Pârâții Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A) și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale au depus întâmpinare, prin care, s-au invocat, în principal excepția lipsei calității procesuale pasive a și respectiv excepția lipsei de obiect și, pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.

Astfel, arată pârâții, dat fiind faptul că postul de director coordonator adjunct a fost desființat, în mod legal s-a emis ordinul nr. 2231/09.10.2009 prin care reclamantului i s-a acordat preaviz, cererea sa fiind deci, lipsită de obiect.

Pe fond, pârâtul arată că, prin Ordinul nr. 1071/28.05.2009, reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator în cadrul Centrului Județean B al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, în baza nr.OUG 37/2009, iar acesta a exercitat atribuțiile funcției în baza Contractului de management nr. 13/28.05.2009.

Cum nr.OUG 37/2009 a fost abrogată de nr.OUG 105/2009 și, totodată declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, rezultă că efectele juridice ale acesteia și, implicit a Ordinului nr. 1071/28.05.2009, nu se mai produc.

De altfel, arată pârâții, efectele contractului de management au încetat și în virtutea clauzelor cuprinse în contractul de management încheiat între părți.

In concluzie, susține pârâtul, nu sunt date condițiile cerute la art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru ca acțiunea reclamantului să fie admisă.

Excepția lipsei de obiect a cauzei invocată de pârât,nu este dată în cauză, odată ce OUG105/2009 care a desființat funcția publică de conducere, a fost declarată neconstituțională între alte motive și pentru acelea ce vizau tocmai afectarea statutului juridic al funcției (în speță "afectarea" nu vizează desființarea ei, deoarece reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator prin Ordinul nr. 1071/28.05.2009, având încheiat și Contractul de management nr. 13/28.05.2009 (fila 14 dosar fond) iar Ordinul nr. 2231/09.10.2009 vizează practic demiterea sa din aceeași funcție.

De urmare, conform art. 1371Cod procedură civilă, excepția va fi respinsă ca nefondată.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va fi de asemenea respinsă ca nefondată, conform art. 1371Cod procedură civilă:

Aceasta deoarece, prin Ordinul nr. 1071/28.05.2009 al - Centrul Județean B, reclamantul a fost numit în funcția de director coordonator al acestei instituții din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B - căreia altfel sentința trebuie să-i fie opozabilă și în respectarea principiului disponibilității care guvernează procesul (cererea aparține reclamantului).

Pe fond, examinând cererea formulată, instanța constată că aceasta este întemeiată:

Ordinul nr. 2231 din 09 octombrie 2009 emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin care reclamantul a fost practic demis din funcția de director coordonator în cadrul Centrului Județean B al Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură și a cărui anulare face obiectul acțiunii, a fost emis în conformitate cu prevederile art. IV și XIV din nr.OUG 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ - teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local.

În legătură cu această Ordonanță de Urgență, se impun următoarele precizări:

Într-o formă anterioară, nr.OUG 105/2009, măsurile în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ - teritoriale și ale altor servicii publice, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administrația publică centrală și locală, cancelaria prefectului și cabinetul alesului local, au fost reglementate prin nr.OUG 37/2009, în prezent abrogată prin art. XIV alin. 1 din nr.OUG 105/2009.

Separat de această abrogare, prin Decizia nr. 1257/07.10.2009, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate invocată cu referire la Legea privind aprobarea OUG nr. 37/2009, pe care a declarat-o astfel neconstituțională.

OUG nr. 105/2009 (în baza căruia a fost emis ordinul în speță) a fost de asemenea declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituțională a României nr. 1629/03.12.2009 - cu referire la dispozițiile art. I pct. 1 - 5 și 26, art. IV, V, VIII și ale Anexei nr. 1.

În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a reținut în principal, că nr.OUG 105/2009 preia în integralitate, cu modificări nesemnificative, prevederile nr.OUG 37/2009, în prezent abrogate, care astfel produc în continuare efecte juridice, sub forma unui act nou (a nr.OUG 105/2009).

S-a reținut că nr.OUG 105/2009 contravine prevederilor art. 115 alin. 6 din Constituția României deoarece, contrar acestui text, prevederile sale afectează "statutul juridic al unor funcții publice de conducere (din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale) - statut reglementat prin Legea nr. 188/1999 modificată, lege organică.

În același context vizând afectarea statutului juridic al funcționarului public, Curtea Constituțională a mai reținut că noile construcții juridice cuprinse în nr.OUG105/2009 de urmare a desființării funcțiilor publice, respectiv aceea de "director coordonator al serviciului public deconcentrat" care își exercită atribuțiile în baza unui "contract de management", încheiat cu ordonatorul principal de credite (contracte asimilate cu contractul individual de muncă), sunt deficitare, confuze și pun în discuție atât statutul juridic al funcției cât și natura juridică a acestui contract.

Cum în conformitate cu prevederile art. 147 alin. 4 din Constituția României, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor;

Odată declarată neconstituțională nr.OUG 105/2009 care a stat la baza emiterii ordinului a cărui anulare se cere, evident că acest ordin este nelegal.

În subsidiar, este de precizat că, în motivarea Deciziei Curții Constituționale a României nr. 1257/07.10.2009 (prin care s-a declarat neconstituționalitatea primei ordonanțe - nr.OUG 37/2009), Curtea Constituțională a reținut că,dispozițiile nr.OUG 37/2009 (preluate prin nr.OUG 105/2009) exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ teritoriale, respectiv la nivelul județelor, ceea ce pune în discuție și regimul legal actual al funcției publice.

De urmare, pentru considerentele expuse, conform art. 1,7 din Legea nr. 554/2004, art. 11 pct. "c" alin. 3, art. 147 pct. 4 din Legea nr.21/1991 republicată vizând Constituția României, dispozițiile Codului Muncii,

Se va admite acțiunea reclamantului, în parte și se va anula Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009 emis de B, dispunându-se reintegrarea pe post, cu plata drepturilor salariale cuvenite, conform prevederilor art. 78 din Codul Muncii,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

OTĂRĂ ȘTE:

Respinge excepția lipsei de obiect a cererii invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Admite în totalitate, acțiunea formulată de obiect "anulare act administrativ", formulată de petentul, cu domiciliul în sat, comuna, județul B, în contradictoriu cu pârâțiiMinisterul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Rurală,cu sediul în municipiul B,-, sector 3.

Anulează Ordinul nr.2231/09.10.2009 emis de B și dispune reintegrarea pe post, cu plata drepturilor salariale cuvenite, indexate la zi.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2010.

Președinte, Grefier,

Red.- -

Tehnodact.

5 ex./19.01.2010

Președinte:Grapini Carmen
Judecători:Grapini Carmen

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 13/2010. Curtea de Apel Suceava