Anulare act administrativ . Decizia 138/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 138
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina
JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâtul - PRIMARUL COMUNEI GHERĂSENI cu sediul în comuna Gherăseni, Cod poștal -, Județ B împotriva sentinței nr.1027 din 7.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în com. Gherăseni, Cod poștal -, Județ
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 21 ianuarie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp mai îndelungat pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 28 ianuarie 2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1269/114/11.04.2008, completată, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Primarul comunei Gherăseni pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună: 1) anularea dispoziției primarului nr. 172/03.04.2008 privind încetarea de drept a raporturilor de serviciu; 2) modificarea înscrierii în cartea de muncă a încetării raporturilor de muncă; 3) obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale începând cu data de 01.04.2008; 4) obligarea pârâtului la plata de daune morale; 5) obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale, astfel: 1.- spor lunar de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare pe perioada 01.01.2006-31.12.2007; 2.- prima de pe anul 2007; 3.- plata neefectuat pe anul 2008; 4.- drepturile salariale reprezentând ore prestate peste durata normală a timpului de lucru cuvenite pe ultimii 3 ani; 6) obligarea pârâtului să dispună înscrierea în cartea de muncă a reclamantei salariului majorat de 1.539 lei începând cu data de 01.04.2008.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că a avut calitatea de funcționar public (secretar ) al com. Gherăseni, până la data de 14.04.2008, conform dispoziției nr. 172 din 03.04.2008, emisă de pârât.
Se arată că pârâtul i-a adus la cunoștință o adresă emisă de Casa județeană de Pensii B prin care i se comunică că poate beneficia de pensia pentru limita de vârstă începând cu data de 14.01.2008, iar dosarul de pensionare poate fi depus în termen de 90 de zile de la data împlinirii vârstei de pensionare.
Reclamanta consideră că dispoziția emisă de primar este nelegală în raport de dispoziția art. 98 alin.1 lit. d și art. 99 pct. 3 din Legea nr. 188/1999, art. 1672pct. 2 din Legea nr. 19/2000, întrucât nu a fost acordat termen de preaviz, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de a depune cererea și actele necesare dosarului de pensionare, iar dispoziția menționată a fost emisă înainte de data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă de către PA.
Reclamanta apreciază că odată cu încetarea raporturilor de serviciu va suferi prejudicii materiale până la data emiterii deciziei de pensionare la cererea sa.
În ceea ce privește drepturile salariale solicitate reclamanta consideră că în conformitate cu dispozițiile nr.OG 9/30.01.2008 are dreptul la un salariu de bază de 1.539 lei și nu de 1.473 lei cum greșit i-a fost acordat începând cu 01.04.2008.
De asemenea, conform art. unic alin.2 din Titlul IV al nr.OG 209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul proprietății și Legii nr. 10/2001, reclamanta susține că are dreptul la sporul de dificultate în procent de 50% din salariul de bază reprezentând activități întreprinse în aplicarea Legii nr. 10/2001, pe perioada 01.01.2006- 31.12.2007 în cuantum de 15.589 lei.
Reclamanta apreciază că are dreptul la: 1) prima de concediu de odihnă pentru anul 2007 în cuantum de 1.473 lei potrivit dispoziției art. 23 alin.1, 3 din nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, 2) plata concediului de odihnă neefectuat pe anul 2008 în cuantum de 1.539 lei conform art. 22 alin.4 din nr.OG 6/2007, 3) drepturile salariale cuvenite pe ultimii 3 ani pentru zilele lucrate peste program pentru întocmirea actelor de stare civilă ( căsătorie, deces etc.) în cuantum de 4.230 lei potrivit art. 13 alin.1 din nr.OG 6/2007 și art. 16 alin.1 din nr.OG 92/2005.
Reclamanta a solicitat ca pârâtul să efectueze în cartea de muncă operațiunea de majorare a salariului cu suma de 1.539 lei începând cu 01.04.2008, modificarea înscrierii încetării raporturilor de serviciu, daune morale în cuantum de 100.000 lei și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul Primarul comunei Gherăseni a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării pârâtul a susținut că prin nota internă nr. 115/08.01.2008 reclamanta a fost înștiințată că îndeplinește condițiile prevăzute de lege în vederea depunerii dosarului de pensionare, astfel că dispoziția nr. 172, contestată a fost emisă cu încunoștiințarea acesteia. Pârâtul consideră că dispoziția a fost emisă cu respectarea dispozițiilor art. 97 și 98 alin. 2 lit. d din Legea nr. 188/1999 întrucât nu a existat o eliberare din funcție a reclamantei, prin urmare în mod legal nu i s-a acordat dreptul la preaviz.
În ceea ce privește prejudiciul material invocat de reclamantă, pârâtul a considerat că nu există în raport de dispoziția art. 1622pct. 3 din Legea nr. 19/2000 întrucât drepturile de pensie se acordă și se plătesc de la data depunerii cererii, în cazul pensiei pentru limita de vârstă, ori în cauză, cererea de pensionare a fost depusă la data de 10.04.2008, iar raporturile de serviciu au încetat la data de 14.04.2008.
După analizarea actelor și lucrărilor dosarului, Tribunalul Buzăua pronunțat sentința nr. 1027 din 7.10.2008 prin care a admis în parte acțiunea astfel cum a fost completată, formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL COMUNEI GHERĂSENI, și a obligat pârâtul la plata drepturilor salariale către reclamantă,astfel: 1) spor lunar de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare pe perioada 01.01.2006-31.12.2006; 2)prima de pe anul 2007; 3) plata neefectuat pe anul 2008; 4) drepturile salariale reprezentând ore prestate peste durata normală a timpului de lucru cuvenite pe ultimii 3 ani, a obligat pârâtul să efectueze în cartea de muncă a reclamantei operațiunile de înscriere a salariului majorat de 1.539 lei începând cu 1.04.2008 și a respins capetele de cerere privind: 1) anularea dispoziției nr. 172/03.04.2008; 2) modificarea înscrierii în cartea de muncă a încetării raporturilor de muncă; 3) privind obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale începând cu 01.04.2008, ca fiind rămasă fără obiect; 4) privind obligarea pârâtului la daune morale. Cu obligarea pârâtului la 1.239,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin dispoziția nr. 172 din 03.04.2008, pârâtul Primarul comunei Gherăseni a dispus încetarea de drept a raporturilor de serviciu ale reclamantei, începând cu data de 14.04.2008, ca urmare a îndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000 pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă.
Această situație de fapt, respectiv îndeplinirea condițiilor pentru obținerea pensiei precizate, rezultă din înscrierile din carnetul de muncă seria - (25-32), ce au fost verificate împreună cu cererea reclamantei de către Casa de Pensii B cu consecința emiterii deciziei privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limita de vârstă (57).
Conform dispoziției art. 98 alin. 1 lit. d din Legea nr. 188/08.12.1999 privind Statutul funcționarilor publici, instanța reține că raportul de serviciu încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.
Privitor la solicitarea drepturilor salariale de către reclamantă, tribunalul constată că este temeinică și legală întrucât potrivit art. 5 alin.2 din Titlul II din nr.OUG 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a nr.OUG 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, tribunalul reține că salariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată și a nr.OUG 83/1999, republicată, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare pe o perioadă de 2 ani calculată de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
Ori, din actele depuse la dosar ( 52-55) rezultă că reclamanta a fost implicată în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată.
Din situația privind stadiul soluționării notificărilor de la data de 10.01.2007 înregistrată sub nr. 62 din 10.01.2007 (55), rezultă că în perioada 01.01.2006-31.12.2006 au fost soluționate toate notificările. Prin urmare, în anul 2007 reclamanta nu a mai fost implicată în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001 republicată și nr.OUG 83/1999, republicată, astfel că nu are dreptul și pe această perioadă la sporul lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare.
De asemenea, în conformitate cu dispoziția art. 34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, reclamanta are dreptul la prima de concediu pe anul 2007.
Potrivit art. 22 alin.4 din nr.OG 6/24.01.2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, instanța reține că reclamanta are dreptul la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în anul 2008 având în vederea situația încetării raporturilor de serviciu.
Conform art. 13 alin.1 lit. b fraza a doua din nr.OG 6/2007, instanța reține că orele prestate peste durata normală a timpului de lucru, se plătesc cu un spor de 100% în cazul orelor lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Din înscrisurile depuse la dosar, reprezentând copii de pe registrele de stare civilă rezultă că în perioada 01.05.2005-07.10.2007, reclamanta a prestat ore de muncă în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care în conformitate cu legea nu se lucrează.
Întrucât prin dispoziția nr. 187 din 15.04.2008 ( 13), pârâtul a prevăzut că pentru perioada 01.04-13.04.2008, nivelul salariului de bază al reclamantei este de 1.539 lei, văzând că această mențiune nu este înscrisă în carnetul de muncă (3), tribunalul îl va obliga pe pârât să dispună efectuarea operației de înscriere în carnetul de muncă a salariului majorat începând cu 01.04.2008.
Față de îndeplinirea de către reclamantă a condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, astfel cum rezultă din decizia emisă de Casa județeană de Pensii B nr. - din 26.05.2008 (57), se va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea dispoziției nr. 172 din 03.04.2008.
Sub aceiași motivație, se va respinge și solicitarea modificării înscrierii în cartea de muncă a încetării raporturilor de muncă.
Deoarece prin dispoziția nr. 187 din 15.04.2008, evocată, pârâtul i-a acordat reclamantei salariul de bază lunar de 1.539 lei, se va respinge ca fiind rămasă fără obiect cererea privind plata drepturilor salariale începând cu data de 01.04.2008.
Din probele cu înscrisuri aflate la dosarul cauzei nu rezultă că reclamanta, îndreptățită la acordarea pensiei pentru limită de vârstă a fost prejudiciată moral de către pârât prin emiterea dispoziției nr. 172/2008.
Întrucât între emiterea unui act administrativ și prejudiciul moral trebuie să existe o legătură de cauzalitate, constatându-se că este neîntemeiat capătul de cerere privind anularea dispoziției nr. 172/2008, pe cale de consecință se va constata că și solicitarea privind acordarea de daune morale în sumă de 100.000 lei este neîntemeiată.
Împotriva acestei sentinței a declarat recurs pârâtul, primarul comunei Gherăseni criticând soluția instanței de fond, ca nelegală și netemeinică, instanța de fond dispus obligarea pârâtului la plata unui spor lunar de dificultate în procent de 50% din salariul de încadrare pe perioada 1.01.2006 - 31.12.2006. Se învederează că din art. V alin. 2 din Legea nr. 263/27.06.2006 privind aprobarea OUG 209/2005, nu reiese obligativitatea acordării sporului menționat, nici limita maximă a acestuia, cu atât mai mult cu cât reclamanta a beneficiat de acordarea unui spor de dificultate de 20% pentru implicarea în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar în baza Dispoziției primarului nr. 174/11 iulie 2006. stabilirii salariaților care beneficiază de acordarea sporului de dificultate și a cuantumului acestuia, aparține conducătorului instituției în speță, primarul comunei Gherăseni, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Apreciază că instanța a dat dovada de superficialitate atunci când a dispus acordarea drepturilor salariale reprezentând ore prestate peste durata normală a timpului de lucru cuvenite pe ultimii 3 ani, in baza unor simple copii de pe registrele de stare civilă.
Cu privire la obligarea pârâtului de a efectua în cartea de muncă a reclamantei a operațiunii de înscriere a salariatului majorat de 1539 lei, învederează că, în prezent Carnetul de Muncă se află la Casa Județeana de Pensii B, fiind depus odată cu dosarul de pensionare al reclamantei, astfel că se află în imposibilitatea de a efectua această modificare.
Cu privire la plata primei de vacanță pe anul 2007, în mod greșit instanța a reținut că potrivit art. 22 alin. 4 din OG6/2007 reclamanta poate beneficia de compensarea în bani a concediului de odihnă pentru 2008 nu și pentru 2007, prima de vacanță nu a fost acordată pentru 2007, deoarece reclamanta nu a efectuat concediul de odihnă intenționat, deși prin nota internă nr. 115/8.01.2008 a fost înștiințată.
Solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată și cu privire la capetele de cerere atacate.
La data de 15.01.2009 intimata a formulat în temeiul art. 115.pr. civ. o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041.pr. civ. Curtea reține următoarele: Cu privire la motivul de recurs vizând acordarea sporului lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, se constată că potrivit dispozițiilor art. V alin.2 din OUG nr. 184/2002, alariații instituțiilor publice implicați în mod direct în aplicarea Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de 2 ani. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept și a cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către conducătorul instituției implicate în aplicarea dispozițiilor legale privind restituirea, în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Din aceste dispoziții legale rezultă că stabilirea cuantumului sporului ce se acordă se face anual de către primar în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
Or, din actele dosarului nu rezultă că primarul a emis o astfel de dispoziție anual în limita fondurilor alocate pentru plata salariilor pe care ulterior să nu o execute, pentru ca instanța de judecată să-l poată obliga la executare, iar la acest moment instanța nu se poate substitui acestei administrații publice locale, mai ales că sporul solicitat nu este în procent de 50% ci poate în funcție de volumul de activitate și de disponibilitățile bănești ale instituției.
Mai mult decât atât, eventuala cuantificare de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis că " instanțele judecătorești nu au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege.
În aceste condiții, motivul de recurs este fondat.
C de al doilea motiv de recurs referitor la acordarea drepturilor salariale reprezentând ore prestate peste durata normală a timpului de lucru este, de asemenea, fondat. Astfel, potrivit art. 13 alin.2 din OG nr.6/2007, munca peste durata normală a timpului de lucru poate fi prestată și sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă sau aprobată, după caz, de superiorul ierarhic, fără a se depăși 360 de ore anual.
Din actele dosarului rezultă că nu a fost emisă de primar o astfel de dispoziție scrisă și nici reclamanta intimată nu a depus la dosar o situație privind numărul acestor ore, vizată sau adusă la cunoștință organului ierarhic superior. C de al treilea motiv de recurs privind înscrierile în carnetul de muncă este nefondat, întrucât art. 3 alin.1 din Decretul 92/1976 privind carnetul de muncă, carnetul de muncă se întocmește, se completează și se păstrează de către unitatea socialistă sau societatea mixtă care funcționează pe teritoriul România, unde cel în cauză s-a încadrat pentru prima dată în muncă; pentru cei încadrați pentru prima dată în muncă la persoane juridice, altele decât unitățile socialiste, sau la persoane fizice, inclusiv la meșteșugarii cu ateliere proprii, carnetele de muncă se întocmesc, se completează și se păstrează de către direcțiile județene pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale și a municipiului În rt. 6 alin.1 din același act normativ se prevede că, modificările intervenite în executarea contractului de muncă, după întocmirea carnetului de muncă, se înscriu în acesta în termen de 15 zile de la data producerii lor.
Or, din aceste dispoziții legale rezultă obligația instituției de a face mențiunile în carnetul de muncă în termen de 15 zile. Faptul că recurentul nu a efectuat aceste mențiuni în termenul legal nu-l absolvă de această obligație și nici nu se poate invoca propria culpă în apărare. Așa fiind recurentul poare solicita restituirea carnetului de muncă de la Casa Județeană de Pensii B pentru a efectua aceste mențiuni.
Ultimul motiv de recurs privind plata primei de vacanță și a cuantumului concediului neefectuat este nefondat, întrucât funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat. Fiind un drept expres prevăzut și cuantificat de legiuitor, Curtea consideră că se impune acordarea acestor drepturi indiferent de faptul că reclamanta intimată a efectuat propriu-zis sau nu acest concediu de odihnă.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va admite recursul, va modifica în parte sentința în sensul că va respinge și capetele de cerere privind sporul de dificultate în procent de 50% și drepturile salariale reprezentând ore prestate suplimentar. Se vor menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul - PRIMARUL COMUNEI GHERĂSENI cu sediul în comuna Gherăseni, Cod poștal -, Județ B împotriva sentinței nr.1027 din 7.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în com. Gherăseni, Cod poștal -, Județ
Modifică în parte sentința nr.1027 din 7.10.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în sensul că respinge și capetele de cerere privind sporul de dificultate în procent de 50% și drepturile salariale reprezentând ore prestate suplimentar. Menține restul dispozițiilor sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
- - - - - -
GREFIER,
Red. DF/DD
3ex./29.01.2009
f- Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Preda Popescu FlorentinaJudecători:Preda Popescu Florentina, Dinu Florentina Chirica
