Anulare act administrativ . Decizia 1503/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1503

Ședința public de la 31 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie

Judector - -

Judector - -

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr.1999 din 16 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.

La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns recurenta pârât DGFP D prin consilier juridic și intimata reclamant -. SRL C prin avocat.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, dup care,

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciaz cauza în stare de soluționare și acord cuvântul prților pentru a formula concluzii asupra recursului.

Consilier juridic pentru recurenta pârât susține verbal motivele de recurs formulate în scris, în raport de care solicit admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, respingerea acțiunii întrucât reclamanta nu a fcut probe din care s rezulte cauzele degradrii calitative a bunurilor și nici dac degradarea ar fi imputabil.

Avocat pentru intimata reclamant solicit respingerea recursului, menținerea hotrârii instanței de fond, deoarece în fața instanței de fond s-a formulat expertiz la care pârâta nu a formulat obiecțiuni; din procesul verbal afla la fila 30 din dosarul de fond, rezult cantitatea de marf distrus prin ardere; de asemenea, nu a fost afectat în nici un fel baza fiscal a reclamantei, aceasta achitându-și la timp toate datoriile fiscale.

CURTEA

Asupra recursului de faț;

Prin sentința nr.1999 din 16 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj, în dosar nr- a fost admis acțiunea formulat de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtul DGFP D, s-a dspus anularea raportului de inspecție fiscal și deciziei de impunere cu nr. 552/30.01.2007 emise de DGFP D, precum și deciziei nr. 66/22.06.2007 emis de DGFP D privind soluționarea contestației.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:

Potrivit raportului de inspecție fiscala din 29-01-2007, societatea reclamanta a fost verificat din punct de vedere fiscal de ctre DGFP D, verificare care a cuprins perioada 01.07.2003 - 31.12.2005 pentru impozitul pe profit si TVA.

Organul fiscal a constatat ca reclamanta a înregistrat in evidenta contabila scderea din gestiune a produselor depreciate calitativ in suma de 241.620.875 rol, pentru anul 2004 si 9154 Ron pentru anul 2005, far a colecta TVA conform prevederilor art. 128, alin.7 din HG 44 /2004.

Totodat, DGFP a reținut ca in luna septembrie 2003 societatea a înregistrat pe costuri suma de 171.000.000 rol, reprezentând cedare active, operațiune economica efectuata in anul precedent fiind astfel incalcate prevederile art.7, alin.1 din Legea 414 / 2002.

Tot in luna septembrie 2003, societatea a înregistrat suma de 347.271.323 Rol in contul de cheltuieli privind amortizarea mijloacelor fixe, suma reprezentând in fapt amortizarea mijloacelor fixe pentru anii anteriori si neînregistrata in evidenta contabila in perioada respectiva, nefiind respectate prevederile art.11, alin.1 din Legea 15 / 1994. In luna decembrie 2003 societatea înregistreaz cedarea unui contract de leasing pe care eronat îl înregistreaz pe costuri cu suma de 286.277.722 Rol, inclcand prevederile art.7 alin.1 din Legea 414 / 2002.

In urma raportului menționat a fost emisa decizia de impunere nr. 552 / 30.01.2007 prin care au fost stabilite reclamantei obligații fiscale in cuantum total de 40.771 lei, compuse din: 20.114 lei - diferențe impozit pe profit, 11.204 lei - accesorii aferente impozitului pe profit, 6.330 lei - diferențe TVA, 3.125 lei - accesorii aferente TVA. Reclamanta a contestat cele doua acte administrativ fiscale menționate mai sus la DGFP D, contestația fiind respinsa prin decizia nr. 66 /22.06.2007.

Analizând legalitatea actelor administrativ fiscale contestate, instanța a reținut, in raport de concluziile raportului de expertiz contabil întocmit de experții si c suma reținuta de organul de control in sarcina reclamantei reprezint cheltuieli de natura celor deductibile din punct de vedere fiscal.

Astfel, in ceea ce privește impozitul pe profit, instanța retine din concluziile experților ca societatea avea la dispoziție doua posibilitți, una fiind corectarea erorilor aferente perioadelor anterioare pe seama rezultatului perioadei curente (an 2003), iar cea de-a doua posibilitate o reprezenta corectarea erorii pe seama rezultatului reportat. Societatea reclamanta a optat pentru prima posibilitate, respectând prevederile art.26, alin.12 din Legea contabilitții nr.82 /1991, conform creia eventualele erori contabile, dup aprobarea si depunerea situațiilor financiare anuale, vor fi corectate in anul in care acestea se constata, potrivit reglementarilor contabile date in aplicarea legii. Societatea a corectat erorile contabile in anul 2003, anul in cere le constat, potrivit reglementarilor contabile date in aplicarea legii contabilitții, respectiv reglementrile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 306 / 2002 (punctul 6.9). De asemenea, cheltuielile sunt de natura celor deductibile din punct de vedere fiscal, nefiind luate in calcul la stabilirea impozitului pe profit.

Totodat, instanța de fond a reținut c reclamanta a procedat corect necolectând TVA in suma de 6.330 lei, aferenta bunurilor sczute din gestiune pe baza proceselor verbale de casare ca fiind degradate calitativ din motive neimputabile. Experții au constatat ca societatea a înregistrat in anii 2004 - 2005 scderea din gestiune a bunurilor degradate calitativ pe baza proceselor verbale de casare si nu a colectat TVA aferent acestor bunuri. Potrivit art.128 alin.9, lit.b, din Legea 571 / 2003, nu constituie livrare de bunuri in sensul definit de lege, bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate in condițiile stabilite prin norme.

