Anulare act administrativ . Sentința 150/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 150/F-CONT
Ședința publică din 02 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru judecător
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamanții, și, toți cu domiciliul ales la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, cu sediul în Pitești, B-dul - -, - mezanin, județul A, privind anularea Ordinului nr.206 din 07.07.2009 și a Deciziei nr. 207 din 07.07.2009, emise de Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția Națională Anticorupție. împotriva pârâtului PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE- DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B,--81, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că, prin serviciul registratură, la data de 23.09.2009, s-a depus la dosar, din partea pârâtului întâmpinare.
Curtea analizează actele și lucrările dosarului, iar în urma deliberării a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că, la 3 septembrie 2009, - și au chemat în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, solicitând anularea Ordinului nr.206 din 7 iulie 2009 și a Deciziei nr.207 din 7 iulie 2009 emise de Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
În motivare se susține că prin cele două acte administrative arătate s-a dispus ca începând cu luna iunie 2009 să nu se mai plătească sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și că aceste acte sunt nelegale, deoarece refuzul plății sporului arătat pe o perioadă nedeterminată încalcă dispozițiile art.74 alin.3 din Legea nr.303/2004, care prevăd că drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Se mai arată că, salarizarea judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate se stabilește prin lege specială și, în consecință, orice modificări care înlătură anumite drepturi salariale recunoscute acestora trebuie să se realizeze printr-un act juridic de același fel.
Se mai arată că actul administrativ în litigiu încalcă dispozițiile art.1 paragraful 4 din Constituție, deoarece încalcă principiul separației puterilor în stat prin faptul că ministrul - organ administrativ - a dat dispoziții care împiedică executarea unor hotărâri judecătorești executorii.
De asemenea, reclamanții arată că sporul arătat a fost plătit în lunile anterioare, devenind astfel un drept salarial care nu poate fi încălcat de o autoritate administrativă; lipsa sumelor necesare din bugetul instituției nu justifică legalitatea măsurii pârâtului, așa cum se menționează în preambulul ordinului; iar pe de altă parte, având în vedere principiul neretroactivității normei juridice se arată că omisiunea de plată a sporului arătat pe luna iunie 2009 este o altă cauză de nelegalitate.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.8 alin.1 din Convenția Organizației Internaționale a privind protecția salariatului nr.95/1949 ratificată de România prin Decretul nr.284/1972, art.44 din Constituție, art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO și art.161 alin.1 din Codul muncii.
La dosar au fost depuse: adresa nr.1302/C/2009 din 27 iulie 2009 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție (filele 11-14), Ordinul nr.206/7 iulie 2009, Decizia nr.207/7 iulie 2009 (filele 4-5).
La 23 septembrie 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare se susține că prin Ordinul nr.206/7.07.2009, emis de Procurorul șef al DNA, a fost dispus ca începând cu 1 iunie 2009 să se suspende aplicarea Ordinului nr.83/9.03.2009 emis de Procurorul șef al DNA, prin care se acordase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% procurorilor, procurorilor militari și personalului de specialitate juridică din cadrul DNA; iar prin decizia nr.207/7.07.2009 emisă de Procurorul șef al DNA s-a dispus ca începând cu 1 iunie 2009 să suspendă aplicarea Deciziei nr.84/9.03.2009 emisă de Procurorul șef al DNA prin care se acordase sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% personalului auxiliar de specialitate și personalului conex personalului auxiliar de specialitate din cadrul DNA.
Se mai arată că Ordinul nr.83/2009 și Ordinul nr.84/2009 prin care au fost acordate sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% arătate mai sus, aveau în vedere dispozițiile OUG nr.75/2008; și că la emiterea Ordinului nr.206/2009 și a Deciziei nr.207/2009 s-a avut în vedere Decizia nr.784/12.05.2009 a Curții Constituționale, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a disp.art.3 din OUG nr.75/2008, ce dispusese eșalonarea în termen de 18 luni a plății drepturilor de natură salarială; refuzul de promulgare a OUG nr.525/2008; emiterea OUG nr.71/2008 prin care, de asemenea, a fost dispusă eșalonarea plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și suspendarea oricărei cereri de executare silită; precum și Ordinul nr.1472/2009 prin care Procurorul general a dispus suspendarea plății sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Verificând cererea, curtea constată următoarele:
. În fapt. Prin Ordinul nr.206/7.07.2009, Procurorul șef al DNA a dispus că începând cu 1 iunie 2009 se suspendă aplicarea Ordinului nr.83/9.03.2009, prin care a fost acordat sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, procurorilor, procurorilor militari și personalului de specialitate juridică, ordin întemeiat pe dispozițiile art.74 alin.1, 4 și 5 din Legea nr.303/2004, art.28 alin.6 și art.30 din OUG nr.43/2002 privind DNA; ca și pe adresa nr.1330/C/2009 a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se solicitase suspendarea, începând cu 1 iunie 2009, sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Totodată, prin decizia nr.207/7.07.2009 a Procurorului șef al DNA a fost dispus că, începând cu 1 iunie 2009, se suspendă aplicarea deciziei nr.84/2009 a aceleiași autorități, prin care a fost acordat sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% personalului auxiliar de specialitate și personalului conex personalului auxiliar de specialitate, dispoziție întemeiată pe regulile art.118 alin.1 din Legea nr.303/2004, art.28 alin.6 și art.30 din OUG nr.43/2002 privind DNA; art.60 alin.3 și art.92 din Legea nr.567/2004, ca și pe adresa nr.1330/C/2009 a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care se solicitase suspendarea, începând cu 1 iunie 2009, sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%.