Potrivit punctului 7 din Normele metodologice, aceste bunuri trebuie sa îndeplineasc cumulativ urmtoarele condiții: nu sunt imputabile, degradarea calitativa se datoreaz unor cauze obiective dovedite cu documente si se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic. Experții au constatat ca societatea a sczut din gestiune bunurile degradate calitativ, care îndeplinesc cumulativ cele 3 condiții enumerate, descrcând din gestiune in anii 2004 / 2005 mrfuri, materii prime, ambalaje si alte materiale folosite in activitatea de producție, degradate calitativ si neimputabile, in valoare totala de 33.316 lei, pe baza proceselor verbale de casare. In aceste procese verbale, sunt precizate bunurile expirate, infestate, degradate, care nu mai puteau fi vândute sau folosite in procesul de producție, specificându-se ca acestea au fost distruse prin ardere.

Prin urmare, bunurile degradate calitativ, sczute din gestiune, îndeplinesc condițiile legale pentru a nu fi considerate livrri de bunuri impozabile, societatea procedând corect prin necolectarea de TVA aferent acestor bunuri.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP D criticând-o ca fiind netemeinic și nelegal.

În motivarea cererii de recurs, s-a susținut c instanța de fond a pronunțat hotrârea cu aplicarea greșit a legii întrucât a reținut eronat c respectivele cheltuieli ar fi de natura celor deductibile din punct de vedere fiscal, potrivit art. 7 din Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, cheltuielile cu amortizarea și cu cedarea mijloacelor fixe nefiind aferente veniturilor realizate de ctre reclamant în anul 2003, fiind astfel în mod eronat considerate cheltuieli deductibile pentru acest an.

S-a mai criticat soluția instanței de fond și în ceea ce privește TVA-ul datorat de ctre reclamant, susținându-se c în mod greșit s-a reținut c bunurile degradabile, sczute din gestiune ar îndeplini condițiile legale pentru a nu fi considerate livrri de bunuri impozabile potrivit dispozițiilor art. 128 alin. 9 lit. b) din codul fiscal, în condițiile în care reclamanta a depus la dosarul cauzei procesele verbale din care reiese c anumite produse au fost distruse prin ardere, fr a rezulta cauza degradrii bunurilor.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de recurenta pârât și a dispozițiilor art. 304 din Codul d e procedur civil se rețin urmtoarele aspecte de fapt și de drept.

Cu privire la critica formulat de recurenta pârât vizând nedeductibilitatea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor cu amortizarea și cu cedarea mijloacelor fixe se rețin urmtoarele aspecte:

Este adevrat c potrivit art. 7 din Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, profitul impozabil se calculeaz ca diferenț între veniturile realizate din orice surs și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaug cheltuielile nedeductibile, dar potrivit art. 26 alin 12 din Legea contabilitții nr. 82/1991 republicat: "eventualele erori contabile, dup aprobarea și depunerea situaților financiare anuale, vor fi corectate în anul în care acestea se constat, potrivit reglementrilor contabile date în aplicarea legii ", iar în contabile simplificate, conforme cu directivele europene aprobate prin 306/2002, se prevede c:" erorile contabile pot s apar ca urmare a unui calcul greșit, aplicrii greșite a metodelor contabile, a interpretrii greșite a evenimentelor, a fraudelor, a omisiunilor.

unei asemenea erori, aferente perioadelor anterioare poate fi efectuat pe seama rezultatului perioadei curente, iar atunci când este afectat credibilitatea situațiilor financiare prezentate, corectate erorii se efectueaz pe seama rezultatului reportat". In acest sens sunt și dispozițiile stabilite în pct. 7.1. și la pct. 7.4. din Instrucțiunile de aplicare a Legii 414/22002 privind impozitul pe profit, aprobate prin HG 859/2002.

Din interpretarea coroborat a acestor dispoziții legale se constat c, în mod corect, instanța de fond a reținut c reclamanta a optat pentru prima posibilitate prevzut de art.26, alin.12 din Legea contabilitții nr.82 /1991, conform creia eventualele erori contabile, dup aprobarea si depunerea situațiilor financiare anuale, vor fi corectate in anul in care acestea se constata, potrivit reglementarilor contabile date in aplicarea legii, și a reținut c societatea a corectat erorile contabile in anul 2003, anul in cere le constat, potrivit reglementarilor contabile date in aplicarea legii contabilitții, respectiv reglementrile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 306 / 2002 (punctul 6.9).

În ceea ce privește critica recurentei pârâte vizând TVA-ul datorat de societatea reclamant pentru bunurile degradate sczute din gestiune, Curtea îl constat nefondat în raport de dispozițiilor art. 128 alin. 9 lit. b) din Codul fiscal potrivit cu care nu constituie livrare de bunuri în sensul alin. 1 bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate în condițiile stabilite prin norme, instanța de fond, reținând în mod corect în raport de procesele verbale de casare și de concluziile raportului de expertiz, c bunurile îndeplineasc cumulativ urmtoarele condiții: nu sunt imputabile, degradarea calitativa se datoreaz unor cauze obiective dovedite cu documente si se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intr in circuitul economic, îndeplinind astfel condițiile prev. de HG nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Faț de aceste considerente de fapt și de drept, Curtea constat nefondat recursul declarat de recurenta pârât, urmând a-l respinge în temeiul art. 312 alin. 1 din Codul d e procedur civil, menținând ca legal și temeinic sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta DGFP D împotriva sentinței nr.1999 din 16 octombrie 2008, pronunțat de Tribunalul Dolj, în dosar nr-.

Irevocabil.

Pronunțat în ședința public de la 31 Martie 2009

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie

- -

Judector,

- -

Judector,

- -

Grefier,

- -

Red. jud

Tehnored. /30.04.2009

Jud. fond

Președinte:Costinel Moțîrlichie
Judecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Constantin Diaconu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 1503/2009. Curtea de Apel Craiova