De asemenea, curtea constată că a fost îndeplinită procedura prealabilă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin adresa nr.1302/C/2009, răspunzând cererii reclamanților prin care solicitau anularea Ordinului nr.206 și a Deciziei nr.207/2009, arătând că pretenția acestora este neîntemeiată.
II. În drept. Potrivit dispozițiilor art.1 alin.1,orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
De asemenea, potrivit disp.art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004, drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege.
Potrivit dispozițiilor art.15 alin.2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. Art. 80 - 82 din nr. 304/2004, Direcția Națională Anticorupție este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României și funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Direcția Națională Anticorupție se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public și este coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Direcția Națională Anticorupție are personalitate juridică și sediul în municipiul
Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.
Direcția Națională Anticorupție este independentă în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.
Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef,
III. Judecata. Curtea constată că reclamanții au îndeplinit procedura prealabilă, în termen legal, răspunsul primit fiind emis de pârât la 27.07.2009, actele a căror anulare se cere fiind emise la 7.07.2009.
De asemenea, curtea constată că cererea este adresată în termen legal instanței având în vedere data emiterii răspunsului la plângerea prealabilă formulată de reclamanți.
Pe fond, curtea constată că cererea reclamanților este întemeiată dintr-un dublu puncte de vedre.
Lipsa competenței pârâtului de a emite un act normativ prin care să diminueze salariul reclamanților.
În speță, curtea constată că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică constituie un drept salarial, stabilit prin lege, a cărui legalitate a fost constatată prin hotărâri judecătorești.
De asemenea, se constată că salariul reclamanților a fost diminuat prin suspendarea plății sporului arătat, dispusă prin Ordinul nr.206/7.07.2009, respectiv prin Decizia nr.207/7.07.2009 emise de Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Curtea constată că pârâtul, deși face parte din autoritatea judecătorească, în legătură cu plata salariilor acesta este o autoritate administrativă și în această calitate este abilitat de lege să organizeze executarea actelor normative și să le execute în concret și, în nici un caz, să împiedice executarea lor. Pe cale de consecință pârâtul, autoritate administrativă, nu era competent să dispună suspendarea plății, astfel că cele două acte administrative sunt nelegale pentru motivul arătat, urmând a fi anulate.
Nelegalitatea actelor administrative în litigiu.
Pe fond, curtea constată că potrivit art.74 alin.2 din Legea nr.303/2004,drepturile salariale ale procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de legea arătată, salariul acestora fiind stabilit prin lege specială.
În speță, deși salariul procurorilor nu putea fi modificat decât prin lege, chiar admițând prin absurd că ele putea fi modificate prin acte administrative, actele în litigiu, cu această natură, nu s-au întemeiat pe un astfel de caz prevăzut de legea arătată, astfel că măsura suspendării plății unei părți din salariu, dispusă prin actele administrative arătate, este nelegală.
Cu privire la celelalte categorii profesionale de reclamanți, dar și cu privire la reclamanții procurori, curtea constată că, măsura suspendării drepturilor salariale este contrară art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO. În acest sens, curtea constată că salariul reprezintă un drept de creanță, adică un bun în sensul textului arătat mai sus și, în consecință, lipsirea în orice fel de acest bun, inclusiv prin diminuarea întinderii lui, este interzisă de textul convenției. În consecință, actele administrative în litigiu, emise de pârât, sunt nelegale.
În concluzie, se va admite cererea, se va anula Ordinul nr.206 din 7 iulie 2009 și Decizia nr.207 din 7 iulie 2009 emise de Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanții:, și, toți cu domiciliul ales la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, cu sediul în Pitești, B-dul - -, - mezanin, județul A, împotriva pârâtului PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, cu sediul în B,--81, sector 1.
Anulează Ordinul nr.206 din 07.07.2009 și Decizia nr. 207 din 07.07.2009, emise de Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 octombrie 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.DV/13.10.2009
EM/9 ex.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru
